Page 79 - 1960-02

P ajf. I
In ziua de 20 februarie a.c. a avut loc la Deva în sala de festivităţi a Sfatului popular regional, o
consfătuire cu prilejul căreia s-a dezbătut probleme legate de dezvoltarea creşterii animalelor in regiunea
noastră.
La lucrările consfătuirii au luat parte preşedinţii tuturor gospodăriilor agricole colective, brigadierii zooteh­
nici şi responsabili de ferme, ingineri agronomi şi zootehnişti, medici veterinari, activişti de partid şi de stai. A-
ceastă consfătuire a avut ca scop cunoaşterea şi răspîndirea experienţei înaintate in creşterea animalelor.
Lucrările consfătuirii au fost pline de învăţăminte pentru toate gospodăriile colective, peniru toţi crescă­
torii de animale.
Publicăm în pagina de faţă textul prescurtai al referatului prezentat la consfătuire, unele discuţii care au
avut loc pe marginea acestuia, precum şi chemarea la întrecere peniru dezvoltarea sectorului zootehnic, lansată
de colectiviştii din Clinic.
Să dezvoltăm eonii nuu sectorul Ne-au convins să facem aşa, rezul­
Urmînd îndemnul partidului, tot
mai mulţi ţărani muncitori din regiu­
nea noastră păşesc cu încredere pe
calea muncii în comun — gospodăria
agricolă colectivă. In anul 1959,
de pildă, sectorul cooperatist a cres­
cut de la 32 la sută, la 70 la sută,
şl s-a- mărit considerabil aportul pe
care gospodăriile colective şl întovără­
şirile îl aduc la crearea. fondului cen­
tralizat de produse agricole al sta­
tului. Colectiviştii din Daia, Pricaz,
Turdaş, Apoldu de Sus, Sîntandrei,
Peşieniţa şi alţii, s-au ocupat cu mai
mult interes de dezvoltarea multila­
terală a gospodăriilor; din care fac
parte şi au acordat atenţie sectorului
zootehnic, fapt care a dus Ia .creşte­
rea avutului obştesc, Ia sporirea veni­
turilor care se împart pentru fiecare
zi-muncă. i, % v i,4.
In regiunea Hunedoara sînt mari
rezerve pentru creşterea animalelor, re­
zerve care trebuie valorificate în mod
raţional. \\
.Unele gospodării colective, datorită
masurilor luate pentru mărirea efecti­
vului de vaci, îmbunătăţirea condiţii­
lor de furajare şi îngrijire- au obţi­
nut producţii' mari de lapte. !La G.A.C,
din Cîlnic s-a realizat de la: 32 vaci cîte porcilor, iar în raioanele Haţeg, Sebeş tii din Gîrbova, Miercurea, Daia, A-
2.700 litri lapte, iar vaca „Buno” a
dat anul trecut 5.400 litri lapte.
De asemenea, fa Turdaş, s-a realizat
2.700 litri lapte de la fiecare vacă
furajată, la Ilia 1.900 litri, la Sebeş
şi yingârd 2.200 litri, la Ungurei
2.260 litri etb. \ x \j
In cele mai multe gospodării co­
lective s-au obţinut însă producţii de
lapte nesatisfăcătoare. 4 \ Lipsurile amintite şi altele care mai
Chiar pentru anul 1960, o serie de
gospodării colective au planificat pro­
ducţii medii de lapte de 1.000-1.500
litri pe cap de vacă, în timp ce Con­
sfătuirea de la’ Constanţă a stabilit
că se poate ajunge la 2.000 litri
lapte de la flecare vaca furajată. A-
cest lucru denotă că sfaturile popu­
lare raionale şl tehnicienii agricoli se
ocupă încă superficial de îndrumarea
colectiviştilor. Se constată de aseme­
nea că în unele gospodării colective
nu se acordă o îngrijire deosebită ti­
neretului bovin şi se sacrifică viţei sub
greutatea corespunzătoare.
