Page 72 - 1960-02
P. 72
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1605
!lira • ju ltü n e le • x d lü u e lB Populaţia Banduipiui a făcui o priain
strălucită lui !L S. Huşii®
DJAKARTA 20 (Agerpres). Bandung. N. S. Hruşciov a fost din 2 0 februarie au publicat cu
vântările rostite de N. S. Hruş
Corespondenţă specială. După salutat la sosire de guvernatorul ciov şi preşedintele Sukarno pe
Bandungului şi de reprezentanţii şantierul de construcţii al nou
Djakarta şi Bogor — Bandung, autorităţilor civile şi militare lo lui stadion din Djakarta, pre
cum şi ştiri din Bogor în legă
Vizita delegaţiei oamenilor încheierea Congresului oraşul al cărui nume a devenit cale. tură cu primirea excepţional de
de stat sovietici în S. 11. Â. P. C. din Bielorusia sinonim, după Conferinţa po După ceremonia oficială a pri călduroasă pe care locuitorii a-
poarelor din Asia şi Africa din cestui oraş şi din aşezările din
1955, Cu coexistenţa paşnică, a mirii, N. S. Hruşciov însoţit de apropiere au făcut-o preşedinte
rezervat o primire strălucită şe lui Consiliului de Miniştri al
preşedintele Sukarno s-a în U.R.S.S.
NEW YORK 2 0 (Agerpreş) războiul cu folosirea tuturor mij MINSK 2 0 (Agerpres). TASS Aproximativ 40 la sută din a- fului guvernului sovietic sîmbă- dreptat spre reşedinţa ce i-a lost
TASS anunţă: Călătoria dele loacelor monstruoase de exter anunţă: La Minsk şi-a încheiat ceste fonduri au fost destinate tă dimineaţa. N. S. Hruşciov, rezervată în regiunea pitorească Ziarele „Hartan Fadjar“, „Bin-
gaţiei oamenilor de stat ai minare şi distrugere, oreate de lucrările cel de-al 24-lea Con construcţiilor industriale. însoţit de preşedintele Sukarno, de munte din preajma Bandun tang Timur“ şi „Pemuda“ pu
om. O a treia cale nu există. gres al Partidului Comunist din după o şedere de 24 de ore Ia gului. blică articole de fond consacrate
U.R.S.S. în Statele Unite se a- Bielorusia. Volumul producţiei a sporit de Bogor, s-a îndreptat în automo vizitei Iui N. S. Hruşciov în In
propie de sfârşit. La 18 februa Noi comuniştii, considerăm 1,6 ori în comparaţie cu anul La Bandung, programul vizi donezia.
că problema avantajelor unui In raportul ’de activitate al 1955. bil spre Bandung. tei Iul N. S. Hruşciov cuprinde
rie a avut loc la ambasada so sistem sau altuia poate şi tre G.C. al P.G. din Bielorusia, care La fel ca şi în drumul de Ia Ziarul „Harian Fadjar“ subli
buie soluţionată numai prin a fost prezentat de Kiril Mazu A sporit producţia tuturor ge participarea Ia deschiderea Con niază în articolul său de fond
vietică de la Washington o con mijloace paşnice. rov, prim secretar al G.G. al nurilor de produse agricole. In Djakarta ta Bogor şi de Ia Bo- gresului Tineretului, vizitarea o- că Uniunea Sovietică a acordat
ferinţă de presă a lui D. S. P.G. din Bielorusia, se sublinia 4 ani, producţia animalieră glo gor ia Bandung toţi locuitorii Indoneziei un permanent sprijin
Poleanski, şeful delegaţiei so Vorbind despre succesele Uni că în ultimii patru ani în econo bală a sporit de peste 1,5 ori. satelor pe unde a trecut con raşulul şi recepţii oficiale. Du şi ajutor în lupta acesteia îm
unii sovietice în domeniul ştiin voiul automobilelor oficiale au minică şeful guvernului sovietic potriva colonialismului şi că este
vietice, la oare au asistat a- ţei şi economiei, D. S. Po mia naţională a acestei repu Tn cadrul plenarei noului Go- teşit în întâmpinarea înaltului va pleca la Jogdjakarta. gata să-j acorde tot ajutprul şi
praaipe 150 de ziarişti. Luînd leanski a declarat:' Astăzi Sta mitet Central al Partidului co oaspete sovietic. Toate localită de acum înainte.
