Page 77 - 1960-02
P. 77
Pap. 4 D RU M U L SO O fA LISM U LU i Nr. 1606
VIZITA LUI N. S. H R U ŞC IO V ix iX ü ru eiß • juiiirruele ş iiri •ixlilnruela ştiri
•; * * ,,î,A , ÎN INDONEZIA
' ' . ¦.»' ' '
La Djokdjakarta N. S. Hraşciov a fost întîmpinat
de aproape întreaga populaţie a oraşului
’ DJOKDJAKARTA 22 (Ager- doneziană !“, „Merdeka !“, „U- N. S. Hruşciov a depus o co S u ccesu l P enfru relafiî prîeferieşli în tre
roană la drapelul naţional al E x p o z iţie i
preş). Zeci de mii de locuitori ra !“.
ai ospitalierului Bandung l-au Primirea fui N. S. Hruşciov Republicii Indonezia. s o v ie tic e p o p o a re le so v ietice şi cel a m e ric a n
condus pe N. S. Hruşciov. A- la Djokdjakarta s-a transformat Apoi, N. S. Hruşciov a vizi d e la H a v a n a
cum Djokdjakarta — oraşul într-o demonstraţie grăitoare a C uvîntarea lui D. P olean sk t la p lecarea din S.U .A . a d eleg a ţiei
care s-a aflat în primele rîn- prieteniei sovieto-indoneziene. tat Universitatea naţională HAVANIA 22 (A g erp reş). — oam enilor de sta t sovietici
duri ale luptei pentru indepen „Gadji Mado“ a Indoneziei, T A SS an u n ţă: La P alatul de
denţă a poporului indonezian In după-amiaza zilei de du unde a rostit o amplă cuvîn- arte fru m oase din H avana unde
minică, N. S. Hruşciov, însoţit
— întîmpină în mod solemn pe de preşedintele Sukarno, a vizi tare. s-a deschis E xpoziţia realizări NEW YORK 2 2 (Agerpreş). tăţii umane, perspectivele aces mai bune succese în viaţa de
înaltul oaspete sovietic. tat cimitirul eroilor „Samaki“, Apariţia lui N. S. Hruşciov lor U rtiunii S o vietice în d om e TASS anunţă: In seara zilei de tei dezvoltări. Dar, după cum a zi ou zi şi în întărirea păoii în
unde sînt înmormîntaţi partiza niul ştiin ţei, tehnicii şi culturii, 2 0 februarie delegaţia oamenilor remarcat în mod just domnul tre pOpoare.
Aproape întreaga populaţie a nii, ostaşii, ofiţerii şi generalii în sala în care se aflau cîteva vin ziln ic zeci de m ii de locui de stat sovietici în frunte ou Eisenhower, cu care am stat de
oraşului a ieşit pe străzi. S-au care şi-au dat viaţa pentru in mii de studenţi a fost primită tori a i oraşului H avana şi ai a l D. S. Poleanski, care a vizitat vorbă la 18 februarie, nu trebuie In ouvîntarea de rămas bun
auzit aclamaţii entuziaste: dependenţa Indoneziei. cu ropote de aplauze. tor oraşe din Cuba. O m are an i S.U.A. la invitaţia Conferinţei să ne pierdem timpul criticîn- adresată oaspeţilor sovietici, R.
„Trăiască prietenia sovieto-in-
Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov m aţie dom n eşte în deosebi sîm bă- guvernatorilor statelor din du-ne reciproc, ci să căutăm Dowling, reprezentantul prima
ta şi du m in ica. In a ceste z ile în S. U. A., a pleoat cu avionul căile de rezolvare pozitivă a
faţa in trării la ex p o ziţie se for „TU-114“ din New York la problemelor litigioase. rului New York-ului, le-a urat
m ează şiruri lungi de oam eni. Moscova.
