Page 76 - 1960-02

Nr. 1606
Prin reducerea consumurilor
specifice —spre economii
Secţia tapiţerie a îost decla­
rată anul trecut secţie fruntaşă
pe întreprinderea de industrie
locală „Vasile Roaită“ din Ha­
ţeg. Dînd atenţie în mod deose­
bit calităţii, noi am reuşit să
asigurăm produselor noastre o
desfacere rapidă, fapt care ne-a
permis să depăşim cu 28,7 la
sută planul de producţie, depă­
şire care exprimată valoric, este
de aproape 200.000 lei. Cei opi
lucrători din secţia noastră
dintre care majoritatea sînf
membri şi candidaţi de partid
au dat peste plan 247 dormeza
de diferite tipuri, 81 somiere
pat şi ailte produse.
In atenţia noastră a stat în
permanenţă şi problema reduce­
rii preţului de cost. ba propu­
nerea mai multor muncitori
Drintre care comunistul Mihai
lugner şl candidaţii de partid
Ioan Bălteanu şi Ioan Pârău,
am hotărît ca fiecare muncitor
din secţie să facă cîte o propu­
nere menită să ducă la reduce­
rea' consumurilor specifice de
materiale. ¦,
Unul din produsele îa care
am reuşit să reducem oonsfl-
m»î specific a îost dormeza,
sortimentul de bază "ăi secţiei.
b‘a‘ fiecare dormeză, noi consu­
mam înainte 0,060 m.c. mate­
rial lemnos, 4,50 m.p. pînză he-
siană, 500 grame cuie eto. Am
Observat însă, că, fără a dimi­
nua calitatea dormezei, aceste
consumuri pot fi reduse. Rame­
le dormezelor, de pildă, erau
prea groase. Prin redimensio-
nareâ lor şi folosirea scurtătu­
rilor rămase de la alte rame,
am reuşit să reducem consu­
mul de material lemnos la fie­
care dormeză de la 0,060 la
0,050 m.c'.
S-a redus de asemene! con­
sumul specific de pînză hesia-
nâ. Groind măi raţional mate­
rialul şi folosind deşeurile în
alte scopuri, &-'ă redus consu­
mul specific de pînză hesiană
de la 4,50 Ia 4,30 m.p., la
fiecare dormeză. Prin reducerea
consumului specific de materia-
r* _ . . a . jv . .."J.
le, fiecare dormeză 'costă acum
cu 8,28 lei mai puţin. Anual, e-
conomii'le realizate prin reduce­
rea’ consumurilor specifice de
materiale la dormeze se ridică
îa 10.842 lei.
Economii însemnate a reali­
zat secţia’ noastră şi la sorti­
mentul somiere pat-dublu. Tre­
buie spus că tapiţerii s-au stră­
duit mult pentru a găsi şi aici
© cale de reducere a consumu­
rilor specifice. Fiecare piesă era
studiată înainte de asamblare,
OOOOOOOCXXXSOOOCOOOOOOCOOCCOOSXiCC IXreOOQOCOQGOîi ^KKXXîOOOÎKX^XlOOSOaoaOCCXKXXXXîOOOOOOOOa aaGoaOaQOOCO QQUQQOOUQUCXXXXîUÔOtSOOOOKSOOOC
Noi propuneri ia. conferinţa pentru din manifestările prin Oare cer­
încetarea experienţelor nucleare, gativă în mareia problemă a de­
RepfezehîănîTî SîaîeTor Unite
şi Angliei la conferinţa exper­
ţilor de la Geneva nu au răs­
puns încă la propunerile Uniu­
nii Sovietice din 16 februarie.
Urmărind încheierea cît mai
grabnică a unui tratat care să
interzică definitiv toate experien­
ţele Ou arme nucleare, U.R.S.S.
a propus noi şi lărgite măsuri
de inspecţie pentru cercetarea
fenomenelor suspecte de a fi
explozii atomice şi pentru sta­
bilirea’ în decurs de 2-3 ani a
unor criterii mai riguroase care
să permită să se deosebească cu
exactitate exploziile nucleare de
cutremurele naturale. Delegatul
sovietic Ţ a r a p k i n a ţinut să
sublinieze că scopul acestei ini­
ţiative este tocmai înlăturarea
din calea tratativelor a unor
piedici privind problemă contro­
lului respectării unui acord a-
supră încetării experienţelor
nucleare, piedici ridicate de
guvernul S.U.A.
