Page 78 - 1960-02

nur,
Anul XII Nr. 1®07
Brigada condusă de tovarăşul Pelru Spinii, s-a făcut cunoscută nu nu­
mai la mina Lupeni ci in întregul bazei: carbonifer al Văii Jiului, dato­
rită succeselor obţinute in producţie. In -turcul lunii ianuarie, harnicii mi­
neri din această brigadă au extras ceste sarcinile; de plan 1.248 tone de
cărbune cocsificabil.
IN CLIŞEU. ': Şeful de brigadă Petru Spinii, împreună cu minerul
fruntaş Ioan Dumitraş.
Reducînd consumul specific
de lemn
De cîteva zile, Ia intrarea şi ieşirea semnată de material lemnos, am rea­
din mînă, chiar şi în abataj, în cli­
pele de răgaz, minerii din brigada
pe care o conduc discută cu aprin­
dere despre o problemă deosebit de
interesantă: valoarea unui procent.
Discuta a fost stîrnită de articolul
publicat în „Drumul socialismului'1 nr.
1.604 din 20 februarie a. c., la rubrica
„Valoarea unui procent“.
Considerăm valoroasă iniţiativa zia­
rului „Drumul socialismului“ de a
pune coloanele sale la dispoziţia oa­
menilor muncii din regiunea noastră
pentru a-şi spune cuvîntul în legătură
cu posibilităţile de realizare, prin re­
ducerea consumurilor specifice, rebutu­
rilor, sterilului etc., a cit mai mari
economii, posibilităţi care există la
fiecare loc de muncă. După ce am
analizat posibilităţile din abatajul
nostru, am hotărît să ne spunem şt
noi cuvîntul. Noi am pornit de la
un calcul simplu: ce-ar însemna dacă
intr-o lună am reduce cu un procent
consumul de material lemnos ? Şi
calculul nostru ne-a arătat că în ca­
zul acesta am realiza o economie do
30 de lei.
Dar toţi minerii din brigada mea
au fost de acord că muncind mai
bine noi, putem reduce cu mai multe
procente consumul de lemn de mină.
Numai în luna ianuarie, de pildă,
răpind şi refolosind o cantitate în­
Cu to a te că au a vu t d e în-
tîm p in a t. m a ri g reu tă ţi, in luna
ianuarie, m uncitorii forestieri din
cadrul sectorului de exploatare
Baru M are a întreprinderii fo­
restiere H aţeg, au reuşit să d e­
p ă şea scă cu 12 la su lă plan u l
' d e produ cţie g lo b a l. M uncind
cu în su fleţire, ei au d a t în a-
cest fel p e ste p la n 100 m .c.
buşteni g a ter răşinoase pentru
export, 340 m .c. lem n de foc,
35 m .c. d o a g e d e 'f a g etc. . La
obţinerea acestui succes, o im ­
portan tă contribuţie au adus
m uncitorii din parchetul de
exploatare P ravăţ.
Brigada Iui Bîrsan
D espre m uncitorii de la P ra ­
vă ţ, a început să se vorbească
m ai m ult pe la începutul acestui
an. E ra în tim p u l îngheţului. L i­
niile de decovil au fost înzăpe­
zite stagn în d transportul m a te­
ria lu lu i lem n o s d in p ă d u re la
ram pa d e încărcare a ţunicula-
relor. E ra evid en t că planul de
produ cţie al b rig ă zii com plexe
con du să d e P etru B îrsan , nu
putea fi îndeplinit decit dacă li­
n iile erau redate în funcţiune.
D iscu tîn d cu oam enii din bri­
g a d ă , ş i fiin d cu to ţi d e acord,
P etru B îrsan a h otărît să încer­
ce deblocarea liniei încă înainte
d e a se o p ri viscolul. M uncind
voluntar, peşte orele de pro-
Miercuri 24 februarie I960
¦ssaxsotstamBsisszsais i
•HH-
lizat o economie de peste 1.000 Jel.