D e la deschiderea ei E xpoziţia Scopul vizitei noastre în drum bun. Dorim pace şi feri
sovietică a şi fost vizita tă de Luîndu-şi rămas bun de la S.U.A. a fost tocmai de a căuta
ia Universitatea „Gadji Mado“ p e ste 500.000 de persoan e. persoanele oaie au venit la ae nu ceea ce ne desparte (acest cire oamenilor sovietici, a spus
rodrom să conducă delegaţia, lucru l-am cunoscut şi acasă),
P resa din Cuba acordă o D. S. Poleanski a declarat: ci ceea ce apropie, uneşte po el. Vă rugăm să veniţi mai des
m are atenţie acestei expoziţii poarele noastre.
din Djokdjakarta publicind reportaje despre ea şi Considerăm că vizita noastră pe la noi. i
articole cu p rivire la realizările în S.U.A. a fost o misiune de După vizita istorică a lui
U niunii S o vietice în dom eniul bunăvoinţă. Ea a exprimat do N. S. Hruşciov în ţara dv., ne Apoi oaspeţii sovietici şi-au
ştiin ţei, tehnicii şi culturii. Te rinţa poporului sovietic de a cesitatea de a proceda astfel a-
DJOKDJAKARTA 22 (Ager- cu arme rachetă şi nucleare. că cu ochii americanilor, ger leviziunea a consacrat acestei stabili relaţii de prietenie ou pare deosebit de limpede. luat un călduros rămas hun de
expoziţii cîteva em isiuni sp e poporul american.
pres). Salutînd pe profesorii, pe U.R.S.S. a fost nevoită să or manilor, francezilor sau ai al ciale. Sîntem pentru dezvoltarea în la persoanele care au venit să-i
Desigur că noi avem sisteme tre ţările noastre şi toate popoa
asistenţii şi pe studenţii univer ganizeze producţia acestor arme tora? Nu ar fi oare mai bine să sociail-politice diferite, că înţe rele tocmai a unor asemenea’ conducă. 1 r,
legem în mod diferit procesul relaţii care contribuie la ferici
sităţii „Gadji Mado“, N. S. în scopul asigurării securităţii veniţi personal Ia noi, să vedeţi, de dezvoltare istorică a sodie- rea şi propăşirea popoarelor Inm îioierea Ia M oscova
Hruşciov a subliniat că tinere sale. Nu exista altă posibilitate să constataţi şi să aflaţi despre noastre şi a întregii omeniri, în a d elegaţiei oim enilor
tul din Indonezia a avut un rol de menţinere a păcii pe pămînt. ce este vorba, ce urmărim noi tăreşte cauza păcii în lumea în
important în mişcarea de eli Nu intenţionăm însă, a declarat şi ce mijloace folosim. Vă dăm treagă. de stat sovietici care
berare naţională a poporului in N. S. Hruşciov în continuare, în scris că atunci cînd veţi vi au v iz ita t S. U. A.
să profităm de superioritatea zita Uniunea Sovietică nu vom In încheiere D. S. Pde>anski
donezian. încerca să vă atragem în parti a mulţumit din toată inima pen
dul comunist, nu vom căuta să tru ospitalitatea acordată şi a
După ce ă arătat că de atunci noastră pentru a practica dicta vă impunem orânduirea noastră Declaraţia Partidului socialist urat poporului american cele MOSSOţVA 22 (Agerpres) —*
a trecut mult timp şi că poporul tul sau pentru a ne impune po socialistă. Veţi putea să stu popular din Republica TASS anunţă: Delegaţia oame
indonezian şi-a obţinut indepen litica şi ideologia altor ţări şi diaţi în mod obiectiv tot ce veţi Dominicană 0 mare victorie a nilor de stat sovietici, condusă
denţa naţională, N. S. Hruşciov popoare. Sîntem dispuşi să ac dori şi să aplicaţi la dv. tot ce de Dmitri Poleanski, preşedin
a spus: „La chemarea preşe ceptăm chiar şi astăzi distruge veţi găsi de cuviinţă. HAVANA 2 2 (Agerpres). pentru independenţă naţională, BRUXELLES 22 (Agerpres). tele Gonisiliului de Miniştri al
dintelui Sukarno poporul indo rea totală a acestor arme, dacă Ziarul „Noticias de Hoy“ a pu democraţie, înfăptuirea reformei La 20 februarie, Ia Bruxelles R.S.F.S.R., s-a înapoiat dumi
puterile occidentale care dispun Spun toate acestea ca repre blicat 'declaraţia şedinţei lărgite agrare, dezvoltarea industriei şl-a încheiat lucrările Conferin nică seara la Moscova pe bor
nezian şi-a propus sarcina în de arme atomice vor fi de acord zentant al marelui popor sovie a @.@. al Partidului socialist naţionale, înfăptuirea de refor ţa mesei rotunde Ia care timp dul unui avion „TU-14“, venind