Pretextul că în prezent nu
ar exista încă metode destul
de bune de delectare a anumi­
tor- explozii nucleare — a ce­
lor subterane de mică amploa­
re — a fost principatul argu­
ment folosit de S.U.A. pentru a
frîna bunul mers al tratativelor
de la Geneva. In cele din urmă,
ca să creeze aparenţa că do­
resc lotuşi realizarea unui a-
cord, S.U.A. au formulat pro­
punerea din 11 februarie care
prevede în esenţă următoarele:'
unele experienţe nucleară, cele
fiecărui amănunt de construcţie
i se căuta o nouă variantă, mai
economicoasă. In cele din urmă,
am constatat că printr-o singu­
ră modificare a montării, oîşti-
găm o apreciabilă cantitate de
material textil. Aceasta a făcut
ca la sortimentul somiere pat-
dublu, să se reducă cu 19.113
lei preţul de cost planificat.
In acest an, în spaţiul de
producţie existent şi cu aceleaşi
mijloace tehnice trebuie să fa­
cem cu 100 la sută mai multe
somiere pat-dublu şi cu 75 la
sută mai multe dormeze decît
în anul care a trecut. In plus,
ca sortiment nou, va trebui să
executăm 2 0 0 garnituri de ta­
piţerie pentru camerele combi­
nate ce se vor produce în între­
prinderea noastră. Faţă de a-
ceste sarcini, noi ne vom spori
eforturile pentru găsirea de noi
căi de reducere a consumurilor
specifice de materiale. Sîntem
convinşi că rezerve interne la
noi în 9eoţie se mai găsesc. în­
că de pe acum putem spune că,
prin evitarea rebuturilor, croi­
rea raţională a materialelor tex­
tile, folosirea deşeurilor şi utili­
zarea’ pe scară mai largă a ma­
terialelor din resurse locale,
vom realiza- economii în valoa­
re de peste 40.000 lei. ba fieca­
re produs s-a introdus fişă de
economii, iar fiecare muncitor a
fost antrenat în lupta pentru re­
ducerea consumurilor specifice.
Angajamentul nostru va fi deci
îndeplinit şi, mai mult ca sigur,
depăşit.
CONSTANTIN PETRESCU
şeful echipei de iapiţeri de la
întreprinderea de industrie locală
„Vasile Roaită" — Haţeg
Elevii
în acţiuni
patriotice
Acţiunea de colectare a fie­
rului. vechi constituie pentruor-
-ganizaţia U.T.M. de la şcoala-
medie nr. 1 din Alba Iulia, una
din principalele sarcini.
Astfel, într-o singură zi, a
fost colectată o cantitate de
3.000 kg. fier vechi de prin di­
ferite curţi ale locuitorilor din
oraş. In decurs de cîteva zile,
elevii au colectat şi peste 450
kg. de maculatură.
Elevii Olimpia Gruian, Iulia-
na Popa, Livia Diodiu, Gheor-
ghe Rotaru şi alţii, au fost cei
mai activi.
TELU VERDEŞ
corespondent "Vii- clasei a Xi-a 'A, care a chemat la
de Ia Geneva
din' atmosferă şî oOeăinO, să fie'
interzise prinfr-un aoord inter-
naţional pentru că pot fi con­
trolate ; experienţele subterane
mici, care provoacă un efect se­
ismic mai slab, chipurile greu
detectabil, să nu fie pomenite
în aoord. Afirmaţia privitoare
lă controlul oare nu ar putea
fi realizat nu este nouă, însă
este lipsită de temei. Se ştie că
încă în cursul anului 1958 ex­
perţii întruniţi la Geneva au
confirmat că în actualul stadiu
al dezvoltării ştiinţei şi tehnicii
este pe deplin posibilă detecta­
rea marii majorităţi a experien­
ţelor şi că progresul tehnic vă
rezolva în scurt timp şi pro­
blema' experienţelor mici. Se
poate adăuga că, de fapt pro­
blema unui asemenea acord con­
stă în buna credinţă şi măsura
în oare semnatarii lui doresc în
mod real să renunţe lă expe­
rienţele nucleare. Această, şi nu
teama de control, duce în mod
firesc la respectarea şi traduce­
rea în viaţă a acordului.