tele Unite sînt mai bogate ca blici s-'au investit 17,4 miliarde ţile de-a lungul celor 100 de km. DJAKARTA 20 (Agerpres).
cuvîntul, D. S. Poleanski a spus Uniunea Sovietică. Dar mJîine munist din Bielorusia Kiril Ma- dintre Bogor şi Bandung erau TASS anunţă: Ziarele indone
printre altele: noi vom fi tot atît de bogaţi, ruble — sumă egală cu aceea zurov a fost reales prim- pavoazate sărbătoreşte cu dra ziene publică pe primele pagini
iar poimîine vă vom întrece, pele sovietice şi indoneziene, cu şi sub titluri mari ample repor
In cele trei săptămâni ale vi încrederea noastră este bazată investită în cei 8 ani anteriori. secretar al G.G. al P.G. din B'e- taje asupra vizitei lui N. S.
zitei noastre în ţara dv. mare, p'e fapte, pe aprecierea lucidă lorusia.
interesantă şi ospitalieră, ne-am a resurselor uriaşe şi posibili Hruşciov în Indonezia. Ziarele
întâlnit şi am stat de vorbă cu tăţilor pe oaire le oferă orîndui-
rea socialistă. portrete ale lui N. S. Hruşciov Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov
mulţi americani şi avem impre In numele tutuiror membrilor Dovezi care demonstrează că atacurile şi A. Sukarno. La Bandung s-a
delegaţiei, D. S. Poleanski a manifestat acelaşi entuziasm, ca
sia că sentimentele de priete transmis cele mai oailde mulţu la sosirea Ia Bandung
nie pe oare oamenii sovietici miri organizaţiilor şi persoane aeriene împotriva Cubei vin din S.U.A. şi Ia Djakarta în faţa palatului
le nutresc faţă de p'oporul a- lor care au făcut ca vizita oa Negara ¦— reşedinţa şetuhit gu BANDUNG 20 (Agerpers) în organizarea călătoriei. Ne-a
merican sîht pe' deplin reciproce. menilor de stat sovietici în HAVANA 20 (Agerpres). riştilor, Fidel Gastro a declarat vernului sovietic — unde mulţi făcut plăcere să vedem pe tine
Luînd cuvîntul în seara zilei de că acordul încheiat recent ou mile au aşteptat ore întregii pen TASS transmite cuvîntarea rosti rii ostaşi şi comandanţi ai ar
Sîntem fericiţi să constatăm S.U.A. să fie rodnică şi plă 18 februarie la posturile de te Uniunea Sovietică este cel mai tru ani saluta pe N. S. Hruşciov, tă de N. S. Hruşciov la sosirea matei, într-o frumoasă ţinută,
câ americanii la' fel ca şi oa cută. leviziune, primul ministru al Cu avantajos acord pe care l-a în ca şi la Bogor unde întreaga Ia Bandung: îndeplinindu-şl cu precizie mi
menii sovietici doresc să trăia bei, Fidel Castro, a condamnat cheiat vreodată Guba. Sîntem populaţie de 125.000 de oameni siunea, pe ostaşii şi comandanţii
scă în pace cu toate popoarele, După a'lceSă’, Conducătorul de cu manie poziţia autorităţilor a- gata, a declarat primul ministru a oraşului s-a aliniat în drum Am marea satisfacţie de a vi armatei care stă de strajă in
că^ lr s-a urît de asemenea cu mericane în legătură cu atacu al Gubei, să semnăm încă 100 pînă la Palatul Alb, reşedinţa zita oraşul dvs. al cărui nume dependenţei Indoneziei. (A-
„războiul rece“. Aşadar,' asupra legaţiei sovietice ă răspuns la rile unor avioane oare au deco de asemenea acorduri. de vară a preşedintelui Indone a intrat în Istorie. Aid a avut plauze).
