Page 75 - 1960-02

Pag. t DRUMUL SO E tIIË feSm m Nr. 1606

SS3SS9

Bufefinul muncilor agricole Veşti din satele regiunii La clubul din G h e lar

Să intensificăm pregătirile C onstrucţii zootehnice tui an un curs apicol. Tem atica Activitatea cultural-educativâ trebuie
pentru campania de acestu i curs cuprinde lecţii in te­ să se desfăşoare la nivelul posibilităţilor
G ospodăria agricolă colectivă resante printre care a m in tim :
primăvara „B iologia fam iliilor de aldine“,
„U nirea" din sa tu l C ălanul M ic, Clubul muncitoresc „Nicolae tate, s-a ajuns la concluzia că cartea". Din cei 102 cititori în«
C reşterea m ătcilor" ,„B o lile şi Băleescu“ din Ghelar este o
a obţinut anul trecut venituri dăunătorii albinelor“ si altele. construcţie nouă şi frumoasă. activitatea clubului din Ghelar scrişi la concurs într-un an, nu­
Rămâi plăcut impresionat vizi-
în ultimele două săptămâni ţe organizate şi însămînfate băn eşti ce-d e p ă şe sc 110.000 lei. P în ă în p rezen t au fo st predate tînd încăperile luminoase, mo­ şi rezultatele obţinute în ulti­ mai 29 au obţinut insigna
vremea s-a încălzit şi a devenit pînă în prezent, sînt nesatisfă­ P en tru ca in a cest an veniturile p a tru lecţii la care au p a rticip a t bilate cu tot ce poate oieri o
favorabilă efectuării unor lu­ cătoare. to ţi m em brii asociaţiei. P entru mai deplină recreiere. Ţi-e mai mul timp la acest club, sînt de­ „Prieten al cărţii“* In acest an,
crări agricole, în mod deosebit \să crească şi m ai m u lt, colec­ o m ai bună însuşire a cunoştin­ mare dragul să-ţi petreci tim­
în livezile de pomi şi în gră­ Pentru a asigura o mai bu­ ţelor predate, lecţiile sînt înso­ pul liber mal ales în sala de parte de-a putea fi considerate n-au fost întreprinse încă nici
dinile de legume. nă aprovizionare cu legume şi tiv iştii din C ălan au hotărît ţite de proiecţii. lectură a clubului, dotată cu fo­
zarzavaturi timpurii, în gospo­ tolii pluşate, mese încărcate cu ca satisfăcătoare. un fel de acţiuni de populari-
.* dăriile agricole de stat, în gos­ să d e zvo lte ferm a de anim ale. TIBERIU GADARIU cele mai proaspete reviste şi
podăriile agricole colective şi corespondent ziare, cu o bibliotecă ce cuprin­ Cu acest prilej s-a arătat că zare a cărţii,
In această perioadă s-a con­ în întovărăşiri va trebui să se P entru buna cidăpostire a aces­ de peste 9.000 de volume, sau
tinuat în toate raioanele acţiu­ treacă de îndată la organizarea în sala de şah. principalele cauze care au stat Lipsită de sprijinul unui co­
nea de transportare a îngrăşă­ şi însămînţarea răsadniţelor, tora, colectiviştii vor construi un
mintelor naturale la cîmp. Can­ C ondiţiile m ateriale la baza inactivităţii clubului, lectiv mai larg, rezumîndu-se
tităţi mai mari au fost tran­ Ar g ra jd d e bovine. C onstrucţia va
sportate în raioanele Haţeg, Al­ nu sînt folosite constau în aportul necorespun- mai mult la a distribui cărţi
ba, Sebeş, şi Ilia. Mai slab se Lucrările de curăţire a pomi­ trebui să înceapă în dată ce tim ­
stă în această privinţă în raio­ lor s-au continuat cu rezultate Ne închipuiam, la început, că zător al membrilor din comite- celor ce le solicită, bibliotecara