drăzneaţă şi nobilă de a lichida să procedeze la fel. Este îmbu tic, ca preşedinte al Consiliului popular din Republica Domini me în domeniul învăţământului, de o lună reprezentanţii parti din Statele Unite ale Americiu
în cursul vieţii unei singure ge curător să constaţi că noile e- de Miniştri, ca secretar al Co cană gu privire la situaţia din precum şi promovarea unei po delor politice din Congo şi ai
neraţii rămînerea în urmă în forturi ale Uniunii Sovietice, mitetului Central al Partidului ţară. litici de coexistenţă paşnioâ. guvernului Belgiei au discutat poporului congelez
domeniul economic, lăsată moş care au ca scop întărirea păcii Comunist ăl Uniunii Sovietice. probleme în legătură cu inde
tenire de dominaţia imperiali în întreaga lume, s-au bucurat Declaraţia cheamă poporul Declaraţia conţine chemarea pendenţa Gongoului belgian. Presa progresistă din Belgia
stă. Noi, oamenii sovietici, sa Domnilor profesori, veniţi la dominican să se unească pe ba adresată popoarelor din Ame apreciind favorabil rezultatele
lutăm sincer această hotărîre de aprobarea caldă a tuturor noi, faceţi cunoştinţă cu profe ză programului prezentat în rica Latină şi din întreaga lu conferinţei, subliniază ca po
înţeleaptă“. popoarelor şi a poporului şi gu sorii şi oamenii noştri de ştiin martie anul trecut de partidul me de a spirijini lupta poporu poarele din Congo au obţinut
vernului Republicii Indonezia, ţă, priviţi cum muncesc şi cum lui dominican pentru elibera o mare victorie în lupta pentru
In continuare, N. S. Hruşciov — prietena noastră credincioa trăiesc ei, ce bine sînt asiguraţi socialist popular împreună ou independenţa lor naţională şi
s-a referit la posibilitatea eli să în lupta comună pentru în din punct de vedere material. rea deţinuţilor politiei, pentru eliberarea de sub jugul colonia
minării războaielor din viaţa tărirea şi dezvoltarea colaboră celelalte 6 organizaţii care par încetarea represiunilor şi a a- list.
mestecului străin al imperialiş
societăţii. După cum a subli rii paşnice între toate ţările. Statul socialist dă o înaltă pre ticipă la mişcarea’ pentru elibe tilor în treburile interne ale Ziarul „Drapeau Rouge“, su
niat el, această posibilitate de Analizînd rolul uriaş al pre ţuire muncii intelectuale, dacă Republicii Dominicane. bliniază că conferinţa de la
această muncă urmăreşte bine rarea Republicii Dominicane. A- Bruxelles a dat o lovitură grea
curge din noul raport de forţe gătirii şi educării cadrelor na le poporului. •sssas* colonialismului. „Ce victorie
pe plan internaţional, care s-a ţionale în dezvoltarea economi cest program -prevede lupta împotriva colonialismului, ce
statornicit după cel de-aj doilea că a ţărilor, N. S. Hruşciov a Orînduirea socialistă creează demonstraţie de forţă a popoa
război mondial, şi care se înte spus, adresîtulu-se celor de fa toate condiţiile pentru dezvolta relor africane! Tratativele
meiază pe următorii trei fac ţă : Ştim că această sarcină nu rea muncii intelectuale, pentru care au durat mai mult de 4
tori : In primul rînd, politica de este o sarcină uşoară. Dar tine creşterea oricărui om care gân săptămîni — scrie ziarul — au
pace şi ideea coexistenţei paş retul, care este numit pe bună deşte în mod creator, care poate lichidat pe cale paşnică politica
nice se bucură în zilele noastre dreptate speranţa naţiunii, nu se face să progreseze ştiinţa ! colonialistă a Belgiei, jugul
de sprijinul puternic şi activ al teme de greutăţi. Pe lingă a- Tineri prieteni studenţi, mă Senatorul Humphrey: S.U .A. nu trebuie care atîrnă pe grumazul po
maselor largi populare; în al ceasta, aveţi prieteni de nădejde adresez şi vouă : veniţi în ţara porului de 13.000.000 al Con-
doilea rînd, principiile păcii şl care sînt gata să vă întindă o noastră să vedeţi viaţa studen să reia experienţele cu arma nucleară goului“.