Dar recenta propunere a Sta­
telor Unite nu urmăreşte acest
lucru ci caută să lase deschisă
o uşă lăturalnică. în vederea re­
luării la un moment dat a ex­
perienţelor nucleare. Spunînd lu­
crurilor pe nume, ziarul „NEW
YORK TIMES“ scrie următoa­
rele în privinţa acestei propu­
neri : „Interpretată în mod ci­
nic, ea sună cam aşa : hai să
permitem înşelătoria atunci cîn,d
'La P e tr o ş a n i, p r e z in tă s p e c ta c o le o tru p ă a C ircu lu i d e Jiul Petroşani - U.T.Â. Arad
S ta t din B ucureşti. Spectacolele s-au bucurat de un succes deo­
seb it. In cadru l p ro g ra m elo r, au evo lu a t ş i a r tişti so v ie tic i d e la
Circul M are din M oscova.
IN F O T O : C vartetul fem in in D iom kin, Laureat al F estiva­
lului M on dial a l T in eretu lu i d e la M oscova, execu tîn d un tablou
p la stic acrobat.
Colectarea fierului vechi —-
preocupare de seamă a tinerelului
La Orăşfie, colectarea fierului vechi
este o problemă care preocupă mult ti­
neretul. Din iniţiativa comitetului oră­
şenesc U.T.A1., de pildă, s-a organizat
„Luna colectării fierului vechi“ (14
februarie—14 martie) sub lozinca :
„Fiecare tînăr să colecteze cel puţin
50 kg. fier vechi 1“
La această chemare, au răspuns cu
multă însufleţire brigăzile utemiste de
muncă patriotică din toate organiza-
zaţiile U.T.M. Astfel, în decurs de o
săptămînă, de pe raza oraşului a fost
colectată cantitatea de 14.415 kg. fier
vechi, care a fost depozitată la şcoli
şi întreprinderi, iar tinerii de la în­
treprinderea forestieră au şi predat la
I.O.M. o cantitate de 3.000 kg.
La aceste acţiuni, participă cu multă să ia măsuri pentru întocmirea forme­
însufleţire elevii de la Şcoala medie
„Aurel Vlaicu", care, organizaţi în bri­
găzi utemiste de muncă patriotică, au
colectat în decurs de 6 zile, 5.815 kg.
hier "vechi. Brigada “‘formată din ele-
întrecere celelalte brigăzi din şcoală,
a colectat 1.026 kg. fier vechi, pentru
care fapt a fost clasată pe locul I.
Şi pionierii de la şcoala elementară
de 7 ani, au obţinut succese în acţiu­
nile de colectare a fierului vechi. Spre mai găsesc la fabrica chimică, la în­
exemplu, detaşamentul clasei a V-a A
şi B, a colectat în timp de o săptă-
rnîriă peste 1.000 kg. fier vechi. Un
aport deosebit l-au adus pionierii Pe­
tru Mărinuţiu, Emilia Marin, Rodica
Lunguleac, Constantin Manole, din cla­
sa a V-a, Mircea Giurdărescu şi Lu­
miniţa Manughevici din clasa a
Vl-a B.
tori de presă americani ne spun
bă recentă propunere americană
f de la Geneva, oglindeşte un
nu puTeim f? prinşi ăs'ttprâ fap­
tului“. Gă în S.U.A. sîn.t foruri
importante oare nu sînt de loc
interesate în încetarea experien­
ţelor nucleare, ne-o spun chiar
unii ziarişti americani. In infor­
maţiile publicate în deours de cî­
teva zile în legătură cu poziţia
celor care la Washington au
formulat textul recentei propu­
neri prezentate la Geneva,
„NEW YORK. TIMES“ relatea­
ză : „Departamentul Apărării es­
te îngrijorat de ideea că n-ar
mai, putea efectua experienţe.
