Page 74 - 1960-02
P. 74
PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, U N IŢ I-V A ! In slujba păcii
şi securităţii
Anul XÍÍ Nr. 1696 M arţi 23 feb ru arie 1969 4 pagini 20 bani 0 La clubul din Ghelar La 23 februarie 1960 se îm- ţăranilor fără seamăn în lume.
— Activitatea cultural-e- plipeso 42 de ani de la crearea La 23 februarie 1918 unită
ducativă trebuie să se Forjelor Armate ale statului so
desfăşoare la nivelul po vietic. Organizatorul şi educa ţile Armatei Roşii au dus lupte
sibilităţilor (pag. 2 -a) ; torul lor a fost Partidul Comu crîncene lingă Narva şi Pskov,
nist în frunte cu Vladimir Ilici pricinuind înfrîngeri serioase
* Sport (pag. 3-a) ; Lenin. intervenţioniştilor germani. Ina
micul a fost oprit, iar apoi
• Vizita lui N. S. Hruş- 42 de ani reprezintă o perioa zdrobit. In amintirea primei
dă istorică scurtă, dar în acest victorii, ziua de 23 februarie a
ciov în Indonezia (pag. timp Rusia înapoiată .s-a tran devenit în U.R.S.S. sărbătoa
sformat într-un stat socialist rea întregului' popor în cinstea
4-a). puternic. In toţi aceşti ani Ar forţelor armate.
mata Sovietică şi Flota Mariti
Cuvîntul otelarilor mă militară au slujit cu cinste Poporul sovietic a "trebuit să
şi demnitate poporul sovietic, treacă prin grele încercări cînd
’A m c itit ou m u ltă a te n ţie în o m ai bună organ izare a flăcă Iulian Ispas este au stat de strajă cuceririlor lui Hitler, inspirat de i:mperialîs*
ziarul. „D rum ul socialism ului:' rii în cu ptor prin m odificarea prim-topitor ia cup Octombrie, au apărat eroic inte mul internaţional, a pornit îm-
n r. 1.604 d in 20 febru arie 1960 param etrilor de abur pentru torul nr. 1 de la resele statului. potriva U.R.S.S. o armată nu-
articolu l in titu la t „V aloarea pu lverizarea păcurei, pe care o . oţelăria Martin nr, mărînd milioane de soldaţi.
2 a C. S. Hune Lumea capitalismului a în
unui procent". D îndu-ne seam a . aplicăm d e pu ţin ă vrem e, însă doara. Echipa sa cercat nu odată, îăoînd uz de La chemarea Partidului Co
de im portanţa pe care o prezin care ne asigură valoroase eco şi-a adus o preţi torţa armată, să răpească po munist şi a guvernului, între
tă acţiunea aceasta in iţiată de nom ii de păcură. oasă contribuţie la poarelor Republicii Sovietelor gul popor sovietic s-a ridicat
zia r, am hotărît să ne spunem N oi avem însă posibilităţi să producerea celor libertatea şi independenţa, şă la lupta sfîntă pentru apărarea
şi noi părerea. reducem şi m ai m ult consum u peste 9.100 tone restabilească vechiul regim patriei.. In condiţiile excepţio
rile specifice. Ţinînd seam a de oţel in afara pla burghez. Imediat după victoria nal de grele ale primelor lup
La p reţu l de cost al oţelului p osibilităţile de care dispunem , nului, in perioada Marii Revoluţii Socialiste din te, Armata Sovietică şi Flota
particip ă cu o pon dere însem nată faţă de realizările actuale, vom 1 ianuarie—15 fe Octombrie, intervenţioniştii im au opus o rezistenţă eroică co
com bustibilul şi cărăm izile re bruarie a.c. perialişti şi contrarevoluţia in tropitorilor fascişti, au luptat cu
eroism împotriva forţelor supe
fractare. U n procent din consu putea reduce cu 2 procente -I=f"==l- ternă au impus un război Ţă rioare ale inamicului. Partidul