lat de pe teritoriul S.U.A. îm loc remarcabila Conferinţă de la
problemei principale ă timpului numeroase întrebări ale cores Primul ministru a vorbit de ziei. Bandung în cadrul căreia repre Bogată este ţara dv., prieteni,
pondenţilor. potriva Gubei. asemenea în amănunţime des In rîmdurile populaţiei Ban- zentanţi ai ţărilor Africii şi Â- bogate sînt subsolurile şi roa
nostru —• problema păcii — a- pre problemele comerţului exte siei s-au întâlnit şi au căzut de dele ei. Văzînd cu ochii mei ţară
In seara aceleiaşi zile, M. A. Pînă în prezent, a declarat rior al "Gubei şi despre perspec dungului care a ieşit pe străzi acord asupra principiilor funda dv., înţeleg acum şi mai bine
vem o bază de nădejde pentru Menşikov, ambasadorul U.R.S.S. Gastro, noi nu puteam afirma că tivele dezvoltării economiei cu- pentru a-1 aclama pe şeful gu mentale ale politicii for externe cît de greu le-a fost colonialişti
avioanele care incendiau trestia' bane. vernului sovietic erau numeroşi în relaţiile dintre state. Decla lor să se despartă de bogăţiile
o colaborare sinceră şl rodnică. în S.U.A., a oferit o mare re noastră de zahăr vin din S.U.A., elevi ai şcolilor şi muncitori din raţia care a fost adoptată la pe care le-au jefuit aici vreme
întreprinderile industriale din Bandung corespunde spiritului atît de îndelungată.
D. S. Poleanski ă" vorbit des cepţie în cinstea delegaţiei oa tezelor leniniste cu privire la co
existenţa paşnică, proclamate du Vremea colonialismului a a-
pre problemele coexistenţei paş menilor de stat sovietici care pă victoria Marii Revoluţii So pus !
cialiste din Octombrie în Rusia.
nice a' ţărilor eu sistehîe poli se află în prezent în Statele cu Toate că ştiam cu precizie că Cînd a fost înfăptuită Revoluţia A sosit timpul să se retragă.
Socialistă din Octombrie şi a In coşciug şi în mormînt cu e l !
tice ş i economice diferite. Este Unite. La recepţie au partici vin din nord. Nu am avut po luat naştere statul muncitorilor
şi ţăranilor care se deosebeşte Simpatia noastră este de par
timpul să se înţeleagă, a spus pat numeroşi reprezentanţi ai sibilitatea să capturăm aceste a- Secretarul de stat Herter despre poziţia S .U .A . radical de statele capitaliste, tea poporului indonezian care
Vladimir IHei Lenin a proclamat luptă pentru întărirea indepen
guvernului şi fruntaşi ai vieţii Vioane. In prezent această posi lozinca înţeleaptă — trebuie să denţei sale, pentru a fi un stă-
coexistăm cu statele cu orînduiri pîn deplin în casa sa, pentru a
el, că coexistenţa' paşnică . nu publice din S.U.A. bilitate s-a ivit pe neaşteptate în problema dezarmării şi problema experienţelor sociale diferite, adică să trăim dispune de tot ceea ce au creat
în pace, fără războaie. mîinile poporului indonezian.
este o născocire. Ea este un In dimineaţa zilei de 19 fe de la sine. ou arma nucleară
In continuare, Gastro s-a refe Problema orîn’duirii sociale şi Simpatia noastră este de par
fapt real, oare oglindeşte exis bruarie delegaţia oamenilor de politice a unuia sau a altuia tea popoarelor coloniale care
rit în amănunţime la incidentul dintre state este o chestiune in luptă pentru eliberarea lor.
tenţa în lume a două sisteme ştat sovietici a sosit cu trenul care a avut loc în dimineaţa zi WASHINGTON (Agerpres)'. Treeînd la problema experien ternă a poporului fiecărei ţări.