Pe lingă succesele obţinute în do­
meniul creşterii oilor, şi aici există
însă o serie de deficienţe. In gospo­
dăriile colective din Ungurei, Vingard,
Benic, s-a realizat în medie doar
1,6—1,850 kg. lînă de Ia fiecare oaie,
iar colectiviştii din Vingard, Reciu, Be­
nic şi Geoagiu, au obţinut 28-35 litri
Participanţi Ia
consfătuire
'0ĂŞPAR LAZÂR
preşedintele gospodăriei agricole co­
lective din Veţel, raionul lila.
m!p amg uMa sm..
m ' 1ÍKii'íívi0ÁViV/ví>*i«•••
10AR POPA
preşedintele 'gospodăriei '•dgricole
îolectwe din Pricaz, raionul Qfăşţlh
drumul so e iM ism w i Nr. 1607
g g 5 g g jMMBygiiBgMggSgBig jW M g ^ g ^ ^ ^ a B W w ^ m j ^ j |> i g a wBMWBBaaaB»«g iBMWwBi »SR
t; i e x i ş t i n a r i a an im alelo r
¦ÎOOSOXÎSOOOGQOOOOOOOOOOOOOOO^^
— In anul 1952 cînd a luat fiinţă dere că acesta conţine cele mai mul­
gospodăria noastră, doi nu aveam de- te unităţi nutritive.
. • , .\ cit 12 bovine din care 2 vaci, 3 cai,
10 porcine şi 110 oi — a spus Kram- Aplicarea metodelor înaintate în
pultz Ioan, preşedintele gospodăriei a- creşterea animalelor fte-a ajutat să
gricole colective din Gîlnic, raionul obţinem venituri însemnate. In anul
Sebeş. Acum, în gospodărie avem 97 1959, bunăoară,, din vînzarea lapte­
bovine din care 42 vaci de lapte, 3 lui, cărnii, linii, etc. am încasat suma
juninci montate, 5 tăuraşi opriţi pen­ de 216.426 Iei, ceea ce reprezintă 40
tru producţie, 23 viţeluşe, şi 465 oi. la sută din veniturile totale realizate
în gospodăria colectivă.
Ţinînd seama de importanţa mare
pe care o prezintă dezvoltarea secto­
rului zootehnic şi pentru a traduce în
fapt sarcinile trasate la plenara G.G.
al P.M.P. din 3-5 decembrie 1959, de
curînd, în cadrul uriei adunări gene­
rale, noi am hotărîf să lansăm o che­
mare Ia întrecere către toate gospo­
Desigur câ n-am dezvoltat sectorul dăriile agricole colective.
zootehnic dintr-o dată, ci treptat. *k
In continuarea ciivîntului săli, tov.
Krampnitz Ioan, preşedintele G.A.G.
tatele bune obţinute. Aceste rezultate Gîlnic, â dat citire chemării la între­
au fost cel mai puternic îndemn. cere. Textul chemării îl publicăm în
pagina de faţă.
zootehnic. Avînd permanent sprijinul şi îndru­
marea organelor de partid şi a ca­
Text prescurtat al referatului de Sus, Ungurei, Dala, Orăştie, Pri­ drelor tehnice agricole, noi am reu­
şit să aplicăm o seamă de metode
prezentat de iov. IOAN LASCU caz şi altele. 6u totul nesatisfăcătoa­ înaintate în creşterea şi îngrijirea
animalelor. Am repartizat în munca
vicepreşedinte al Comitetului executiv re a fost preocuparea in această pri­ de îngrijitori pe cel mai buni colec­
tivişti, a căror retribuţie a fost făcu­
al Sfatului popular regional vinţă în gospodăriile colective din ra­ tă în raport cu producţia obţinută.
Efectivul de ănîmăle a fost împărţit
ioanele Haţeg, şi Brad şi din satele în grupe uniforme şl apoi date în pri­ IN FOTO. Tov. K ram M tz Ioan, preşedintele gospodăriei agric_o_l_e
mire îngrijitorilor; După acest sistem colective din Clinic, raionul Sebeş, citind' chemarea la Întrecere adresată
lapte de la fiecare oaie. Toate aces­ Băcia, Beriu, Şoimuş efc. de retribuţie, îngrijitorii au realizat tuturor gospodăriilor agricole, colectl ae din regiunea noastră.