rii Sovietelor. Război, foame, a lansat lozinca r „Totul pen
mul. lu n a r a l a- LUNAR, PRIN REDU consum ul de După două decade de întrecere irig, ruină — prin toate aceste tru front, totul pentru victo
cestor două ele CEREA CONSUMURILOR com bustibil şi încercări a trebuit să treacă tâ rie !” — şi ţara s-a transformat
m ente valorea SPECIFICE DE COM cu 2 la su tă năra Republică Sovietică. A într-o tabără unită de luptă. In
ză 169.000 lei. BUSTIBIL SI CĂRĂMIZI consum ul de că fost o perioadă cînd aproape decurs de cîteva luni, în anul
REFRACTARE, ECONO răm izi refrac trei pătrimi din teritoriul Ţă 1941 au fost evacuate în răsărit
In prim a lună MII DE 614.000 LEI. tare. A ceasta rii Sovietice, cele mai importan 1.360 mari uzine. In regiunifo
a acestui an te regiuni industriale şi furni răsăritene a început şi s-a ter
zoare de produse alimentare se minat într-un termen scurt con
am redus consum ul d e com bu s înseam nă să vom econom isi în aflau în mîinile duşmanului. . strucţia a 2.250 de noi între
prinderi industriale mari. Deşi
tib il cu 1,05 la su tă , ia r cel de că 338.000 lei lunar. Partidul Comunist, marele pagubele suferite erau mari,
Lenin, au ridicat la luptă împo producţia tehnicii de luptă a1
c ă ră m izi refra cta re ou p e s te 9 In secţia n oastră există şi triva intervenţioniştilor şi alb-
gardiştilor clasa muncitoare, (Coniimiare in pag. 2-a)
la su tă. P rin urm are am reali alte rezerve de reducere a con întregul popor muncitor, au
za t o econom ie d e 276.000 lei. sum urilor specifice şi deci a creat armata muncitorilor şi
La a ceste succese am ajuns preţului de cost. D ovada aces
d a to rită aplicării unor m ăsuri tei afirm aţii o con stitu ie cifrele
tehnico - organ izatorice, printre de m ai sus. C olectivul secţiei Cea mal mare producţie
care o cît m ai severă disciplină noastre este hotărît ca, învăţînd
teh n o lo g ică în respectarea reg i din experienţa acum ulată, să d e Colectivul uzinei „Victoria“ Hunedoara a primit cu 541 tone bună a suprafeţelor de produc din anul acesia
m ului term ic la cuptoare. D e a- pună eforturi şi m ai susţinute Călan a desfăşurat în intervalul semicocs mai mult decât era ţie şi a timpului de lucru să-şi
sem enea, de un real folos ne-a pentru reducerea consum urilor 1-20 februarie, o susţinută între planificat. Cea mai mare con îndeplinească planul în propor Nu de mult colectivul oţelă- la oţelăria Martin nr. 1 sînt t
fo st in o va ţia care se referă la specifice. cere pentru sporirea producţiei. tribuţie la depăşirea planului ţie de 101,3 la sută. Cele mai riei Martin nr. 2 din C. S. Hu 8,17 tone pe m.p. vatră de cup;
Rezultatele sînt din cele mai şi-au adus-o muncitorii, tehni frumoase rezultate le-au obţi nedoara a înregistrat cei mai tor la cuptorul nr. 1, 7,85 tone
ŞTEFAN ŞOIMOŞI ing. KRAFT NATHAN bune. cienii şi inginerii de la bateria nut turnătorii de la sortimente înalţi indici de utilizare a cup pe m.p. vatră cuptor Ia cuptorul
secretarul organizaţiei de partid adjunctul şefului de secţie nr. III, carbo-iluid, oare şi-au le piese mecanice, tuburi, radia toarelor şi cea mai înaltă pro nr. 4 şi 7,92 la cuptorul nr. 5.