nul Hunedoara unde nu s-a mai bune în raioanele Orăştie, pul va perm ite. In acest scop, o Sstfel de bază materială bo­
realizat decît 40 la sută din sar­ Haţeg, Sebeş, unde s-au curăţit gată, cum este aceea pe care o tul clubului (unii din ei, cum Timcsac Elena nu se poate mîn-
cina de îngrăşare pentru pri­ şi stropit un număr însemnat c o le ctiviştii au tra n sp o rta t la to­ Pregătiri pentru oferă clubul din Ghelar, este
măvară. Conducerile unităţilor de pomi. Stropitul nu s-a înce­ cam pania de prim ăvară folosită din plin, că aici, în a- ar fi, spre exemplu, tovarăşii dri cu rezultatele de pînă acum,
socialiste ale agriculturii, co­ put încă în raionul Hunedoa­ cul, con stru cţiei 21.000 bucăţi ceastă importantă localitate de
mitetele executive ale sfaturilor ra, cu toate că aici sînt asigu­ mineri, se desfăşoară o activi­ Iosif Greţu şi inginerul Nico Ce fac form aţiile
populare comunale şi secţia a- rate materialele şl pompele ne­ cărăm idă, au cum părat ţig la şi tate cultural-educ'ativă intensă. lae Bîscă, fiind aproape străini artistice ?
gricolă raională, trebuie să mo­ cesare. De asemenea, în raionul de sarcinile ce le revin în ca­
bilizeze de urgenţă toate for­ Alba, acţiunea se desfăşoară în­ lem nul de construcţii. P entru L a G .A .C . „U n ire a " d in A lb a La clubul din Ghelar însă, lu­
ţele pentru ca această acţiune că nesatisfăcător. Secţiile agrij crurile nu stau tocmai aşa cum
să fie terminată înainte de în­ cole ale sfaturilor populare ra­ a rea liza o con stru cţie ieftină, Iulia continuă cu in ten sita te lu­ ni s-a' părut la început. Presu­ drul comitetului), în aportul ne­ L's concursul artistio ’din ă*
ceperea arăturilor şi însămîn- ionale din aceste raioane, vor punerile ne-au fost spulberate corespunzător din partea cadre­ nul trecut, fanfara m inei.s-a’
ţărilor. trebui să organizeze mai bine m e m b r ii [g o s p o d ă r ie i c o le c tiv e crările preg ă tito a re pentru cam ­ cu ocazia unei scurte şedinţe lor ţehnlco-inginereşti ale minei clasificat pe locul II pe raion.
munca, pentru ca lucrările dr de analiză a muncii culturale.
Ar curăţire şi stropit să se facă din C ălan vor efectua un în sem ­ pania agricolă de prim ăvară. Au fost invitaţi la această şe­
la un număr cît mai mare de dinţă principalii factori care
In ultimul timp s-a observat pomi. nat num ăr de ore de m uncă vo­ P în ă în p rezen t, co lectiviştii răspund de activitatea cultural- pentru organizarea unor acţiuni Această formaţie este de fapt
o activitate mai intensă în pre­ artisţică a minei, respectiv to­
gătirea seminţelor. Gospodăriile lu n ta ră . au tra n sp o rta t la otm p pe tere­ varăşii f Alic I. ©arol, preşe­ care să ducă la complectarea singura oare mai activează şi
agricole de stat au terminal dintele comitetului de întreprin­
condiţionarea seminţelor şi au IOSIF 6RAŞGA nul care se va cu ltiva cu sfeclă dere, Alic A. Garol, directorul cunoştinţelor tehnice ale munci- în prezent,
trimis probe pentru verificarea clubului, Paula’ Popa, responsa­
calităţii lor la laboratorul re­ corespondent de zahăr, 75 ton e de gunoi de bila colectivului de conferen­ torilor, şi mai ales, în lipsa de Gu olţiva ani în urmă, a e-