Pentru viitor ne angajăm să redu­
cem cu 3S la sută consumul de ma­
terial lemnos şi să realizăm astfel o
economie lunară de circa 1.140 lei. In
acest scop vom da atenţie deosebilă
efectuării lucrărilor de retragere a ca­
merelor în care vom lucra, şi respec­
tării întocmai a monografiei de ar­
mare. De asemenea, eînd vom executa
lucrările de prăbuşire vom tăia şorul
(dintele) st!)putui susţinător, apoi vom
răpi grinzile de la jug şi grinzile de
Ia susţinerea coperişttlui dacă ele vor
putea fi rcfolosite. O atenţie deosebită
vom acorda şi recuperării scindării de
bandaj şi poditură.
La locul nostru de muncă există
şi alte rezerve de reducere a consu­
murilor specifice. Pulem, de pildă, să
reducem consumul specific de energie
electrică, prin folosirea craţcruiui la
capacitatea lui nominală, precum şi
consumul de aer comprimat.
De posibilităţile noastre dispun toate
brigăzile din sector şi dacă ele vor
fi folosite ca în brigada noastră a-
tunci vom putea realiza lunar econo­
mii care să depăşească suma de
J0.000 lei.
IOAN SFITLIC
şef de brigadă în sectorul IV A j
al minei Lupeni
Oameni de la Pravăţ
gram , ei au îndepărtat zăpada
de p e traseu, apoi a încărcat
prunele vagonete. Cu tran spor­
tul din fa ţă a porn it şeful b rig ă ­
zii şi cei doi fraţi Ştefănicâ —
G heorghe şi P etru — cei m ai
buni şi m ai curajoşi m uncitori
forestieri din parchet. D upă ce
au parcurs însă prim ii m etri, pe
traseu, ei au văzu t că nu m ai
sini stăpin i pe vagoneţi. Vago-
n eiii, în cărcaţi cu bu şten i, g o ­
neau Ia v e le p e p a n ta a b ru p tă
a şinelor chiar şi atunci cînd ro­
ţile erau total frinaie. Im ediat
şi-au d a t seam a că pe linie se
făcuse între tim p o nouă p o j­
ghiţă de gh iaţă pe care vago-
n eţii p a tin a u în voie. Cu to a te
că viteza creştea cu fiecare m e­
tru, P etru B îrsan şi cei doi Şte-
fănică nu şi-au părăsit postu l
de la frînă. L ăsaţi liberi, vago-
neţii s-ar fi p răvălit cu to a tă v i­
teza şi g reu tatea lor asupra
ram pei şi a capului m ori al fu-
nicularului, distru gîn dii-le. P ăs-
trîndu-şi cum pătul, cei trei
m uncitori au ră m a s însă p e
platform e, şi-au condus cu bine
pînă la ram pă.
PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, U N IT I-V A I
R odaja l benzii
de turnare
In cursul zile i de ieri, ta
u zin a „V ic to r ia “ clin C ă la n a
început rodajul benzii de tu r­
nare a fontei. D upă term ina-
rea perioadei i e rodaj ei odată
‘ J>
cu in tra re a In fu n cţiu n e a beri-
zu , m unca ju rn a liştilo r d e la
C ălan va fi m ult uşurată. T ot­
o d a tă , se v o r e v ita In m a re
m ăsură pierderile de fontă.
În călzirea unui
nou cuptor adine
Ieri, a început în călzirea cup­
torului adine nr. 8 de la la­
m inorul blum ing al C. S. H u­
nedoara. Acest evenim ent a
a vu t loc la n u m ai o z i d e la
începerea în călzirii cuptorului
nr. 7.
P.e s t e c îte v a z, ile , c e le d o u ă citorii de aici au tran sportat
c u p to a re v o r in -ra d e fin itiv iri
funcţiune, în că lzin d p en tru la- săn u n ţa ¦ d e g rîu , orzoaică,
m inare p rim ele şa rje de lui- m a ză re si a lte le .'S ra u -re p a ra t
g o u ri. P rin in tra re a in j u n e ţ i - d e a s e m e n m c o m p leci -p iu g u .
une a celor d o u ă -cu p to a re a - :, rile si tm cto a rele necesare
dinei, capacitatea de producţie cam paniei de pdm ău ară. ¦
a lam inorului blum ing va fi
folosită într-o m ăsură si m ai P en tru o m a i bună
m are.