In capitală nu. este. pentru, ni-
Pe.teme Internaţionale
meni un seoret că Pentagonul
şi Gomisia pentru energia ato­
mică doresc să , mai •efectueze
cîteva ezp'lozii mici.' Aici se con­
sideră că este absolut necesar
să se mai facă unele experienţe
pentru perfecţionarea focoase­
lor rachetelor „Polaris“ şi „Mi-
nluteman". Acelaşi ziar preciza
că „născocind noua propunere,
oficialităţile americane sînt con­
ştiente de faptul că Uniunea So­
vietică respinge orice sugestie,
de ori unde ar proveni ea, dacă
nu prevede un acord total şi
complet“ asupra interzicerii ex­
perienţelor, dar că „nu văd în
asta un motiv să nu o prezinte
la Geneva“. Această dorinţă ne-
camuflată de a continua expe­
rienţele nucleare este doar una
.• DPUMUL SOCIALISMULUI
(*•
Însemnate cantităţi de fier vechi au
colectat şi tinerii de la întreprinderea
„11 Iunie", fabrica „Vidra“, fabrica
chimică, întreprinderea forestieră, de la
„1. 6. Frlmu“ etc.
Trebuie să arătăm însă că în Orăş-
tie mai sînt imense rezerve de fier
vechi care încă n-au fost colectate.
Spre exemplu, la fabrica „Vidra“ e-
xistă grămezi mari de fier vechi, (cir­
ca 10.000—11.000 kg), care nu mai
poate fi folosit în scopuri productive.
Aici există un camion demontat, o ma­
şină semistabilă pentru aburi, care e
părăsită de vreo 6-7 ani şi altele.
Acestea ar putea să fie valorificate prin
predarea lor la I.O.M. Pentru aceasta
se impune însă ca conducerea fabricii
lor de declasare.
La „I. G. Frimu“, tinerii au colec­
tat cantităţi însemnate de fier vechi
din incinta întreprinderii., O parte
din acest fier vechi a fost predat la
I.G.M., iar o parte a rămas să fie fo­
losit în întreprindere, la cubilou. Aces­
ta însă stă de mult timp nefolosit.
Rezerve însemnate de fier vechi se
treprinderea „11 Iunie" şi la alte în­
treprinderi. Conducerile administrative
trebuie să ia măsuri pentru ca acolo
unde este cazul, să se întocmească for­
mele de declasare, pentru ca tinerii să
poată colecta fierul vechi şi să-l pre­
dea I.O.M.-ului.
IOAN ZAHARIA
secretarul comitetului orăşenesc
U.T.M. Orăştie
curile influente din S.U.A. şi-au
dovedit din nou poziţia lor ne­
zarmării. Chiar unii comenta­
principiu după care se călăuzesc
S.U.A. în abordarea generată a
problemei dezarmării ( N e w Y o rk
H e r a ld T r ib u n e ). Există o ten-
dinţă vădită lâ Washington de
a se acţiona pe o linie potriv­
nică dezarmării. Cum altfel pot
fi interpretate: refuzul de a pre­
lungi moratoriul asupra experi­
enţelor nucleare, intenţia decla­
rată a guvernului S.U.A. de a
furniza arme nucleare şi secrete
de producţie a acestor arme a-
liaţilor, cererea' de credite mili­
tare suplimentare prezentată în
urmă ou 2-3 zile în Gongres în
cadrul aşâ-numitului ajutor pen­
tru străinătate şi în sfîrşît lip­
sa p'ur şi simplu a unui pro­
gram american de dezarmare.
Această linie a început însă
să îngrijoreze pe cetăţeanul a-
meri-can’. Evenimentele interna­
ţionale din ultimele luni l-au fă­
cut să înţeleagă că nu cursa
înarmărilor oi dezarmarea este
problema arzătoare a zilei, a lui
ca şi a întregii Omeniri. Şi a-
ceastă îngrijorare a fost expri­
mată ou atâta putere îneît ea a
răzbătut pînă şi prin zidurile
Gapitoliului, sediul Congresului
american, impenetrabil în trecut
pentru asemene'a idei. Dările de
seamă din ultima vreme au în­
registrat declaraţii importante
ale unor cunosauţi congresmeni
care, făcîndu-se ecoul alegători­
lor din’statele respective, expri­
mă cu voce tare nemulţumirile
lor faţa de obstrucţia oficialită'
SP©
:‘.r F O T B A L
Corvinul H u n e d o a r a —
Petrolul P lo e ş ti 0-3 (0-1)
Medul a avut loc pe un teren
complect desfundat, fapt care a
pus la grele încercări jucătorii
ambelor echipe şi a îngreunai
îo oarecare măsură desfăşura­
rea bună a partidei. Cu toate
acestea, cele două echipe au
prestat un joc bun şi în special
ploeştenii, în repriza a Il-a au
jucat la valoarea unor cam­
pioni.