Pentru cocseria depăşii planul ou peste 350 tone toare, tucerie sanitară, cazane ducţie zilnică din istoria oţelă- Media pe oţelărie, este de 7,52
MARIAN AXENTE semicocs. de încălzire centrală. riei. Duminica trecută, şi colec
prim-topitor din Hunedoara tivul oţelăriei Martin nr. 1 a în tone pe m.p. vatră-cuptor, faţă
In mod deosebit s-au eviden Fruntaşi în întrecere ..sînt ..tur registrat o realizare similară:
O.S.M. nr. 2 — G. S. Hunedoara Avînd în vedere faptul că la ţiat tovarăşii Nicoiae Filip, Cor nătorii din echipele conduse de depăşirea planului zilnic cu 348 de indicele de 5,30 cît este pla
Hunedoara a crescut necesarul nel Gozmesau, Cornel Rusuroi, tov. M i Brănesou, Franosic Ma- tone oţel — cea mai mare pro
de cocs, colectivul semicocseriei Constantin Bucur, Eremie vruşca, Marin Budu, Ludovic ducţie zilnică din acest an. nificat. \ .......
din Călan şi-a sporit eforturile Gojan, Anton Şepniczki, Emil
pentru a asigura cocs ariilor tot Oprea, Paraschiv Bîrlădeanu Libich şi alţii. Cea mai frumoasă depăşire a
rnai mult semicocs. Sporind in şi alţii.
Adunarea activului dicii de utilizare a bateriilor, în I. FEKETE realizat-o în ziua respectivă
orăşenesc de partid Hunedoara perioada amintită, cocseria din La furnăforie corespondent
Cei mai înalţi indici de utili schimbul condus de maistrul
Ieri după masă, în sala clubului siderurgiştilor din Hune In aceeaşi perioadă turnătorii
doara, a avut loc adunarea activului Comitetului orăşenesc de au reuşit ca prin folosirea mal zare realizaţi duminica trecută Vaier Lăbuneţ.
partid la care au participat membrii birourilor organizaţiilor de
bază din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara şi din alte -m -
Au luat fiin ţă noi gospodării
agricole colective
întreprinderi şi instituţii ale oraşului, activişti de partid, de stat é6 Recoltele mari obţinute de teren agricol au adus în gos
şi din domeniul economic. A fost prezent şi tov. Aron Colceru, către colectivişti atît în secto podăria colectivă 60 bovine din
membru aj biroului Comitetului regional de partid, prim-secre- Zer o rul vegetal cît şi în cel zooteh care 14 vaci, 29 care, 11 prăşi-
tar al Comitetului orăşenesc de partid Hunedoara. nic, au fost fapte convingătoare toare, 11 semănători, numeroa
99 despre superioritatea muncii în se pluguri şi grape.
In cadrul adunării, tov. Constantin Scarlat, membru al C.C. comun în gospodăria agricolă
al P.M.R., adjunct al Direcţiei economice a C.C. al P.M.R., a Peretele din stînga al holului prin- Pînă ce au ajuns să înlăture toa- reu în fruntea acţiunilor pentru îm colectivă. Ele au determinat pe La Răduleşti, în gospodăria
făcut o expunere pe tema: „Politica partidului nostru de indus cipal al clădirii administrative G.F.U. (e aceste defecţiuni, feroviarii s-au bunătăţirea n^incii. ţăranii muncitori întovărăşiţi şi colectivă nou înfiinţată, s-au u-
trializare socialistă a ţării“. din cadrul Combinatului siderurgic frămîntat mult. In fiecare consfătuire cu gospodării individuale să pă nit toţi ţăranii muncitori din
Hunedoara, este acoperit de un pa- de producţie făceau noi şi noi pro- Mai trebuie adăugat, că sfîrşitul şească cu încredere în marea sat. Ei au înscris 315 ha. teren,
Expunerea a fost ascultată cu un interes deosebit de către nou uriaş, confecţionat dintr-un ca- puneri. Au cerut ajutorul ceferiştilor acestei perioade a fost încununat de gospodărie colectivă. 61 bovine, 11 cai, 47 care, plu
cei prezenţi. dru de lemn, vopsit in albastru, în- din Simeria, a! departamentului. Au succes: 6.714.000 lei economii la pre guri, grape şi prăsitoare. In