Muncă voluntară
D in in iţia tiva biroului orga- tid Y laţeg a h otărît ca lunar
.!iza ţiei d e b a ză P .M .R . d e la să se facă in stru irea p reşed in -
Gonducătorul de calandru Ioan Dengel şi ajutorul său Petru .Torj de
la fabrica de hîrtie „1 Mai" Petreşfi, reuşesc printr-o bună organizare a
muncii, să depăşească lunar- sarcinile de plan cu circa 5—6.000 kg. de hîr­
tie calandrată.
IN CLIŞEU : conducătorul de calandru Ioan Dengel şi tovarăşul său
Petru Jorj, discutînd despre posibilităţile pe care le au pentru obţinerea
unor randamente sporite.
P a ra lel cu d ezâ p ezirea liniei, tul la ram pă. O să vin ă de la
oam enii din brigada lui B îrsan
şi-au continuat m unca pentru
a-şi m enţine titlu l de brigadă
fruntaşă pe sector. T im pul se
m enţinea încă friguros. Liniile
îngheţau făcînd m ari g reu tăţi
co n d u că to rilo r la coborîrea va-
goneţilor. D e asem enea, tran s­
p o rtu l în p a n tă , cu cai, se fă ­
cea greoi, şi cu pierderi.
Becoviiul autopropulsat
Zilele trecute, pe liniile funi­
cularului de la P ra vă ţ au înce­
pu t să alunece p iesele unui me-,
canism curios. Z adarnic au în­
cercai f o r e s tie r iis ă ghicească
conturul acestor piese a sam bla­
te. O am enii lui B îrsan însă
ştiau şi se bucurau. Cu cîteva
zile m a i în ain te ven iseră la ei
com unistul S ilviu V ladislav, m e­
canic, inginerul loan H oţea şi
candidatul de p artid llie D ebeş-
teanu, şeful sectorului.
T ovarăşe B îrsan — îi spu ­
sese\ şefu l d e secto r. 'N e-am g în -
8 $ L3 W m ecanizăm transpor-
Adunarea activelor Comitetului
*€hK a regional de partid şi Comitetului
° In regiunea .noastră
exiistă mari posibilităţi
4 pagini 20 bani pentru creşterea animate­
lor. (pag. 2 -a) ;
® Im ajuitonuil propagan­
distului! : Ideea teniiintetă
despre coexistenţa paşnică
(pag. 3-a);
® Vizita tai N. S. Hiruş-
citov în Indonezia.
(!pag, 4-a).
grupul de şan tiere nr. 2 al ţitor, brigadierilor şi soco tito ­
I.C .S. H unedoara, a fo st orga­
n iza tă în cursul zile i de ieri o rilor din gospodăriile colective, i
în scopul îm bu n ătăţirii organ i- ,
largă acţiune de m uncă vo­ ză rii m uncii în a ceste u n ită ţt.\
lu n ta ră .
In cursul zilei de ieri, a lu a t,
La această acţiune, care a sfîrşit instructajul care a a v u t(
lo c la S f a tu l p o p u la r r a io n a l,< R espectînd profilul n o rm al al vetrei
a v u t d r e p t s c o p s. tr în g e r e .a . ş.i
in stru cta j la care au p a r tid -\
? /p o z,ta re a m aterialelor risipe
tj e/->, a u1 i p a r1 -Tt i1 c/-* i1 p a t-r~\ s~rT- c o ll e/-* cr e tr <irvine l/e/i ftuu- p a t 65 brigadieri, preşedin ţi şu
tur0T ^ n t i e r e h r g ru p u lu i. socqtitori din G. A. C. La in­
stru ctaj au fost discutate pro- >
G ata
blem e privin d organ izarea t
~x...... .