în medie 386 zile-muncă, revenindu-le
tea şi alte exemple, reflectă superficia­ Va trebui să ajungem neapărat să fiecăruia la zi-muncă cîte 7,50 Iei, • E S 3*
3,850 kg. grîu, peste 3 kg. porumb,
litatea cu care a fost privită creşte­ asigurăm cîte 10 tone porumb siloz 0,400 litri vin, iar pentru depăşirea
producţiei planificate, au fost retribuiţi
rea oilor. In general, s-a acordat o pentru flecare vacă, cîte 5 tone pentru suplimentar cu cîte 570 lei.
mică atenţie măririi numărului de oi fiecare bovină, 0,5 tone pentru flecare Stimulentul acordat crescătorilor de
animale i-a făcut pe aceştia să fie
cu lînă semifină, iar îngrijirea turme­ oaie. deosebit de cointeresaţi şi să acorde Pentru dezvoltareo sectorului zootehnic
astfel îngrijirii animalelor cea mai
lor nu e la nivelul dorit atît în gos­ In anul acesta, trebuie să se trea­ mare atenţie, respectînd cu stricteţe
programul de grajd întocmit.
podăriile colective cît şi în cadrul că Ia construcţii şi amenajări simple
Vorbind despre hrănirea animalelor,
întovărăşirilor zootehnice. de silozuri, la care să se folosească trebuie să arăt că aceâsta se face gospodăriile agricole colective
diferenţiat, avîndu-se în vedere produc­
O problemă de mare importanţă rezervele locale, iar pe de altă parte, ţia de lapte, greutatea animalului şi
scopul în care el este crescut. In
este îngrăşarea şi valorificarea ani­ să crească suprafeţele cultivate cu po­ scopul asigurării unei cantităţi de fu­ Sub îndrum a­
raje corespunzătoare necesităţilor, pen­
malelor. Anul trecut, G.A.C. din Silva- rumb siloz. Iii gospodăriile din zona tru acest an noi am planificat să în- rea organizaţi­ strucţiilor pla­
silozăm 1.000 tone nutreţuri, în cea ilor de partid, n ifica te în p la ­
şu Inferior a vîndut peste 65.000 kg. muntoasă e bine să se extindă irisllo- mai mare parte porumb, avînd în ve- C h e m a r e a Ia în tre c e re a
carne vie pentru care a încasat zarea ierburilor din fîneţe de mUnte, ConsfrucfN bune gospodăriile a- nul de produc­
gricole colecti­ ţie !
563.000 Iei, iar G.A.C. Ungurei a iar în celelalte unităţi, să se folo­ şr ie ffin e c o le c tiv iştilo r din G .A .C . C îln ic
vîndut 10.000 Idg. carne pentru care sească raţional cocenii. Avînd în vedere faptul că şl de ve din regiunea — vom dsigu-
felul în care sînt adăpostite animalele noastră, au reuşit să obţină suc­
a încasat 55.000 iei. Unele rezultate O condiţie esenţiala penfru creşte­ depinde în mare măsură sporirea pro­ cese însem n ate pe calea con soli­ -. m construcţii
ductivităţii lor, — a spus fov. Sa- dării lor organizatorico-econom i-
au obţinut şi colectiviştii din Peşte- rea animalelor este asigurarea adă­ moilă Drânţa, preşedintele gospodă­ ce. M ulte din ele au în fiin ţat şi te p e cap d e oaie la 45 litri, iar pentru adăpostirea anim alelor
riei colective „8 Martie" din Silvaşu d ezvo lta t diferite ram uri anexe producţia m edie de lînă să a- planificate a fi realizate. Toa­
niţa, Daia şi alţii. Cu toate acestea, posturilor corespunzătoare. In anul Superior — încă de la înfiinţarea de producţie, de la care reali­ ju n g ă la 2,3 kg. lină g ro sieră te acestea prin folosirea resu r­
zea ză m ari venituri băneşti. E x­ şi la 2,7 kg. lînă sem ifin ă i selor locale, m uncă volith tăfă şi
îngrăşarea animalelor nu se bucură de 1959 în regiunea noastră s-au construit gospodăriei noastre (anul 1959'j, am fond propriu.