chis în întregime cu- sticlă. Intr-o lunt noi măsuri tehnico-organizatori- ţul de cost realizate în anul 1960, din consiliul de conducere, noii co
care 1.867.000 numai la cărbune, şl lectivişti din Răduleşti au ales
parte, pe fondul alb al panoului se ce. Parcul rulant a fost pus la punct zero lei locaţie în anul 1960 pînă in In cursul zilei de 21 februa pe cei mai harnici şi mai cin
află drapelul roşu de secţie de de- în întregime. In staţii au apărut prezent. rie, au luat fiinţă noi gospodă stiţi oameni, p? cei care au
rii agricole colective în raionul muncit zi de zi pentru înfiin
servire, fruntaşă pe combinat, iar în- grafice de circulaţie, fişele de evi- Zeno lei locaţie — o cît mai bună Ilia, la Baştea şi Răduleşti şi ţarea gospodăriei colective din
deservire a secţiilor productive — în raionul Hunedoara la Sîn- satul lor. Ca preşedinte a fost
tr-aita, este scrisă cu litere mari ur- denţă a vagoanelor pe secţii. Pen- este darul cu care au cinstit fero crai. ales comunistul Ioan Fărău.
viarii din Combinatul siderurgic Hu
mătoarea chem are: „Feroviari, prin tru mecanici s-au introdus foile de nedoara Ziua ceferiştilor. Cele 34 familii din satul Ţăranii întovărăşiţi din satul
Baştea, pe lingă cele 162 ha. Sîncrai au păşit şi ei pe drumul
deservirea la timp a secţiilor pro- parcurs. Au luat fiinţă şcoli de ca- GH. GOMŞUŢA vieţii noi şi al belşugului. In
ductive, vom deţine şi pe mai de- 1if!care pentru acari, frînari, focbişti gospodăria colectivă nou înfiin
parte drapelul de fruntaşi pe corn- şi mecanici. Personalul vechi a fost ţată, s-au înscris 86 familii cu
binat. Angajamentul nostru este : reinstruit, iar pentru o cît mai bună
Zero lei locaţie. Nici un feroviar în colaborare cil staţiile Peştiş şi Sime-
afara întrecerii socialiste". ria s-au organizat cu conducerile ă-
Grija cu care este păstrat drapelul, cestora consfătuiri de analiză zilni-
Iccu! de cinste ce i s-a destinat, do- că. In plus, în fiecare marţi — de- 376 ha. teren, 110 bovine din
vedesc că feroviarii îi acordă o mare claraiă marţea feroviarului — au care 55 vaci de lapte şi nume
preţuire. Chemarea înscrisă pe pa- fost organizate cu ajutorul A.S.I.T. roase unelte agricole.
nou oglindeşte hotărîrea feroviarilor conferinţe pe teme specifice trans- Printre primii care au depus
de a dezvolta realizările frumoase portului uzinal, la care au participat
pe care le-au obţinut în luna ianua- ca invitaţi şi ceferişti din Simeria. cereri de înscriere se numără
rie şi pentru care au primit drape- Pentru ca livrarea materialelor şi Miron Suciu, Ioan Sinea, Ioan
Iu! de fruntaşi. In luna trecută apro- materiilor prime către combinat de Tuza şi alţii.
vizionarea secţiilor productive ale către alte întreprinderi din ţară şi
marelui combinat siderurgic s-a fă- ţjjn import să se facă cit mai ritmic,
cut în cele mai bune condiţiuni, ceea din iniţiativa feroviarilor a fost or- Serată literară
ce a permis acestora să obţină cele gamzată în decembrie 1959 o consîă-
mai înalte producţii şi cei mai înalţi iuire cu participarea organelor supe- Gu prilejul aniversării a 27
de ani de la luptele ceferişti-
Unul dintre fruntaşii în producţie de la fabrica de încălţă îndici de utilizare ai agregatelor din rjoare din Ministerul Transporturilor lor din februarie 1933, secţia se
minte „Ardeleana“ din Alba Iulia este şi Nichiîor Ispas. Lu- rală a Şopil'iii medii „Aurel Vlai-
crînd la maşina de tras în părţi, el îşi depăşeşte cu regularitate istoria combinatului. şi Telecomunicaţiilor, din Ministerul cu“ din Orăştie a organizat o
planul lunar de producţie în medie cu 15 la sută.