gional de control al seminţelor ţiari în comitetul clubului, Ste­
din Alba Iulia. In gospodăriile g ra jd , iar pe cele 10 h ectare de la Truţă, din partea comitetului preocupare a conducerii ciubu- xistat la Ghelar şi un cor bun,
colective, în întovărăşiri şi în U.T.M. al minei, bibliotecara
sectorul individual, au fost con­ Curs de apiculfură grădină, 150 tone gunoi. Co­ lui din Ghelar pentru a munci Din el a rămas astăzi doar a-
diţionate însă numai 70 la su­ Timcsac Elena şi alţii.
tă din stocul de seminţe. In C reşterea albinelor este o în ­ lectiviştii au m ai pregătit şi pe baza unui plan. Pentru tri- ¦« nuntirea,
unele raioane ca Haţeg şi deletnicire foarte rentabilă. Cu Din scurtele informări prezen­
Brad se manifestă serioase de­ cheltuieli m ici, apicultura aduce '100 m .p . r ă s a d n iţă , au re p a ra t mesîrul în curs, ’directorul clu- Nici formaţiei teatrale a clu­
ficienţe în această privinţă. Pî- gospodăriilor venituri însem na­ Cărţi apărute
nă fa ora actuală, spre exem­ te. La O răştie, din in iţia tiva uneltele şi au selectat săm înţa. bului nu are un plan de muncă. bului nu i s-ar putea aduce
plu, din raionul Haţeg numai secţiei agricole raionale s-a în­ V. P O P E S C U : C onstrucţii m e­
5 gospodării agricole colective fiin ţa t 'Asociaţia crescătorilor de Ş i în to vâ ră şiţii din A lba Iulia Nu este de mirare deci că la prea multe laude. In cursul a*
au trimis probe la laboratorul a lb in e care cu prin de în p re­ talice — E lem ente generale, club totul se desfăşoară la nului trecut, ea a prezentat o
regional de controlul seminţe­ zen t 35 de m em bri. In scopul se preg ă tesc in ten s pentru cam ­ voia întâmplării, neplaniîicat, singură piesă — „Oaspetele din
lor. In ce priveşte întovărăşirile ridicării nivelului profesional şi execuţia şi m ontajul construc­
agricole, acestea n-au trimis pania agricolă de prim ăvară. Ei necontrolat, neîndrumat.^ Pu­ faptul serii“. Noroc că tinerii
nici o probă. O situaţie simila­ îm bogăţirii cunoştinţelor tehni­ ţiilor m etalice
ră există şi în raionul Brad. au tran sportat ta cîm p 300 tone ţina activitate ce se mai între­
ce în creşterea albinelor, a 352 p a g . — 23,20 lei ( car­ prinde, este un rezultat al dra­
Şi în restul raioanelor mai g u n o i d e g ra jd , au rep a ra t în gostei unui colectiv de-o mînă componenţi ai formaţiei teatra­
există încă un număr însemnai fost in iţia l la începutul aces- ton at) de tineri, dornici de-a face to­ le, dornici de a activa, au pus,
de unităţi care nu au trimis întregim e uneltele, şi au selec­ tuşi ceva. din proprie iniţiativă, în repe­
probe de seminţe la laborator. -StfSAS I. P . G H E O R G H IE V S C H 1 : 0 - tiţie în acest an piesa „Domni­
Este necesar ca conducerile u- ţionat o cantitate însem nată de şoara Nastasia". Păcat că a-
nităţilor agricole din raioanele p era ţiu n i cu ltu ra le în pădu re
respective să privească cu mai sem inţe.
mult simţ de răspundere proble­ 68 pag. — 4,20 lei
ma verificării seminţelor şi în MARIA BOLDURA şi
următoarele 2-3 zile să ia mă­ RADO VICI BARBU : Curs g e­
suri pentru trimiterea probelor PETRO TOMA Munca cu cartea ceşti tineri inimoşi nu sînt su­
din toate stocurile de seminţe neral de electrotehnică, m ă­ ficient ajutaţi şi îndrumaţi,