m u n cii în g o sp o d ă ria co lectivă
pentru în săm în ţări
P en tru a obţin e şi in acest pregătirea cam paniei de p ri­
an recolte bogate, colectivul de m ăvară, contractarea de pro­
m u n cito ri şi teh n icien i d e la du se vegetale şl anim ale c u {
statu l şi alte problem e.
gospodăria agricolă de sta t din
PETRE FARGAŞIU1
G alda de Jos, s-a p reg ă tit in­ corespondent
tens pentru cam pania agricolă La s ta ţia de ra d i o f ?care
de prim ăvară. P în â ieri, m un­ A rtiştii am atori ai căm inului
cultural din P etreşti, raionul'
S eb eş, au p re ze n ta t a sea ră la
sta ţia de radioficare din Sebeş,
la cîm p p este 4.000 ton e gu n oi p ie sa d e te a tru „ G a rd u l“ d e Ti-,
beriu V ornic.
ele g r a jd ş i au c o n d iţio n a t să -
P iesa, care s-a bucurat de
m înţa necesară pentru cele 45 m ult succes, a fost reg iza tă de
tov. profesor V asileZ drenghea,
hectare o vă z si 150 hectare po- care a in terpretat şi rolul
/nCi- j o s ţ s e [e c ţ i o n a t ă p rin c ip a l.
rum ^
Un nou m agazin
La C ălan s-a desch is ieri <
un m agazin nou pentru desfa-\
o rg a n iza re a m uncii
C onferinţa raională de par-
cerea produ selor lactate. M a­
g a z i n u l e s te s itu a t în s tr a d a \ derea a circa 1.000 tone oţel.
30 D ecem brie. A ici se vo ri
g ă s i d in a b u n d e n ţă în fie c a r e \ treţinere a vetretor, prin menţinerea
z i, la p te d u lc e , b r ia z ă , u n t A profilului lor normal, am ajuns să
ia u r t, s m în tîn ă ş i a lte le . D e \ evităm complect perforările şi dobor-
a s e m e n e a , p e n tr u o d e s e r v i r e K dările de zgură şi să mărim conside-
pe loc a cum părătorilor, m a­
g a zin u l a fo st d o ta t cu m ese
si scaune.
.? I. FEKETE,
corespondent
Tineri in excursie
Comitetul U.T.M., în colabora­
re cu comitetul de întreprindere
din cadrul U. M. Cugir, au or­
ganizat o excursie în oraşul
Hunedoara. La această excursie
au participat 168 tineri fruntaşi
în producţie şi activitatea ob­
ştească din cadrul uzinei. Tinerii
au vizitat secţiile aglomerator,
furnale,' 5—6, cocserie, laminor
bluming, oţelării, din .Combina­
tul siderurgic, , Oraşul nou şi
castelul Huniazilor. In cadrul ex­
cursiei, tinerii s-au întîlnit cu
maistrul oţelar Ştefan Tripşa,
Erou al Muncii Socialiste.
TEODOR BRAGA
corespondent
^OSoCOtXXKXSOOCOOt JOOCOQOf
g•x x s rz x ^ ix s s s : .z d e tă ia t şi corh ăn it 1.800 m .c.
lem n ro tu n d şi d e execu tat 1.000
m . d ru m fo re stie r. M u n ceau în
condiţii grele, însă nici un om
din brigadă nu s-a plîn s vreo­
direcţie doi ingineri să experi­ dată de oboseală sau frig.
m enteze un nou prototip de d e­
covil autopropulsat. Ce părere M ontarea prototipului s-a fă­
ai ? cut astfel la tim p , iar ex p e­
rim entarea a fost încununată de
— S ă vină, îi răspunse bucu­ succes. P rin introducerea aces­
tui m ecan ism , a fo st în lă tu ra tă
ros brigadierul. C ărucioarele a s­ posibilitatea accidentelor, m unca
tea ne-au d a t d estu l d e fu r c ă ! anim alelor a fo st înlocuită iar
preţul de cost al transportului
— D a, în să va treb u i să le a fo st red u s fa ţă d e ta rifele în
d aţi tot tim pu l ajutor, iar treaba vig o a re cu 50 la 'sută.