lei de 18 februarie, cînd un a- Secretarul de stat al S.U.A., ţelor nucleare, secretarul de stat Nici un stat nu trebuie să im Nu numai simpatia şi spriji
sociale diferite — socialismul la New York. vion american a explodat în aer Herter, a rostit la Glubul na a! S.U.A. a repetat propunerea pună sistemul său prin forţă al nul nostru moral sînt de partea
deasupra fabricii de zahăr din ţional al presei o cuvîntare pe preşedintelui Eisenhower dată tui popor. Numai în acest caz acestor popoare. Noi am acorcM
şi capitalismul.. Intre ele se des Guvernatorul statului New Havana. care a intitulat-o „Securitatea' publicităţii la 11 februarie care vom reuşi să asigurăm pacea şi vom acorda ajutor materiei
prevede încetarea experienţelor care este atît de scumpă fiecă popoarelor care s-au eliberat de
făşoară o întrecere pe făgaş e- York, N. Rockefeller, a invitat ’Acest avion a explodat în mo naţională în condiţiile limitării cu arma nucleară, cu excepţia rui popor şi fiecărui om. asuprirea colonială şi-şi întăresc
mentul în care încerca să arunce înarmărilor“. Herter a afirmat exploziilor subterane de mici în prezent independenţa.
oonomic, se dă o luptă ideolo pe D. S. Poleanski, conducăto o bombă asupra acestei fabrici. că Statele Unite tind spre limi proporţii. El a declarat că Sta Vreau să-mi exprim recunoş
După ce avionul s-a prăbuşit la tele Unite vor examina cu toată tinţa profundă faţă de cetăţenii Mi-a făcut o deosebită plăcere
gică. Aceste procese suri fireşti rul delegaţiei sovietice, la un pămînt, în el au fost găsite do tarea înarmărilor asigurată prin atenţia propunerile Uniunii So oraşului Bandung precum şi faţă să văd chipurile luminoase,
cumente din care reiese că a garanţii şi spre realizarea unui vietice cu privire la' încetarea a- de locuitorii acelor oraşe şi sate mîndre ale indonezienilor liberi,
şi inevitabile. f dejun. Ei au avut o convorbire efectuat nenumărate atacuri bar progres pe calea ce duce -spre totcuprinzătoare a experienţelor, prin care am trecut în drum spre ochii for strălucitori, ochi plini
bare împotriva Gubei. Aerodro dezarmarea generală. Deşi !ar1re minunatul dv. oraş, pentru sen de ardoare ai unor oameni gata
Principala problemă cfare stă prietenească care a durat o oră mul de unde a decolat acest a- cunoscut primejdiile pe care le recunoscînd oă încetarea contro timentele cordiale, prieteneşti pe de luptă pentru întărirea liber
vion se află pe teritoriul Ame- generează continuarea cursei care le-au exprimat faţă de mine, tăţii cucerite de Indonezia.
astăzi în faţa omenirii dste de şi douăzeci de minute. ricii, fa Florida, în vecinătatea înarmărilor şi extinderea produc lată a experienţelor nucleare ăr reprezentantul marelui popor
a două baze militare ale S.U.A. ţiei de arme nucleare, secretarul constitui o măsură utilă. Galifi- sovietic. Colonialiştii nu pot fi alungaţi
terminarea metodelor cui ajuto La 19 februarie oaspeţii so de stat al S.U.A. a arătat oît se piciodată prin rugăciuni. Aşa
vietici au vizitat Bursa din Se poate oare crede, a între poate de clar că Statele Unite cînd drept „lozinci goale“ che Vreau de asemenea, să mulţu cum tigrul nu poate fi învăţat
rul cărora Va fi rezolvară pro New York. bat Gastro, că autorităţile ame pun pe primul plan problema mesc militarilor indonezieni pen să mînînce iarba, este imposibil
ricane nu au ştiut nimic despre controlului şl că preferă să ac mări care se bucură de aproba tru atenţia şi sprijinul acordat să-i dezveţi pe colonialişti de jaf.
blema avantajelor unui sistem aceste zboruri ? cepte riscul continuării cursei Numai prin luptă poţi să-ţi cu
înarmărilor decît să accepte rea şi sprijinul oamenilor simpli cereşti libertatea, numai prin
sau a celuilalt, a alegerii mij Gastro a subliniat că nu gu „măsuri nesigure“ în domeniul luptă poţi să-ţi întăreşti statul
vernul cuban este răspunzător din întreaga lume cum sînt ce şi independenţa iui.
loacelor cu ajutorul cărora va de încordarea care există între controlului.