condiţionate, pentru ca labora­ corespondenţi Ca biblioteca clubului din
suri si m aşini electrice — par­ Ghelar împrumută cărţi sala­ că rareori vin printre ei tova­
torul să aibă timpul necesar m eE E E ' riaţii minei, familiile acestora, răşii din conducerea întreprin­
tea l-a elevii şcolii profesionale şi oîţi- derii, din comitetul sindical şi
pentru analizarea şi comunica­ va salariaŢi de ia alte instituţii din comitetul U.T.M al minei.
P red a t la F acultatea de In sta ­ din localitate. Gu toate acestea,
rea rezultatelor încă înainte de în anul 1959 biblioteca clubului Este absolut necesar de ase­
laţii şi U tilaj (litografiată) a înregistrat numai 624 de ci­ menea’ ca la clubul din Ghelar
începerea însămînţărilor. titori, iar în acest an, numărul să la fiinţă o brigadă artistică
542 p a g . — 28 lei. cititorilor a ajuns doar la 178. ’de agitaţie, iar formaţia de dan­
suri să-şi reînceapă activitatea.
C. LAZU , E T R U F IN : E lectro­ La biblioteca clubului din
-k
tehnică gen erală — voi. III
Ghelar se întreprind puţine ac­ Iată pe scurt, o situaţie pen*-
( litografiată )
ţiuni de masă cu cartea, mij­ tru care tovarăşii de la mina’
384 pag. — 25 lei
loacele de popularizare .a cărţii Ghelar nu sînt de felicitat. Ele­
ELIZA AL. M IH Ă E S C U : A c­
sînt prea puţin cunoscute şi ă- mente şi cadre corespunzătoare
centele şi alte sem ne o rto g ra ­
plicate de către bibliotecară. pentru desfăşurarea unei rod­
fice în scrisoarea franceză —
Iată cîteva exemple: în anul tre­ nice actiyităţi cultural-educative
E vo lu ţia ş i în treb u in ţa rea lor
cut, la bibliotecă n-a fost orga­ sînt suficiente. Se cere însă mai
( litografiată )
nizată nici o seară literară, nici mult efort din partea acelora
106 pag. — 7 lei
o prezentare a vreunei cărţi în ce sînt puşi să organizeze şi
TU D O R R. P O P E S C U : D reptul
faţa cititorilor. Geie 7 recenzii, să conducă această activitate,
fam iliei — T ratat, partea l-a,
o singură ghicitoare literară şi mai multă iniţiativă şi simţ de
N oţiuni introductive, căsăto­
cele două seri de basme cu co­ răspundere faţă de îndeplinirea
ria
piii, sînt acţiuni mult prea pu- cu''cinste 'a sarcinilor ce le-au
464 pag. — 15 lei
'ţihe pentru a face să crească fost trasate.
Sonsilfului de Miniştri, Sovietul
Suprem al U.R.S.S. a adoptat numărul cititorilor. Despre or­ Comitetul de partid al minei
hotărîrea cu privire la o nouă
şi importantă reducere a forţe­ ganizarea cercurilor de citit pe Ghelar poate şi trebuie să ia a-
lor armate — cu încă 1.2 0 0 .0 0 0
de oameni. Astfel, Armata So­ grupe de case şi străzi, despre semenea măsuri. Sub îndruma­
vietică şi Flota Maritimă Mi­
litară vor număra în rîndurile bibliotecile volante în principa­ rea sa, munca culturală trebuie,
lor 2.423.000 de oameni. A-
ceastă hotărîre a fost întîmpina- lele sectoare ale minei, ori des­ să aibă o activitate bogată şi
tă ou însufleţire de poporul so­
vietic, de ostaşii lui, precum şi pre metoda colportajului, nici să se desfăşoare la un nivel
de oamenii progresişti din cele­
lalte ţări care doresc cu since­ vorbă. Slabe sînt şi rezultatele înalt. GH. LUPAN
ritate pacea. în cadrul concursului „Iubiţi