acordat atenţia cuvenită acestui fu- — pentru sporirea veniturilor
atenţia cuvenită. Gospodăriile colecti­ 85 grajduri pentru 5.100 animale
cru. băneşti ale gospodăriei colecti­
ve aşezate pe Valea Mureşului, rîul şl multe altele sînt începute. Multe Neavînd condiţii pentru adăposfifea ve, vom vinde statu lu i pe bază
Sebeş şl cele din raionul Hunedoara, din aceste construcţii însă, din caUză celor 22 vaci şi 114 oi, arh ho- — p e baza folosirii resurse­
tărîf, în cadrul unei adunări generale
au posibilităţi şi trebuie să se ocupe că nu se folosesc rezervele locale, să începem construcţia Unui grajd. p e rie n ţa n e a ra tă câ cele m a i d e c o n tra c t cel p u ţin 5 .0 0 0 kg> lo r lo c a le v o m red u ce p r e ţu l
Dar, cum era şi firesc, fiind la în­
mai mult de creşterea şi îngrăşarea sînt prea scumpe. De pildă, colectiviş­ ceputul activităţii, n-aveam fonduri m a ri v e n itu ri b ă n e ş ti le re a li­ carn e, la 100 h a. te re n a g ric o l; d e c o st d i c o n s tr u c ţiilo r tu r.el
suficiente pentru construcţii. De aceea,
la propunerea colectiviştilor, s-a pu ţin 30 la su tă fa ţă de cel
stabilit ca la construcţia grajdului să
şi Orăştie, sînt condiţii pentru creş­ poldu de Sus, Pianu de Sus şl Sînt­ folosim foaie resursele materiale e- zea ză gospodăriile colective care — vom vinde de asem enea p revă zu t în p la n u l de produc­
xistente, şl forţele de care dispunem. s-au orien tat spre dezvoltarea ţie.
terea şi îngrăşarea bovinelor. andrei au cheltuit sume mari pentru Prin muncă voluntară s-a săpat şi secto ru lu i zo o te h n ic în ra p o rt cu statu lu i pe bază de contract în­
turnat fundaţia, s-a cărat piatra ne­ p o sib ilită ţile ce le au. treaga cantitate de lapte de *
!Venituri importante se pot obţine construcţia grajdurilor. cesară, iar lemnul l-am procurat -pe vacă, cel pu ţin 60 la su tă din
plan local. Am cheltuit bani doar pen­
prin creşterea păsărilor, dar această Pentru obţinerea unor rezultate bune tru mîna de lucru calificată, pentru
ţiglă şl ciment. Avînd în această
activitate a fost mult neglijată în re­ în creşterea animalelor, e necesar să privinţă şi sprijinul Sfatului popular H otărît să tradu cem în fa p ­ ca n tita tea de la p te d e oaie, şi Propunerii ca întrecerea să se
giunea noastră. Mai mult chiar, une­ se aplice cele mai bune metode de raional Haţeg, construcţia grajdului
le gospodării colective ca cele din lucru. In anul 1959, s-au însămînţat care are o capacitate de 110 capete, te s a r c in ile tr a s a te d e p le n a r a în tr e a g a c a n tita te d e lîn ă , o b ­ desfăşoare începînd dă lă pre­
ne-a costat doar 35.000 lei. In acest
Vinerea, Simeria Veche, Pianu de Sus, artificial 27.000 vaci şl această me­ an vom mai construi încă un grajd C .C . a l P .M .R . d in d e c e m b r ie ţin u te d e la o ile d in g o s p o d ă ­ zenta consfătuire ş i pfntí la 3 0
care ne va costa tot atît de puţin.