Guba şi S.U.A. El a declarat de Referin’du-se la planurile De rerile privitoare ia „interzicerea
Ei determinată victoria) unuia asemenea că Guba este gata să
pună la dispoziţie materialele partamentului de Stat, care vor bombei atomice“, „renunţarea la
din aceste sisteme. Există nu care ’demonstrează că atacurile fi prezentate Comitetului celor
10 ţâri pentru ’dezarmare, Herter bazele străine“ sau „reducerea
mai două căi — coexistenţa paş împotriva Gubei vin din S.U.A. a expus principiile pe care se
vor baza propunerile americane cu o treime a forţelor armate“,
nică sau încăierarea armată,
secretarul de stat al S.U.A. a
E şecul lansării unui satelit am erican
vorbit despre ele pe un ten Iri
WASHINGTON 20 (Ager- care urma să plaseze pe orbită tat şi a declarat că nu se poate
pres). Agenţiile de presă anunţă un satelit „Discoverer X“.
că forţele aeriene ale S.U.A. au Răspunzînd la întrebările zia privitoare la control. obţine un progres pe baza lor.
lansat Ia 19 februarie o rachetă Racheta a explodat Ia cîteva
secunde după lansarea ei.
XXX)COO0OOC)OCX)OOOOOOOCXXXXXXXXXXX)OOOOCOOGGCOOOOO&L3&3COOOCOQCXXXXXXXXXXX>OOOO0^^ In numele Uniunii Sovietice
salut pe preşedintele Indoneziei,
Numeroase sînt evenimentele SÂPTĂMINA INTERNA bunătăţii1! alintatului internaţio Sukarno, care a ridicat stindar
nal din ultima vreme, guvernul dul luptei împotriva colonialişti
politice ce au loc pe arena in francez a comis o crimă gravă lor şi îşi conduce poporul spre
ternaţională. Pe prim plan se la adresă păcii. Explozia bom întărirea independenţei politice,
bei atomice din Sahara a um spre independenţa economică,
reliefează însă călătoria preşe plut de mînie pe toţi olamenii spre ridicarea nivelului cultural
de bună credinţă din lume. şi de trai ai poporului Indoneziei.
dintelui Consiliului de Miniştri boiului rece şi a adus-o pe calea şi 'din comunicatele date publi voltă tot mai mult relaţiile de cu interes vizita preşedintelui Acum, cînd la Geneva s-au ob
S.U.A., D. Bisenhower, în Uni ţinut unele succese în problema Trăiască poporul jndonezian
al Uniunii Sovietice, Nikita prieteniei“ — scria zilele tre cităţii, reiese dorinţa comună de prietenie dintre poporul sovietio unea Sovietică. Stabilirea unor interzicerii experienţelor cu ar care luptă cu eroism pentru în
relaţii de prietenie miaii strânse me nucleare, cînd Uniunea So tărirea independenţei sa le!
FIruşciov, care a plecat într-o cute ziarul indian „Nav Bharat a se rezolva toate problemele in şi cel american, in Statele Unite dintre cele două mari popoare vietică întreprinde noi acţiuni
ale lumii ar fi o chezăşie a pentru a slăbi încordarea din Trăiască prietenia dintre po
„misiune de pace şi prietenie“ în Times“. Aşa se explică primirea ternaţionale pe cale paşnică, se desfăşoară de cîteva sâptă- menţinerii păcii în întreaga lu relaţiile internaţionale, cînd se poarele Uniunii Sovietice şi In
me; deoarece în prezent, de fe întrevăd” reale posibilităţi de a doneziei !
Asia. Vizita marelui om de stat entuziastă pe care au făcut-o prin dezarmare totală şi cola mîni vizita unei delegaţii de lul cum aceste popoare se vor se ajunge la un acord în pro
înţelege, depinde soarta ome blemele dezarmării, guvernul Trăiască pacea în lumea în
sovietic în India, Birmania, In- popoarele Indiei, Birmaniei şi borare reciproc avantajoasă. U- stat sovietice condusă de D. Po nirii întregi. francez a iniţiat experimentarea treagă ! (Aplauze furtunoase, ex
bombei safe atomice făoînd jo clamaţii : „Libertate !“, „Indone
donezia şi Afganistan reprezintă Indoneziei înaltuluioaspete so- niunea Sovietică dă o înaltă a- leanski, preşedintele Consiliului ? zia — U.R.S.S. — prietenie !'*)’.