Cu toate că timpul a fost fa­ Armata Sovietică este vlăstar Să fie lichidate deficienţele
vorabil, acţiunea de pregătire, al poporului, ea este formată în transportul cărbunelui
organizare şi însămînţare ă ră­ din muncitori, colhoznici, in­ spre preparaţie
sadniţelor a fost neglijată în telectuali, în ea sînt reprezenta­
multe gospodării agricole co­ P rin tre cei m ăi buni re sp o n sa b ili d e lot d e la G .A .S . O ră ştie se n u m ără ş i can didatu l te toate naţionalităţile din U- Colectivul de muncă de Ia prepara- rie, colectivul nostru şl-a depăşit sar­
lective. Suprafeţele de răsadni­ de p a rtid D eneş Ludovic. niunea Sovietică. Zi de zi, ceas ţia Petrila, însufleţit de hotărîrile ple­ cinile de plan cu 4,9 procente.
de ceas armata este legată prin narei C.G. al P.M.R. din 3-5 decem­
E l asigu ră o hrănire ra ţio n a lă a porcilor şi obţine ziln ic o însem nată depăşire a sporului mii de fire de poporul ei, tră­ brie 1959, s-a angajat ca în acest an Colectivul preparaţiel Petrila ar fi
de îngrăşare a acestora. ieşte cu gândurile lui/ să prepare peste sarcinile de plan, obţinut rezultate şi mai frumoase dacă
72.000 tone de cărbune, să depăşeas­ în cursul lunii ianuarie ar fi fost li­
a C C ÎX X X X X X X X ^ < 2 ;O O n O iC C tt'< X > O a O C O O C O Q O O O C » O C O O O Q L X X X ÎO a iX X îQ Q Q a X X Ω 0 ^ Poporul sovietic manifestă o că planul de recepţie cu 0,2 la sută, chidate deficienţele în ce priveşte
mare grijă faţă de forţele sale să depăşească planul anual la briche­ transportul cărbunelui de la mina Lo­
si slujba păcii şi securităţii încordării internaţionale. In armate. Acestei griji ostaşii îi te cu 20.000 tone, să facă economii la nea Ia preparaţie. Aşa de pildă, din
S.U.A. declaraţiile lui N. S. răspund printr-o dragoste şi un preţul de cost în valoare de 240.000 cauza mersului defectuos al navetelor
( Urmare 'din pag.- l-a ) poporului sovietic, ale ostaşilor toare. „In U.R.S.S., se spune în Hruşciov, luptător înflăcărat ataşament filial. An de an se lei, să primească în mod ritmic cărbu­ de Ia Lonea Ia preparaţla Petrila, re­
pentru pace, au deschis multor întăreşte tot mai mult prietenia nele de la exploatările Vulcan, Ani- cepţia, în loc să funcţioneze 618 ore,
sovietici eliberatori. Războiul a hotărârea plenarei, există în americani ochii asupra adevă­ tovărăşească dintre unităţile de noasa, Petrila şi Lonea şi să prepare cît este planificat, a funcţionat numai
rului despre Uniunea Sovietică, ostaşi şi echipajele 'de marinari cărbunele conform prevederilor S.T.A.S.- 359 ore. Datorită acestui fapt, opri­
crescut simţitor în fiecare lună. confirmat marea superioritatea prezent toate condiţiile necesa- despre politica ei de pace, au pe de-o parte şi colectivele u- ului. rile din cauza lipsei de producţie Ia
dat lovituri inspiratorilor „răz­ zinelor, fabricilor, colhozurilor, mina Lonea s-au ridicat Ia circa 60
In 1944 producţia industriei orînduiri'i sociale şi de stat so- re unui avânt puternic şi conti- boiului rece“. sovhozurilor, instituţiilor, insti­ Colectivul preparaţie! Petrila s-a de procente din timpul necesar func­
tuţiilor de învăţământ pe de altă preocupat din timp de crearea condi­ ţionării recepţiei.
sovietice de avioane eră" de pa­ vietice socialiste. nuu al tuturor ramurilor pro- Propunerile guvernului sovie­ parte. ţiilor menite să asigure îndeplinirea cu
tic cu privire la dezarmarea ge­ cinste a angajamentelor luate. Ast­ Preparaţia Petrila şi staţia C.F.R.
tru ori mai mare, de tancuri — Impreună cu ostaşii Armatei ducţiei agricole“. nerală şi totală, prezentate de Forţele armate ale Uniunii fel, a fost întocmit încă din anul tre­ Petroşani au întîmpinat greutăţi mari
N. S. Hruşciov la Organizaţia Sovietice îşi întâmpină cea de-a cut un plan de măsuri tehnlco-organl- în cursul lunii ianuarie din cauza
de opt ori, de tunuri — de şap­ Sovietice, împotriva fascismu- Ritmul înalt de creştere a Naţiunilor Unite, sînt sprijini-» 42-a aniversare pline de forţe, zatorlce. R.C.M. Petroşani, care, pe iîngă faptul
te de milioane de oameni din strîns unite în jurul scumpului că nu a asigurat în mod ritmic pri­
te ori, de aruncătoare de mine lui au luptat umăr ia umăr os- producţiei industriale şi agrico- toate ţările. Propunerile acestea partid comunist, al Comitetului In majoritatea lor, obiectivele cu­ mirea producţiei de Ia mina Vulcan
produc o impresie cu atît mai Iui Central leninist şi al guver­ prinse în planul de măsuri tehnico- prin introducerea goalelor şi scoaterea
— de opt ori în comparaţie cu taşii cehoslovaci, polonezi, iu- Ie sporeşte puterea ţării şi asi- puternică ou cît sînt făcute de nului sovietic. Ostaşii armatei organizatorice au urmărit, pe de o plinelor la timp, de multe ori a in­