Miercurea, Obreja şl altele, care în­ todă a dat rezultate bune. 1959 şi ţinînd seam ă de ex­ r ie i decembrie a.c.
fiinţaseră astfel de crescătorii, le-au perienţa gospodăriilor colective — fn ved erea sp o ririi p ro d u c­ Notă
fruntaşe şi de posib ilită ţile m ari
ce ex istă în regiunea n oastră ţiei.' vom introduce sistem ul de 'A p r e c iir id i n i ţ i a t i v a c o le c ti­
desfiinţat. Şi în acest domeniu, pre­ există, se datoresc faptului că nu s-a pentru creşterea anim alelor, alim entaţie raţională a anim a­ v iş tilo r d in C îln ic, C o m itetu l e-
vederile din planurile de producţie pe asigurat o stabilitate în rîîidul cres­ m em brii gospodăriei noastre co­ lelor, în tocm in du -se raţii în ra­ xecutiv a l Sfatului popular re­
lective din C linic au ho­ port cu rasa, g reu tatea şi pro­ gional a hotărît, să o sprijine
anul 1960, , sînt mici faţă de posi­ cătorilor de animale şl îfi general tă rît în adunarea g en era tă să-şi ducţia de lapte 1
sp o rea scă efo rtu rile în lu pta îndeaproape, iar gospodăriilor
bilităţi, ’ nti se recrutează cei mai buni oa­ peniru realizarea şi depăşirea — pentru a stim ula interesul
sarcinilor tra sa te de C onferin­ agricole colective, îngrijitorilor,
In sectorul zootehnic, trebuie cău­ meni pentru această muncă. In afa­ ţă region ală d e p a rtid cil p ri­ co lec tiv iştilo r în sp o rirea pro d u c­
vire la d ezvo lta rea sectorutiti ţiei, vom introduce la ferm ele tniM gălorilor şi brigadierilor
tate şi puse în valoare toate rezer­ ră de aceasta, un număr mic de teh­ zo o teh n ic îft reg iu n ea n o a stră . d e anim ale sistem u l de retri­
buire su plim en tară a m uncii (în zootehnici sau responsabililor de
vele care pot contribui la sporirea nicieni şi ingineri lucrează în gos­ In a cest sco p chem ăm ta în­ raport cu produ cţia o b ţin u tă ) ;
trecere socialistă gospodăriile ferme p a r tic ip a n ţi la íh tre c é ré ,
producţiei animale şi a veniturilor. Ţi- i podăriile colective şi o parte din sfa­ colective din regiunea H unedoa­ — cunoscînd că în grijitorii de
ra. P ropunem ca întrecerea să care au obţin u t cel fndi blide
nînd seama de resursele existente, turile populare nu se ocupă suficient se desfăşoare pe baza urm ă­ anim ale şi m ulgătorii au un rol
toarelor o b ie c tiv e : în sem n at în sp o rirea p ro d u cţiei, urmă­r e z u lta te , s ă li s e a c o rd e
colectiviştii pot dezvolta fermele de a- de problemele creşterii animalelor în vom lua m ăsuri de creşterea
continuă a calificării şi perm a­ toarele p rem ii:
nimale, pot amenaja eleştee de peş- G.A.C. nentizării lo r;
PE N TR U GOSPO D ĂRIILE
ie,. crescătorii de păsări, stupine şi Din toate analizele făcute rezultă — în scopu l reducerii p reţu ­
C O L E C T IV E CU C E LE MAI
altele. Fiecare dintre aceste ramuri de că în regiunea noastră sectorul zoo­
activitate duc nemijlocit la sporirea tehnic se poate dezvolta mai mult în BU N E REZU LTATE ÎN CREŞ­
veniturilor.
Plenara C.C. al P.M.R. din 8-5 unităţile socialist-cooperatiste. Pentru a-
decembrie 1959, a subliniat necesita­
tea folosirii în mod intensiv a fura­ cest lucru trebuie sporit numărul de C r e ş te r e a n u m ă ru lu i d e lui de cost al laptelu i vom lua T E R E A V IT E L O R :
jelor însllozate şi în special a animale şi păsări, trebuie asigurată
porumbului siloz. In anul 1959, în re­ o puternică bază furajeră care să fie — un prem iu în valoare de
folosită în mod raţional. In acelaşi
timp, e necesar să se construiască an im ale la 100 hectare m ăsuri, ca fiecare în g rijito r de 15.000 le ii
giunea noastră s-au însilozat 35.000 adăposturi ieftine şi să se extindă anim ale, să d evin ă în acelaşi
tone porumb din care 17.500 tone în metodele bune de creştere şi îngriji­ te re n a g rico l după cum tim p şi un bun m ulgător 1 —-¦d o u ă p r e m ii in v a lo a ­
G A S . ©antităţi mai mari de furaje re a animalelor. Sfaturile populare, re d e 10.000 lei fie c a re ?