o nouă acţiune a guvernului so- vietic. Peste tot Nikita Hruşciov preciere politicii de neutralitate de Miniştri al R.S.F.S.R. O nouă contribuţie la spi
ritul p'ăcii şi destinderii a adus-o
vietic pentru încălzirea continuă este întâmpinat cu dragoste şi şi de neparticipare la blocuri Convorbirile prieteneşti pe ca Conferim,ţa pentru dezarmare a cul duşmăniilor păcii şi ai des In Spania se intensifică
a atmosferei internaţionale. Ală- prietenie, deoarece popoarele a- militare pe care o promovează re le-au purtat oamenii de stat reprezentanţilor v-ieţii publice tin dorii internationafe. mişcarea de protest
turi de iniţiativa de reducerea cestor ţări. sînt convinse că ori aceste state. sovietici cu reprezentanţii nume sovietice. Delegaţi ai întregului împotriva regimului
unilaterală a Forţelor armate so ce acţiune întreprinsă de el este roaselor cercuri şi cu oamenii popor sovietic s-au întrunit lă Nu sînt mai puţin condamna lui Franca
vietice cu 1.200.000 oameni, Ape menită să întărească relaţiile de A. I. Mikoian, prim-vicepre- simpli din S.U.A. reflectă do Moscova pentru a proclama în
lul adresat de Sovietul Suprem pace şi prietenie dintre popoare. şedinte al Consiliului de Miniştri rinţa acestor două popoare de a că odată voinţa oamenilor so bile recentele manevre militare
al U.R.S.S. parlamentelor tutu al U.R.S.S., a încheiat de cu- găsi căile de înlăturare a răz-. vietici de a lupta fără să-şi din R.F. Germană şi Grecia, oa
ror ţărilor cu privire la dezar Pentru toate ţările pe care rînd cu succes vizita întreprinsă boiului rece şi a dezvolta rela cruţe forţele pentru o pate trai
mare, Declaraţia statelor parti N. S. Hruşciov le vizitează în în îndepărtata Gubă. Poporul ţiile economice şi culturale din nică — ţel înalt şi nobili care şi intenţia S.U.A. de a trans LONDRA 20 (Agerpres) Du
cipante la Tratatul de la Varşo prezent, necesitatea cea mai vi cuban construieşte o viaţă nouă, tre ele. însufleţeşte astăzi milioane de
via. vizita de prietenie a lui N. tală o constituie dezvoltarea e- ridică economia şi agricultura oameni al- tuturor continentelor. mite unor ţări occidentale ar- pă oum relatează presa engleză,
S. Hruşciov în Asia are un rol conomică şi de aceea ele au ne pentru a întări victoria revolu Pe zi ce frece, în ciuda propa „Astăzi, a spus în cuvîntarea
deosebit în întărirea continuă a voie de pace. Pentru a înlătura ţiei şi pentru a asigura indepen gandei ostile Uniunii Sovietice s-a scriitorul Nikalat Tih’onov, me nudeare. Acestea, precum în Spania se intensifică miş
prieteniei dintre toate popoarele, înapoierea economică moştenită denţa economică a ţării sale. dusă de unele cercuri imperia
în menţinerea păcii’ în lumea de la dominaţia colonială, aceste Guvernul revoluţionar condus de liste, şi chiar a unor oficialităţi nu ne este permis să stăm cu bra şi tendinţele de reînviere a mi carea de protest împtotriva re
întreagă şi aduce o contribuţie ţări au nevoie de ajutor din par Fidel Gastro so bucură de spri ale Departamentului de stat, gimului lui Franco. Incercînd
utilă la slăbirea încordării in tea puterilor industriale. Este jinul nemărginit al poporului poporul american se interesează ţele încrucişate. Trebuie să ac litarismulu, i, şi. a„ , fascism. ul.ui .s ă înăbuşe această mişcare, au-
ternaţionale. ştiut faptul că Uniunea Sovie cuban. Vizita lui A. I. Mikoian lot mai îndeaproape de munca ţionăm“. germam, determina popoarele iu- torităţile'fmnehiste operează a-
tică, care doreşte în mod sincer în această ţară, precum şi ex şi viaţa poporului sovietic, de
Spiritul tratativelor de la dezvoltarea economiei acestor poziţia realizărilor sovietice ce cultura şi economia lui. EI vrea Conferinţa a adresat tuturor bî'toare de pace să-şi întărească restări în miaisă în multe regiuni
Gamp David cîştigă tot mai ţări, oferă un ajutor dezintere a fost deschisă în Guba, contri să cunoască realitatea despre vigilenţa şi să-şi unească efor Şi oraşe din Spania.