cel mai puternic stat socialist. şi flotei, pătrunşi de devota­ parte, realizarea unei funcţionări cît trodus vagoane defecte. Astfel, în ziua
perioada de la începutul războ­ goslavi, iar mai târziu armate­ gură creşterea neîntreruptă a In raportul la cea de-a IV-a se­ mentul fără margini faţă de po­ mai sigure a instalaţiilor, iar pe de de 20 ianuarie a.c. au fost introduse
siune a Sovietului Suprem al porul lor stau vigilenţi de stra­ altă parte, eliminarea tuturor puncte­ 48 de vagoane defecte, iar în ziua de
iului. le română şi bulgară. La zdro­ nivelului de trai al poporului. U.R.S.S., tovarăşul N. S. Hruş­ jă păcii şi securităţii patriei so­ lor de strangulare care ar fi putut să 26 ianuarie a.c. un număr de 54 de
ciov a declarat în aplauzele ţi aliste,: apără de-a lungul fluxului tehnolo­ vagoane defecte, ceea ce a dus la
In focul luptelor crîncene, birea miiitariştilor japonezi a Greşte în permanenţă venitul furtunoase ale deputaţilor: blocarea liniilor cu vagoane pline, la
gic. blocarea silozurilor cu cărbune şi deci
Forţele ’Armate Sovietice se participat activ eroica armată naţional, sporeşte salariul real, „Putem afirma pe bună drep­ In scopul creşterii debitului, primi­ la oprirea recepţiei de cărbune de la
tate că niciodată încă în de­ cele 4 exploatări miniere pe care le de­
maturizau şi se întăreau, dă­ populară de eliberare a Ghi- se reduce ziua de lucru ; ştiin­ cursul întregii istorii glorioase rii şi transportării simultane a produc­ servim.
a statului sovietic, apărarea ţă­ ţiei de cărbune de Ia minele Vulcan
deau inamicului lovituri tot mai nei. Unul din rezultatele isto­ ţa, cultura, arta, învăţământul rii noastre n-a fost asigurată şi Lonea, au fost modificate transpor­ De asemenea, lipsa de vagoane şi
atît de bine ca în prezent îm­ toarele cu bandă. blocările ne împiedică să realizăm a«
nimicitoare. Lîngă Stalingrad rice ăile celui de-al doilea răz­ public, ocrotirea sănătăţii, cu­ potriva oricăror eventualităţi şi platizarea curbei de sarcină în orele
atentate dinafară. Niciodată De asemenea, s-au adus îmbunătă­ de vîrf, ceea ce constituie o problemă
a fost lichidat grupul de trupe boi mondial a fost apariţia în ceresc mereu noi culmi. In ţară încă influenţa Uniunii Sovietice ţiri în funcţionarea benzii metalice care de o importanţă deosebită pentru sis­
în treburile internaţionale, pres­ deserveşte mina Aninoasa, evitîndu-se temul energetic al Văii Jiului, mai a-
germane cu un efectiv de Europa şi Asia a mai multor se desfăşoară o uriaşă construc­ tigiul ei, ca bastion al păcii astfel ruperea butoanelor, ecliselor şl ies în perioada lunilor de iarnă. .
n-au fost atît de mari ca as­ plăcilor metalice.
330.000 de oameni; în luptele noi state libere, a sistemului ţie de locuinţe, se înalţă cu su­ tăzi“. Colectivul de muncă al preparaţiel
Pentru curăţirea rapidă, şi fără de­ Petrila este hotărît să obţină rezultate
de la Kursk, din Ucraina, Bie- mondial socialist în frunte cu tele şi miile, noi şcoli, spitale, U.R.S.S. este prima ţară care teriorare a cupelor de funicular s-a tot mai frumoase în muncă, să-şi de­
a încetat experienţele cu arma construit o maşină de curăţat care păşească angajamentele iuafe, să nu
iorusia şi România au fost zdro­ Uniunea Sovietică. , creşe. A continuat să se dezvol­ atomică şi cu hidrogen şi a funcţionează pe principiul vibraţiei şi oprească nici un minut recepţionareâ
chemat S.U.A. şi Anglia să-i care dă rezultate foarte bune. La in­ cărbunilor din Vulcan, Aninoasa, Pe-
bite 125 divizii inamice. La Anul acesta Ziua Armatei So­ te democraţia socialistă, creşte urmeze exemplul. Dinei exemplu stalaţiile de transport de Ia linia nor­ trila şi Lonea şi să trimită semicoc-
celorlalte ţări, U.R.S.S. reduce mală s-au înlocuit cablurile uzate, Iar seriei din Călan, cărbune de bună ca­
bătălia grandioasă pentru cuce­ vietice şi Flotei Maritime Mili­ şi se întăreşte prietenia dinţi e în mod sistematic efectivul for­ instalaţiile de la încărcare s-au repa­ litate şi în mod ritmic.
ţelor sale armate. Numai în a- rat din timp în vederea unei funcţio­
rirea Berlinului partea sovieti­ tare se sărbătoreşte în condiţii­ popoarele U.R.S.S., se consoli nii 1955—¦1958 efectivele Arma­ Ing. SABIN FLOREA
nări cît mai sigure. şeful preparaţiei Petrila
că ă utilizat 41.000 de piese de le construcţiei desfăşurate a co­ dează unitatea moral-poliiică tei şi Flotei Sovietice au fost
reduse cu 2.140.000 de oameni. Drept urmare, în cursul lunii ianua­
artilerie şi aruncătoare de mine, munismului în U.R.S.S. Rezul­ a întregii societăţi sovietice, ies
In prezent, la propunerea
0.300 tancuri şi 8.400 avioa­ tatele remarcabile ale primului la iveală tot mai mult posibili­