au fost însilozate în gospodăriile co­ specialiştii din agricultură, conducerile urm ează: A sigurarea unei baze
lective din Sîntandrei,,Turda?, Apoldu gospodăriilor colective şi fiecare co­ =—¦ b o v in e la 3 6 c a p e te d in fu r a je re corespunzătoare —¦p a tr u p r e m ii Îft v a lo a r e d e
M ari venituri lectivist, trebuie să depună toată pri­ care 18 va ci cu la p te ; — însilozarea unei cantităţi de 5.000 lei fiecare'.
băneşti ceperea şi puterea de muncă pentru
dezvoltarea continuă a sectorului zoo­ — ovin e 100 capete din care P E N T R U P R E Ş E D IN Ţ II G. A.C.
tehnic, sardnă importantă, trasată de 60 cu lînă sem ifin ă /
— porcine 45 capete din care nutreţ de cel puţin 8 tone pe — un p rem iu în va lo a re de
8 scroafe fătătoare (la 100 ha. cap d e bovin ă şi 10 tone pe 1.500 l ă ;
Gospodăria Tioâstră colectivă — a partid şi guvern. Numai în felul a- teren a ra b il) ; cap de vacă. In acest scop — d o u ă p re m ii în valoare' de
spus too. loan Popa, preşedintele cesta, se poate ajunge la rezultate
(d. A. G. Pricaz, raionul Orăşile a bune. — p ă să ri 150 bucăţi la 100 vom cultiva o suprafaţă cores­ 1.000 lei fie c a re ;
ha. teren cu ltiva t cu p la n te ce­ pu n zătoare cu poru m b-siloz de pe — p a tru p rem ii în va lo a re de
realiere (g rîu , porum b, orz, o-
luat fiinţă cu numai 35 familii de sec a re ba recolta cel puţin 700 lei fiecare.
ţărani muncitori. Deşi am fost pu­ văz, secară) ;
ţini la număr, am acordat de la înce­ Progrese însemnate 50.000 kg. poru m b pen tru silo z P E N T R U CEI M A I B U N I BUÎ-
put o atenţie deosebită dezvoltării sec­ — vom lua m ăsu ri ca to a te
torului zootehnic. Ca urmare a aces­ la ha., reco lta t în fa za d e coa­
tui fapt, gospodăria s-a dezvoltat din
punct de vedere economic, au crescut Tovarăşul Ilie Ignat, preşedintele însemnat în producţia de lapte. In anim alele de produ ctivitate scă­ cere lapte-ceară; G A D IE R I Z O O T E H N lC l SA U
veniturile colectiviştilor. In, anul 1958, GAG. din Daia Pomină, raionul acest an, gospodăria noastră va cul­ zu tă să fie Înlocuite cu an im a­
de pildă, numai din veniturile realiza­ Sebeş, a scos în evidenţă unele greu­ tiva cu porumb-siloz 51 ha. teren. — la poru m bu l-siloz vom a- RESPO N SABILI DE E Î.'