la ex p lo a ta re să m ea rg ă n or­
m al, ca şi înainte. Ce ziceţi, veţi A lături de m ecanicul Silviu
putea îndeplini totodată şi p la ­ V la d isla v şi cei d o i in g in eri, la
nul ? Căci alţi oam eni e greu să m ontarea, şi experim en tarea de-
găsim ... covilului au m uncit cu succes
G heorghe M an, P op P etru, Ioan
— C red că o să ră zb im şi cu P ascu, cei doi Ştefânică, Petru
Ştopei şi alţii. T otodată, ei au
una şi cu a lta . S ă v in ă ' spu se corhănit 3.400 m . c. lem n ro­
din nou, hotărît, şeful de bri­ tu n d d e fa g în loc d e 1.800 şi
gadă. au execu tat 1.600 m . dru m fo­
restier în loc de 1.000 cit se an ­
A doua z i au ven it la parchet g a ja s e r ă .
in g in erii N icolae M azilu şi M i-
hai M uscalii, realizatorii unui Acum , ei au un nou angaja-
prototip îm bunătăţit de decovil m ent. M em brii b rig ă zii lui Bîr-
au topropu lsat iar după ei, pe san vor ca pe luna m a rtie să -şi
cablu, funicularului, p iesă după d e p ă şea scă cu 6d ta su tă sarci-
piesă, so sea pe ra m p a de la tiile de plan. A ngajam entul va
P ravăţ. fi îndeplinit. P e toată valea
P ravăţu lu i, ei sîn t cunoscuţi ca
B rig a d a s-a îm p ă rţit în două. fiin d cei m ai harnici m uncitori
fo re stie ri.
U nii ajutau m ecanizatorilor, al­
GH. STOIGOV1CI
ţii liierău la exploatare. A veau
orăşenesc de partid Deva
In sala festivă a Sfatului popular regional a avut ţoc ieri
adunarea activelor Comitetului regional de partid şi Comite­
tului orăşenesc de partid Deva.
La masa prezidiului, în aplauzele celor prezenţi, au luat
Ioc tovarăşii Constantin Scarîaf, membru al C.G. al P.M.R.,'
adjunct al Direcţiei economice a C.C. al P.M.R,., Petru Furduiţ
prim-isecretar a! Comitetului regional de partid, Andrei Cer-
vencovici şi Ioan Ardeleauu, secretari ai Comitetului regional
de partid, Dumitru Dejeu, preşedintele sfatului popular regio­
nal.
In sală erau prezenţi membrii birourilor organizaţiilor de
bază din oraşul Deva, conducători de întreprinderi şi instituţii
din regiunea Hunedoara (cu excepţia oraşului Hunedoara şi
raionul Petroşani unde asemenea adunări s-au ţinut pe plan lo­
cal), activişti de partid, ai sfaturilor populare şi din aparatul
de s ta t etc.
După ce tcv. Petru Furdui a deschis adunarea, a luat cu-j
vîntul tov. Constantin Scarlat care a făcut o expunere -amplă'
şi deosebit de documentată cu privire la „Politica partidului
nostru de industrializare socialistă a ţării“. Expunerea a fost
ascultată cu viu interes de către cei prezenţi; cile arătate în
conferinţă sînt de un real folos pentru activitatea noastră eco­
nomică de construcţie socialistă.
-ZSă-
Cu aceleaşi agregate, mai mult si mai bun
am sporit greutatea şarjei
Unul din factorii care hotărăsc soar­ In cazul oind pe vatră apăr rldls
ta producţiei in industria siderurgică caturi, pentru a le înlătura, folosim
este fără îndoială şi întreţinerea agre­ minereu de Krivoirog in locul celui,
gatelor. La noi, la ¦ Oţelăria Martin indian, deoarece, are un conţinut muţi
nr. 2, a Combinatului siderurgic din mai mare de siliciu. Cum minereul de,
Hunedoara, agregatele principale sini Krivoirog are compoziţie acidă, iar va-
cuptoarele. Problema principală a in- tra e bazică, ridicăturite se înmoaie
j treţinerii lor şi deci şi preocuparea şi se netezesc. In plus în timpul repa-
noastră, permanentă, constă in men­
ţinerea profilului normat, al vetretor.