Acesta, este şi un merit al fero- Industriei Grele şi Departamentul
viarllor. Gu atît mai mult, cu cît Comerţului Exterior,
-------------------------- 3Bu--------------------------- locaţiile au fost reduse la zero. După cum se vede, pentru a a- serată închinată acestui mare
In întâmpinarea zi tei de 8 Martie Gum s-a ajuns la acest succes ? junge la zero lei locaţie, colectivul eveniment.- In ciadrul seratei,
Se ştie că anul trecut pentru sta- de feroviari de la G. S. Hunedoara Virgil Crăciun, elev în clasa a
C om isia d e fem ei d e la u zi p reg ă teşte piesa O chestiune ţionări nepermise, în combinat se a parcurs o perioadă plină de fră- IX-a la secţia serală a evocat
na „V icto ria “ C ălan, îm-preună plăteau mari sume de bani. La a- mîntări. In această perioadă, mais- într-un referat documentat, lup
cu com itetul com unal al fem ei fam iliară“. ceasta mai trebuie adăugat faptul trul ;novator Gheorghe Ghiţu; meca- tele ceferiştilor din 1933 de la
lor, se preg ă tesc intens pentru D e asem enea, s-a stabilit, că circa 50 la sută din parcul rulant nicii de |oCOmotivă Constantin Şer- Griviţa. In continuare, C. Pe-
în tîm pinarea zilei de 8 M artie. a fost imobilizat din cauza defecţiu- bai)i Ioan Arghira şi Iuliu Sîncreanu tre-sou, elev în clasa a V111-a,
In acest scop, a fost înfiinţat un prinţr-un plan de m uncă, să la secţia seralsjţ, a recitat poezii
ansam blu a rtistic care cuprinde originale închinate luptei cefe
o form aţie corală cu 46 d e fe- se declare o sâptăm înă a cu riştilor.-
m ei, acom paniată de orchestra
uzinei, a echipă de dansuri, răţen iei, în cadrul căreia "!'or- l!'Psa unor Srafice de circuIa*ie cu fochiştii lor, impiegaţii Nicoiae Au mai fost susţinute unele
care pregăteşte o suită de dan- referate de literatură, matemati
suri ro m n eşti, sovietice şi m a între principalele secţii, lipsa eviden- .. că şi fizică de către Ana Turcas
ghiare, o echipă de teatru, care ţ,ei. vagoanelfor pred.at'e şi pre,luatie d«e Diaciuc, Drajroîtiir S um u şi Petru şi Traían Mihuţ, elevi la secţia
fem eile din uzină să p reg ă tea s serală.
că un panou de onoare, al fe către secţii etc. Se ştie de asemenea Anf!r<S- Sefii de manevră Gheorghe
m eilor, să deschidă o expoziţie că s-au dat în folosinţă noi secţii, Cosmaciuc, Dumitru Chiorăscu, Numele comunistei Susana Tutelea este bine cunoscut de toţi muncitorii
de la fabrica de hîrtie „1 Mai“ din Petreştî. Ea îşi ajută în permanenţă
cu lucruri de m ină executate de iar materiile prime şi materialele so- Gheorghe Panait, şeful depoului, Ne- tovarăşele de muncă şi îşi depăşeşte lunar norma cu 18-20 la sută.
Fotografia de faţă ne-o reprezintă pe tov. Susana Tutelea la locul de muncă.
fem ei etc. G. GHIRiAG seau neritmic. met Emil şi alţii, s-au situat me
corespondent -V-- "LV'-_