In repriza I-a', jocul a fost
echilibrat, .acţiunile au alternat
destul de rapid de la o poartă
la alta, înaintaşii au tras mult
la poartă, şi ce este principal,
precis. In repriza I-a, după cî­
teva ratări, Dridea reuşeşte să
0-4 (0-1)
Pe stadionul 0.F.R. Simeria
s-a desfăşurat întâlnirea amica-
lâ de fotbal dintre echipele Jiul
Petroşani şi U.T.A. Arad.
Jocul a început în nota de
dominare a echipei Jiul, care
atacă însă dezlîoat. Jucătorii a-
rădeni se dovedesc mai rapizi,
joacă mai legat, pasează la om
şi în scurt timp reuşesc să stă-
pînească terenul. înaintarea a-
rădenilor bine condusă de Pet-
kovschi, se remarcă prin acţiu-
nile create, acţiuni care se sol-
dează4 A r , n o c4u< şuturi4T4 ft» 4 r\p<u«4tnenrnice 1lna
poartă. Gu rezultatul de 1— 0
C .F.R. Sim eria
se pregăteşte intens
Returul campionatului regional de
jolbal este privit cu răspundere şi de
echipa de fotbal C.F.R. Simeria. cu
aiii mai mult cu cit echipa ocupă un
loc frumos in serie (locul II la ega­
litate de puncte cu prima clasată) şi
aspiră la mult rivnitul litiu de cam­
pioană.
Pregătirile lotului de fucâtori au în­
ceput încă de ta 14 ianuarie. Pină a-
cum, echipa a particip,at ta 15 antre­
namente in sală şl in aer .liber. In
această perioadă, s-a insistat 'mai mult
asupra pregătirii fizice generale, teh­
nicii individuale şi omogenizării echi­
pei. In programul de pregătire s-au
prevăzut şi cîteva meciuri amicale de
verificare printre care se numără cel
cu Aurul Certej (disputat-in 14 februa­
rie şi terminat cu scorul de 3-1 pentru
C.F.R.), cu C.F.R. Timişoara (dispu­
tat la 21 februarie şi terminat cu sco­
rul de 2-1 pentru C.F.R. Timişoara),
cu Locomotiva Alba Iulia, Unirea Al­
ba Iulia, Metalul Oţelul roşu, Corvi­
nul Hunedoara şi Jiul Petroşani.
S. MUNTEANU corespondent
lor în ce priveşte păşii pe călea
dezarmării. Astfel, senatorul
Gore îşi manifestă regretul' că
nu Statele Unite oi Uniunea So­
vietică a fost prima ţară care
să propună la O.N.U. un plan
de dezarmare ; senatorul Gru-
ening vorbeşte despre „poziţia
cu totul negativă a guvernului
almedean faţă de propunerile
U.R.S.S." şi despre daunele pe
care o asemenea poziţie le a-
duce prestigiului S.U.A.; sen'a-
torul Qlarck, adversar declarat
al U.R.S.S., recunoaşte caracte­
rul constructiv şi posibilităţile
de realizare ale planului de de­
zarmare sovietic; senatorul
Humlpbrey avertizează asupra
primejdiei ce' decurge din răs-
pîndirea armelor atomice. Expri­
mând o părere întemeiată pe cele
mai avizate oonoluzii ştiinţifice,
fizicianul atomist, prof. David
Inglis, preşedintele Federaţiei
oamenilor de Ştiinţă almeridami,
ai criticat propunerile guvernului
american la Geneva declarând
că ele înlesnesc de fapt reînce­
perea experienţelor în timp ce
despre intenţia de a transmite
arme nucleare' aliaţilor S.U.A. â
spus că „va' avea ca efeot extin­
derea cursei înarmărilor atomi­
ce". Apar în presă nenumărate
luări de atitudine în sprijinul
unei politici îndreptate spre des­
tindere. Eleainor Rossevelt în
ziarul „New York Post", ţa r is­
tul Normam Gousins lâ postul
de televiziune al reţelei Natio­
nal Broadoastiing Gomp'any sau
Williaim Lawrence, redactorul
secţiei ştiinţifice al ziarului
„New York Times", cer guver­
nului să încheie un acord olt
privire la interzicerea totală a
experienţelor, inclusiv a celor
subterane ca măsură pe calea
dezarmării.
a: s.