ne f an al septenalului bucură pe tăţile lui creatoare.

Peste 7 milioane de ostaşi toţi oamenii sovietici. Pro­ Bucurîndu-se de succesele

sînt decoraţi cu ordine şi meda­ ducţia globală a industriei so­ construcţiei comuniste în ţara

lii ale IJ.R.S.S. Vor rămînene­ cialiste a depăşit în anul lor, oamenii sovietici se bucură

muritoare faptele eroice săvârşi­ 1959 aproape de 40 de ori vo­ din suflet şi de marile realizări

te de N. Gastello, V. Talalihin, lumul producţiei Rusiei ţariste ale prietenilor din lagărul so­

A. Matrosov, I. Smirnov, Zoia din anul 1913 şi de 4,7 ori — cialist. Prietenia Uniunii Sovie­

Kosmodemianskaia, Liza Geai- volumul producţiei Uniunii So­ tice cu ţările de democraţie
kina’, V. Ivlocikov-Diev, D. Kar- vietice din anul antebelic 1940. populară este profundă şi de

bîşev, M. Djalil şi de mii şi mii In ritm şi mai înalt se dezvol­ nezdruncinat.

de fiice şi fii eroici ai poporu­ tă industria grea — temelia te­ Uniunea Sovietică şi toate

lui sovietic. meliilor economiei sovietice. statele socialiste promovează cu

Zdrobind Germania hitleris- ţ Plenara din decembrie a C.G. consecvenţă politica păcii. Prin

iă. Armata Sovietică nu numai al P.G.U.S. a făcut bilanţul re- natura sa, socialismul este in­

că şi-a apărat patria, dar a sal- zultatelor obţinute în anul 1959 compatibil cu războaiele de a-

vat’ întreaga omenire de în-ro- în agricultură şi ,a trasat un caparare.

bireă fascistă. Omenirea nu va vast program de dezvoltare a Datorită guvernului sovietic,

uita’ niciodată fa’ptele eLpice-ale agriculturii în perioada urmă- anul 1959 a fost anul slăbirii