coexistenţei paşnice stau astăzi mînă de ajutor frăţesc. ţilor sovietici. Cred că unele lu
Ziarul burghez „Derniere
la baza politicii externe a mul De ce n-aţi veni în Uniunea cruri vă vor putea fi utile. (Cu WASHINGTON 22 (Ager articol, a subliniat el, se arată cheiereă unui astfel de acord,
tor s*ate; în al treilea rînd. Sovietică să vedeţi cum trăieşte vîntarea lui N. S, Hruşciov a pres). Opinia publică america în mod convingător Gă repre a subliniat el, nu poate aştepta Heure“ subliniază că „guvernul
fost aplaudată în repetate rîn- nă este profund neliniştită din zentanţii puterilor occidentale reglementarea tuturor proble
forţele partizanilor păcii şi co şi se dezvoltă ţara noastră ? cauza uneltirilor anumitor cer sosiţi la VVashington pentru a melor politice şi teritoriale com Belgiei a cedat la conferinţă în
duri). curi influente militare şi poli elabora o poziţie comună a Oc toate punctele“.
existenţei paşnice dispun ac Cu puţin timp înainte de a- tice din Statele Unite, care cidentului la apropiatele şedinţe plicate care dezbină Apusul şi
tualmente de mijloace materiale ceastă şedinţă m-am întreţinut Luînd cuvântul, prof. Sardjito, oaută prin orice mijloace să ale Gomitetului celor 10 ţări Răsăritul“. Potrivit părerii se Ziarul socialist „Peuple“, co
extrem de impunătoare. cu mult stimatul domn rector pe rectorul universităţii, a mulţu pentru dezarmare, „sînt nevoiţi natorului „un prim pas necesar
care l-am întrebat: In ce ţări mit călduros lui N. S. Hruşciov împiedice încheierea unui acord să-şi piardă timpul în zadar pe calea dezarmării este înche mentând rezultatele hotărîrii
Dezvoltînd aceste teze, N. S. cu privire la încetarea experien căci Departamentul nostru de ierea unui acord cu privire la conferinţei, scrie: „In urma a-
Hruşciov a scos în evidenţă aţi fost domnule rector ? El mi-a pentru cuvîntarea sa, pentru sfa ţelor ou arma nucleară şi reali
contribuţia de nepreţuit adusă răspuns că a fost în America, turile şi urările sale prieteneşti, zarea unui progres în rezolva stat, Ministerul de Război şi încetarea experienţelor nuclea cestei conferinţe, fa 30 iunie se
la cauza luptei pentru pace şi în Germania, Franţa şi în alte declarând că profesorii, asisten rea problemei dezarmării în an Somisia pentru energia atomi re, cu stabilirea unui eficient
coexistenţă paşnică de Indone ţări din Europa şi Asia. Uniu ţii şi studenţii vor ţine seamă samblu. Humphrey, preşedintele că sînt în conflict, neînţelegîn- sistem de inspecţie şi control“. va acorda independenţa Con-
zia, India şi de alte multe state nea Sovietică însă este atît o de aceste sfaturi şi urări. Salu du-se care trebuie sa fie poli goului. Aceasta este o mare vic
ţară europeană cît şi o ţară a- taţi de un ropot de aplauze şi Subcomisiei senatoriale pentru tica Statelor Unite în domeniul De aceea, a declarat el. Statele torie a congolezilor“.
afro-a^i atice. de aclamaţiile entuziaste „Pa problemele dezarmării, condam dezarmării“. Unite nit trebuie să reia expe
ce, prietenie“. N. S. Hruştiov şi nând cu hotărîre poziţia nega
De o deosebită însemnătate siatică. De ce să primiţi infor preşedintele Sukarno au părăsit tivă a guvernului american în Hmmphrey a declarat în con rienţele ou arma nucleară atîta
pentru menţinerea păcii, a su maţii despre dezvoltarea ştiinţei Universitatea îndreptî.ndu-se spre . aceste probleme, a atras aten tinuare că înlăturarea' primej
bliniat N. S. Hruşciov, este fap şi despre realizările economiei reşedinţa for. ţia senatorilor asupra articolu diei unui război nuclear „poate vreme cît există speranţă în în
tul că Uniunea Sovietică a şi culturii Uniunii Sovietice lui comentatorului Joseph Au- fi asigurată numai pe calea ri
luat-o înaintea puterilor occi prin intermediul altor ţări ? De In seara aceleiaşi zile, N. S. cheierea unui acord.