mult teren în relaţiile dintre sta sat şi frăţesc ţărilor slab dez buie la strîngoren legăturilor Uniunea Sovietică. Realizările popoarelor lumii chemarea de
te. Gredincioasă politicii leni voltate. dintre Uniunea Sovietică şi a- de seamă obţinute de oamenii turile pentru a izola pe aţîţăto- Corespondentul din Madrid
niste de coexistenţă paşnică în ceastă ţară. Stabilirea unor re sovietici în domeniul ştiinţei şi a-şi uni eforturile pentru reali rii la război şi a împiedica în aii ziarului „Times“ anunţă că
tre sistenje sociale diferite, Uniu Politica externă a Uniunii So laţii comerciale, printre care a- tehnicii, hotărîrea lor fermă de cercările lor de a submina numai în provincia Asturiao —
nea Sovietică întreprinde noi ac vietice se bazează pe principiul chiziţionarea de către Uniunea a ajunge şi ’depăşi Statele U- zarea dezarmării generale şi to- pacea. centrul industriei extractive —
ţiuni pentru a feri lumea de răz colaborării cu toate statele lu Sovietică a 5.000.000 tone de za nite în ’dezvoltarea economică, au fost arestate 28 de persoane.
mii şi a neamestecului în tre hăr şi acordarea unui credit de succesele obţinute pînă în pre taSe, pentru interzicerea expe Să sperăm ?ă la! apropiatele După cum relatează acelaşi co
boaie. burile -externe ale altor popoare. 100.000.000 dolari Gubei, consti zent în acest domeniu, trezesc tratative la nivel înalt, guver respondent, se operează ares
Activitatea neobosită a emi Combinatul metalurgic de la tuie un pas însemnat în lărgi un viu interes în rî-ndul cetăţe rienţelor ou arme nudleare şi nele occidentale vor ţine seama tări în masă şi în oraşele Ma
BhilaT precum şi alte întreprin rea colaborării dintre cele două nilor americani. de dorinţa unanimă a popoare drid, Valenoia şi Saragossa.
nentului om de stat sovietic, deri din India şi din alte'ţări popoare pe baza respectului re pentru asigurarea unei păci lor pentru înlăturarea primej
Nikita Hruşciov, în vederea rea ale Asiei, construite cu ajutorul ciproc şi neamestecului în tre Faptul că zilele trecute o de diei războaielor şi vor contri După oum transmite cores
lizării visului de veacuri al o- Uniunii Sovietice,' constituie e- burile interne. trainice în lume. • > bui lai succesul acestei întâlniri. pondentul dim Madrid aii agen
menirii — pacea şi fericirea po xemple de colaborare internaţio legaţie sovietică de scriitori, â ţiei France Presse, în ultimul
poarelor — aduce un aport deo nală între ţări cu orînduiri so ¦k Gontrar voinţei oip'inlei pu / . I. LAZAR timp în Spania au fost aresta
sebit de preţios la înţelegerea ciale diferite. plecat spre S.U.A. este încă o do blice mondiale şi în pofida îm- te aproximativ .2 0 0 . de’ persoane.;
şi colaborarea paşnică 'dintre ţă După călătoria istorică a lui
rile lumii. „Primul ministru so Din convorbirile pe care N. N. S. Hruşciov în S.U.A.-se dez-. vadă a apropierii dilntre cele
vietic, Hruşciov, a scos politica S. FIruşciov le-a purtat cu con
internaţională din mocirla răz- ducătorii acestor state, precum două popoare.
Şi poporul sovietic aşteaptă
Redacţia şi administraţia ziarului: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P. T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - r Ţipătul\ întreprinderea Poligrafică g l Mai“ : Deva.