A scăpa cit de cit din atenţie această raţiilor la cald, pentru a se readuce la
problemă înseamnă a ne face singuri normal vatra, se suflă cu aer corriprh
greutăţi, deoarece nerespectarea profi­
lului normal al vetretor, atrage după
sine perforarea lor. risipă de' mate­ mat. Operaţia, este foarte rapidă şi,
rial, staţionări şi foarte eficace,
aşa mai departe. In
luna decembrie a-
nul trecut, am avut Trebuie să adaug că la menţinerea
două perforări la profilului normal al vetrelor şi deci la
cuptoarele nr. 2 şi 3 creşterea durabilităţii lor a contribuit
S-au pierdut din această cauză 32 ora
pentru reparare, plus o cantitate mare
de oţel, debordat pe platformă. Tot
anul trecut, intr-una din zile, datorită
profilului anormal al vetrei cuptorului
nr. 1, zgura a debordat in camerele îti mare măsură
regeneratoare, provocind inlirzierea re­ faptul că am folo­
sit pe ele minereu
indian, care fiind
iot bazic nu le, a-t
iacă, y¦
f
O lipsă a noastră In anul trecut a
fost şi faptul, că atunci cînd, excep­
tam reparaţiile vetrelor cuptadrelOş, tiţ
locurile ridicate puneam, prea p'uţiri,
niaierial de sudură, ceea ce făcea ' cd,
in acele locuri vetrele să se oxiddzp,
şi în cele din urmă să perforeze. Anul
paraţiilor la rece cu două zile şi pier­ acesta insă, cînd urf cuptăr era oprit
in reparaţie la cald vafră se scurgea
complect, se readucea la profitul ei
normal şi abia apoi se dădea primul
Anul acesta insă, printr-o bună în­
strat de sudură, acopcrindu.se astfel
uniform, peste tot.
Menţintfid cu stricteţe, profilul nor­
mal al vetrelor, prin procedeele amin-
rabil durabilitatea vetretor. Iată cum
am procedat. Iile, noi am avut posibilitatea să spo­
rim greutatea medie pe şarjă in acest
Ne-am întocmit in primul rînd un an cu peste 10 tone şi să realizăm tot­
grafic de reparaţii la cald a cuplocy odată cei mai înalţi indici de utilizare
retor, grafic pe care-l respectăm cu
stricteţe. Apoi, a fost numit un mais­ al cuptoarelor. Drept urmare de la
începutul anului şi pînă la data de 10
tru, care se ocupă în mod special de
menţinerea profilului normal al prd-, februarie, am elaborat aproape 10.001),
gutui de foc, şi care efectuează în a- tone, oţel peste plan.
cest sens controale periodice, la inter­ ŞTEFAN TRIPŞA
vale foarte scurte de timp. In felul maistru oţelar la întreţinere
acesta, orice neregulă, fie ea cit do Erou al Muncii Socialiste
mică. este sezisată la timp şi ca nr1
mare se iau imediat măsuri. Oţelăria Martin nr. 2,
G. S. Hunedoara
I l f l i l i : : I , -; v , ; / ţ â & m :>I - i M -M , -s!® :M é a
p i l i l i ! l i l i i i I i i tlllll;! ţ l l i l i i l i s i eIf
-U M -,* } , - -m î î '/lU A -,
In anul acesta, tractoriştii de Ia S.M.T. Ofăştle vor efectua un număr
sporit de hantri faţă de anii trecuţi Pentru realizarea şi depăşirea hautra-
jului planificat, la S.M.T. Orăştie s-au făcut în perioada de iarnă pregătiri
intense.
IN FOTO: Mecanizatorii de la S.M.T, Orăştie efectuează un ultim
control asupî’a maşinilor agricole (sus).Tractoarele S.M.T. care au fost reparate
9 zile înainte de termen, aşteaptă acum să pornească pe ogoare (jos^