dentale ş.ub raportul înarmării ce să studiaţi Uniunea Sovieti- Hruşciov şi preşedintele Sukar
La Surabaya, leagănul no au asistat la un spectacol de sop publicat în ziarul „New nei înţelegeri între Statele U-
Poporul cuban îşi exprimă indignareamuzică şi dansuri indoneziene. York Herald Tribune“. In acest nite şi Uniunea Sovietică. In-
revoluţiei indoneziene Vizita preşedintelui Eisenhower împotriva raidurilor agresive ale
în America Latină
SURABAYA 22. De la trimi de persoane au ovaţionat cu en avioanelor americane deasupra Cubei
sul special Agerpres, Al. Gheor- tuziasm pe preşedintele Consi
ghiu: La 22 februarie N. S. liului de Miniştri al U.R.S.S. O- WASHINGTON 22 (Ager care privesc aceste ţări, cum ar h'ower care sînt cauzele acestor HAVANA 22 (Agerpres). Po nizaţii ale oamenilor muncii
Hruşciov, preşedintele Consiliu vaţiile au continuat pe tot par pres). La 21 februarie, înainte fi „lipsa de capitaluri pentru sentimente ostile S.U.A. Princi porul cuban protestează cu in împotriva raidurilor piratereşti
lui de Miniştri al U.R.S.S., îm cursul celor 7 km. dintre aero de a pleca într-o vizită oficială dezvoltare, marile fluctuaţii ale pala cauză esjţe de natură eco efectuate asupra Cubei.
preună cu preşedintele Sukarno port şi stadionul unde a avut în America Latină, preşedintele preţurilor la mărfurile ior de nomică. In ultimii, zece ani, dignare împotriva raidurilor a-
au vizitat templul budist Boro- Ioc imediat după aceea un mare D. Eisenhower a rostit un dis export, necesitatea unor pieţe spune ziarul, S.U.A. au cheltuit gresive asupra Cubei efectuate In declaraţia Confederaţiei
budur, situat Ia aproximativ 40 miting. In numeroase rânduri curs radiotelevizat în care a ex regionale comune pentru ridi miliarde de dolari pentru a re de avioanele care decolează de oamenilor muncii din Cuba se
km. de Djokdjakarta. Operă a mulţimea a rupt cordoanele, a- pus scopul călătoriei sale. carea productivităţii muncii şi pe bazele aflate pe teritoriul subliniază că avionul american
maeştrilor din secolul al VIII- propiindu-se de maşina deschisă atragerea de noi credite, nece face economia foştilor ei ina S.U.A., împotriva planurilor demască Departamentul de stat
lea, el este cel mai mare templu în care se aîlau N. S. Hruşciov Preşedintele, care va vizita sitatea de a îmbunătăţi ocroti mici, Germania (occidentală — duşmanilor revoluţiei din Cuba al S.U.A. care nega în trecut
budist din lume. şi Sukarno, aclamînd cu entu Brazilia, Argentina, Gliile şi U- rea sănătăţii publice, învăţă- N.R.) şi Japonia „întoroînd a- care încearcă să submineze eco că duşmanii revoluţiei efectu
ziasm pe cei doi conducători şi ruguayul, a declari că „în zilele mîntul, construcţia de locuinţe proape tot timpul spatele foşti nomia ţării prin distrugerea ează de pe teritoriul american
In cursul aceleiaşi zile, N. S. silind cortegiul să parcurgă în de încordare internaţională oînd şi transporturile“. lor ei aliaţi“ de pe continentul plantaţiilor de trestie de zahăr raiduri asupra Cubei. Acum, se
Hruşciov şi persoanele care-4 cet de tot scurta dislanţă spre se manifestă ambiţii şi se ivesc american. Această lipsă de in şl a fabricilor de zahăr. Aceste spune în declaraţie, este vorba
însoţesc au părăsit Djokdjakar stadion. Aci. peste 500.000 de probleme generate de interde Ziarul „New York Herald planuri au fost confirmate de nu numai de criminalii care au
ta îndreptîndu-se cu avionul spre pendenţa crescândă a statelor, Tribune“ consacră un articol vi teres a S.U.A. faţă de econo documentele găsite pe locui fugit clin Cuba. Avionul care
Surabaya, unde au sosit la ora persoane, în incinta şi în jurul este necesar ca partenerii buni zitei preşedintelui Eisenhower. miile slab dezvoltate ale „re unde la 18 februarie a căzut a explodat deasupra fabricii a
15. stadionului, îl aşteptau pe şeful să caute să realizeze mai multă Gatificînd această vizită drept publicilor surori“ din America avionul american care încerca
guvernului sovietic. Nestîrşite înţelegere şi să îmbunătăţească să bombardeze fabrica de za fost un avion american, iar cei
Surabaya, leagăn a! revolu aclamaţii au salutat sosirea lui programele comune“. „o misiune foarte importantă, Latină, de unde totuşi monopo hăr din Havana.