Pag. 3
G a m n ia sfo c ă
• 'La D e v a s-a d e s fă ş u r a t d u m i­
nică faza p e oraş a cam pionatu­
înscrie deşi se afla într-o po­ lui republican de gim n astică. Au
ziţie de ofsaid. participat patru echipe d e fete
şi două echipe de băieţi. P e p ri­
In repriza a Il-a, ploeştenii m ele locuri s-au cla sa t în o rd i­
tac cîteva schimbări. In forrria* ne, la fete, şcoala m edie m a­
ţie sânt introduşi fr\b,i Murtf ghiară, şcoala m edie „dr. P etru
teanu, care se descurcă mult Q roza“, şco a la m ed ie ,.D ecedai"
mai bine pe terenul alunecos. şi şco a la p ed a g o g ică , iar la bă­
Beneficiind de condiţie fizică şi ieţi prim u l loc a reven it şcolii
tehnică mai bună, ploeştenii îşi m edii „D ecebal“.
depăşesc adversarii şi înscriu
încă două goluri. Trebuie spus La 'individual fete, pe prim ele
că în această parte a jocului, locuri s-au c la s a t: 1. O prişa
hunedorenii au ratat de două V era, şcoala m edie m aghiară, 2.
ori ocazii clare prin Zapis, care E ugenia M unteanu, şcoala m edie
de la 5 m. trage peste poartă „dr. P etru G roza" ia r la bă­
şi Tătaru, care a ratat un 11 ieţi, pe locul I s-au clasat M ir­
m. Apărarea hunedoreanâ s-'a cea Lucian şi D an M uschevici de
descurcat în general bine în la şco a la m ed ie „D ecebal“.
faţa- rapidului atac ploeştean.
P o p ice
Cele 7 echipe care participă
la cam pion atu l o ră şen esc d e p o ­
p ice d in D eva , au d isp u ta t durnii
n ic ă o n o u ă e ta p ă . 1Ş i d e d a ta
aceasta, întrecerile au prîlefult
pentru U.T.A. îa sfârşit prima o luptă strlh să. la tă rezultatele:
repriză. F lam ura roşie— R apid 1892-1848
încă din primele minute ale lem ne doborîte, C onstructorul—
reprizei secunde, atacanţii de la D inam o 1856-1851 lem ne, M ine­
U.T.A. înjghebează atacuri bine ru l— V o in ţa 1966— '1854 lem n e,
gîndite şi pătrund În viteză, de- C orvinul— R apid 2023-1841 lem ­
păşind apărarea greoaie a Jiu- ne.
lui. Jiul atacă, însă steril, fără D upă această etapă, continuă
orizont şi de aceea, atacurile să conducă în clasam en t C o rvi­
sale nu se soldează cu nici un nul D eva care, a d o b o rît în ‘4
gol. Echipa airădană, cdmplec- jo cu ri, 8 0 1 5 lem n e. In ord in e, în
tă ca joc colectiv şi coordonată clasam ent, locurile sîn t ocupate
de Petkovschi, reuşeşte să: în- de echipele R apid, M inerul, F la­
scrie din nou. In timp ce toate m ura roşie, C onstructorul, D ina­
a— c_t ţf i. uni4l^e JiuluiT î . . 1 . . ! ră'_m___. în fărăi M _ î î r_—e­ m o si V oinţa.
zultat, înaintarea dovedindu-se A. MUSKA
ineficace în faţa porţii, contra­ corespondent
atacurile U.T.A.-ei, la care par­
ticipă întreaga echipă, surprind
întotdeauna apărarea echipei mu p m m â m i de
din Petroşani. Au înscris Mcţ-
caş (3) şi Ţîrlea. Faţa de as­
pectul jccului, U.T.A. a meritat
victoria. Scorul exagerat se da-
24 FEBRUARIE 1960
toreşte în mare măsură • porta­ PROGRAMUL I: 6,15 Emi­
siunea pentru sate: Ne scriu
rului Grîsnic care s-a compor­ Corespondenţii uolumtiami; 7,15
Gonicert de dimineaţă ; 8,30 Mu­
tat foarte slab. Aceasta este ur­ zică populară românească; 9,30
Vreau să ştiu; 10,|18 Construc­
marea tratării cu indiferenţă a ţiile socialismului oglindite în
creaţia simfonică,/; 11,30 Mu­
pregătirii sale în perioada de zică uşoară-; 12,20 Fragment
din volumul „Ţara'ide sub Ecu©
iarnă, cî’rid în luna ianuarie, nu tor“ de Jiri Marekj; 13,05 Goma
pe,rt de muzică din/opere; 14.0Q
s-a prezentat niciodată la antre­ Solişti de muzică uşoară; 15,10
„Te cântăm Republică“, emisiu­
namente. ’ ne de cântece; 16,15 Vorbeşte
Moscova!!; 17,15 Gonicert de
GH. CIORANU estradă ; 18,00 In slujbă -patriei;1
19,20 Formaţii de amatori ale
căminelor culturale premiate la
concursurile artistice1 republica­
n e ; 20120 Noapte bună, copii;’
21,00 Şfcoala1şi viaţă; 21,30 Din
muzica popbairetor sovietice;;
22,30 Muzică uşoară. r / /
PROGRAMUL I i i 14,07 Sui­
24 FEBRUARIE 1960 ta „Petrecere populară" de Sa­
bin Drăgpi; 15,30 Muzică din
D EV A : Sabie şi zar 7 ALBA filme de Compozitori din ţări
IU LIA : V isul sp u lb era t; De :ne; 16,50 Gurs ’de limb'â
partea ce a la ltă ; B R A D : U m ­ rulsă I 17l30 Muzică lişojără ro­
brela sfintului P e tr u ; IIAŢEG : mânească!; 18,05 Gîntece inspi­
E scadrila „L iliacul“ ; H U N E ­ rate din trecutul de luptă al
D O A R A : Tam ango; lU A : Ca­ p'opoirului nostru'; 19,00 Gen-
sa lin iştită : ORĂŞTIE : Căsă­ cert de mifzidă poipulairă româ­
toria Lorenz ! Z ile de dragoste: nească 19,30, Teatru la micro’-.
P E T R O ŞA N I: C asa părintească: fon';: .„•Miarion,’Delorme“ de Vic­
C easul s-a o p rit la m iezul n op­ tor Hugo; 2il,10 „Ghitara cân­
tă“, program de muzică uşoară;
21,45 Muzică’ simfonică roimî-
n’eaŞcă ; 22,30 Izvoare fermeca­
te' — emisiune de ' folclor?
23,15;-24,00 Goncfârit de noapte.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;’
ţii ; S E B E Ş : P e drum urile Ro- 6,00; 7,00; 11,00; i3,00; 15,00;'
17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52;
m în ie i; S IM E R IA : M o a rte a în (programul I,) 14,00 ; 16,00;
18,00; 21,30 ; 23,00; (progra­
şa ; B A R D M A R E : C apcana lu­ mul II), •
pilor ; T E IU Ş : Trenul prieteni­
e i; Z L A T N Â : P rieteni de du­
m in ic ă ; L O N E A : E scadrila
„Liliacul“ ; A P O L D U DE SU S:
N a u r is ; C Ă L A N : In căutarea
com orii.
w ie r k m rn a m im k
PENTRU 24 ORE:
Vreme relativ călduroasă cu cerul
mai mult noros. Vor cădea ploi locale.
Temperatura staţionară, ziua va fi cu­
prinsă între 8 şi 12 grade iar noaptea
între 0 şi 6 grade. Vînt potrivit cu
intensificări temporare din sectorul
vest. Dimineaţa şi seara, ceaţă locală.
p e n t r u ’ URMĂTOARELE
TREI ZILE:
Vreme schimbătoare favorabilă ploi­
lor şl cu temperatura în scădere.