ţiei indoneziene, situat în răsă Ia stadion. chiar crucială“, ziarul spune că lurile americane storc profituri doi aviatori care au plătit cu
ritul insulei lava, este cel .mai In această ordine de idei el „vizita vine intr-un moment uriaşe, a determinat aceste ţări Ziarele din Havana publică
mare port al ţării şi important N. S. Hruşciov şi preşedintele şi-a exprimat regretul faţă de cînd prestigiul S.U.A. în Ame să caute şi alte pieţe şi debu- numeroase declaraţii de pro viaţa pentru că au violat su
centru comercial şj industrial. Sukarno au rostit cuvîntări. faptul că statele latino-ameri- rica Latină este în scădere“. test exprimate de diferite orga
Cetăţenii oraşului s-au pregătit cane, cum a spus el, „înţeleg Ziarul previne pe cititorii săi şeuri pentru produsele lor. Ar veranitatea noastră au fost a-
încă de cîteva zile să-I primea ¦& uneori greşit“ Statele Unite. ticolul nu ascunde îngrijorarea
scă pe primul ministru al Drci^ exemplu preşedintele a împotriva oricăror iluzii cu pri pe care o resimt cercurile ofi mericani.
U.R.S.S. In această zi nu s-a SURABAYA 22. De la trimi citat părerile emise în America vire la rezujtatele vizitei. „Pu ciale americane faţă de tendinţa
lucrat şi toată populaţia a ieşit sul special Agerpres, Al. Gheor- ţini cred în America Latină că crescîn'dă a ţărilor latîno-ameri- -HH-
pe străzi. Zeci de mii de locui ghiu : Opinia publică indonezia Latină că Statele Unite „igno această' vizită prin sine însăşi cane de a-şi lărgi relaţiile co
tori ai localităţilor din împreju na acordă cea mai mare atenţie rează sarcinile colaborări] şi va putea răsturna starea de spu merciale în primul rînd gu U- Luptele din Algeria
rimi s-au îndreptat în mase vizitei lui N. S. Hruşciov, preşe progresele în emisfera occiden niunea Sovietică.
compacte spre Surabaya pentru dintele Consiliului de Miniştri tală“. rit existentă“. Referindu-se la CAIRO 22 (Agerpres). In- litar au fost distruse iar trei
a-1 întîmpină pe N. S. Hruşciov. al U.R.S.S. în indonezia. Presa „larg răspândita impopularitate „Această explicaţie dramatică tr-un comunicat dat publicităţii avioane militare au fost dobo-
In momentul în care avionul şi posturile de radio consacră In încheierea discursului său, a S.IJ.A., care este adine înră este unul din considerentele !a 21 februarie de Cartierul ge rîte.
prezidenţial a aterizat pe aero spafîi ample cuvântărilor rostite Eisenhower a declarat că tra dăcinată în America Latină“, fundamentale care stau la baza neral a! Armatei de eliberare
portul împodobit cu drapelele de de acesta la Bandung şi Djokd tativele pe care le va duce cu naţională a Algeriei se arată că In diverse părţi ale Algeriei,
stat ale U.R.S.S. şi Indoneziei jakarta. Numeroase fotografii oamenii de stat din America ziarul scrie că este sigur că în călătoriei* preşodintelui Eisen unităţi ale Armatei de eliberare unităţi ale Armatei de eliberare
şi cu uriaşi porumbei ai păcii publicate de ziare ilustrează di Latină se vor referi la probleme cursul vizitei i se vor arăta în hower în America Latină, spune au dus lupte grele împotriva naţională a Algeriei au organi
strălucind în soare, zeci de mii verse aspecte ale vizitei înaltu mod sincer preşedintelui Eisen- ziarul. trupelor colonialiste franceze, în zat ambuscade şi au lansat a-
lui oaspete în oraşele indonezie cursul cărora au iest omorîţi
ne care l-au găzduit pîhă acum. 163 ostaşi francezi iar alţi 46 tacuri puternice împotriva unor
au fost răniţi; 21 de vehicule
militare precum şi un tren mi baze militare franceze, dintre
care unele au fost complet dis
truse.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949.. ~ i Ţ ipândţ întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.