te la fermele zootehnice, pe lingă cele­ tăţi pe care gospodăria le-a avut la
lalte produse, s-au împărţit colectiviş­ început pfecurn Şi realizările frumoa­ La gospodăria noastră s-au creat le de o în altă p ro d u c tiv ita te : plica aceleaşi m ăsuri agroteh ­ — un prem iu în Valor ri d e
tilor cite 32 lei la ziud-muncă. se la care a ajuns în prezent. La condiţii să se obţină anul acesta nice, ca ş i ta poru m bu l citltibăt
înfiinţare, gospodăria colectivă din venituri mari, fapt care va face ca — în vederea îm b u n ă tă ţirii pentru boabe 1 1.200 le i ;
Succesele realizate in gospodăria co­ Daia avea doar 18 vite mari. Anhl fondul de bază să crească de la
lectivă, au atras tot mai mult aten­ acesta — a spus vorbitorul — noi 1.300.000 lei cît este în prezent, la cdfităţti bovinelor vom extinde — vom cu răţa, g ră p a şi in- — d o u ă p r e m ii In ú a ló rre d é
ţia ţăranilor cu gospodării individuale vom ajunge la 430 vite mari. In 3.500.000 lei. p e o scară cît m m largă m e­
din sat, fapt care a făcut ca lă în­ prezent, gospodăria are o fermă care to d ă în să m in ţă rilo r a rtificia le la grâşa toate suprafeţele de p ă ­ 8 0 0 ¦le i f i é c a r e ;
ceputul anului 1959, toţi aceştia să cuprinde pe lîngă vitele mari, 100 Pentru dezvoltarea sectorului zoo­ şune şi fîneţe naturale de care
ceară să fie primiţi alături de noi în porci, 450 oi şi alte animale. In pla­ tehnic, noi am construit în anul vaci şi o ii dispune gospodăria agricolă co­ — patru p rem ii în valoare dé
gospodăria colectivă. Aşa se face că nul de producţie pentru acest an, noi trecut 3 grajduri cu o capacitate to­
în prezent, satul nostru este in în­ am prevăzut să cumpărăm încă 200 tală de peste 200 capete vite mari, — pe bază de evidenţă ziln i­ 600 lei fiecare;' 1
tregime colectivizat. vad de lapte. Poate acest număr va precum şi 3 silozuri moderne. Vom e-
xeouta şi în anul acesta u'ri volatil că se va urm ări producţia de lectivă şi care le a v e m în fo ­ P E N T R U C E I M A I B U N I IN*
Deşi fermele zootehnice n-du fost fi şi depăşit. mare de construcţii. Pentru executa­ la p te o bţin u tă de la fiecare va ­
dezvoltate anul trecut in raport cu Pentru hrana animalelor, colectiviş­ rea construcţiilor la un preţ de cost lo sin ţă . GRIJ1TORUM Ú L G Ă Ţ O R Î: ’
numărul mare de familii din gospo­ mai redus şî tără a se face risipă
tii din Daia au asigurat anul trecut de zile-muncă, colectiviştii noştri au că, iar vacile cu cea m ai m are A sigurarea con stru cţiilo r — un premiu în v a lo a r e d e
40 vagoane porumb-siloz. Furajarea hotărîf să efectueze la construcţii Cite producţie, vor fi selecţionate necesare ferm elor de
animalelor cu siloz a adus un spor 6 zile de muncă voluntară fiecare'. pentru p ră sită ! anim ale 1.000' l e i ;
— în ceea ce p riv e şte p ro ­ —' r e a liz a r e a ş i d a r e a în fo ­ — dou ă p rem ii în va lo a re de
ducţia de lapte, aceasta să a- losin ţă înainte de term en a con- 700 lei fiecare!
jU tigă la 2.500 litri p e Cdp de
vacă fu rajată, prod u cţia de tap- — p atru preritii în valoare de
500 tei fiecüre.
vvV aaaaaa/ w w w w w v s / C oncluzii
dărie, totuşi am realizat venituri -!US- f Larga participare la discuţii, dezvăluirea cu curaj a lipsurilor care 3e mai fac încă' simţite îfî munca dă
mari.. Din aceste venituri, am executat Am cîştigai o experienţă bună creştere a animalelor în regiunea noastră şi preţioasele propuneri făcute de către participanţii la 'consfătuire, de-
construcţii, am cumpărat animale, am
mărit fondul de bază şi am împăr­ Noi ne-am convins că şi oile aduc cestor succese, a stat asigurarea de C monstrează hotărîrea acestora de a depune eforturi sporite pentru continua dezvoltare a sectorului zootehnic, p'ffn-
ţit colectiviştilor la ziua.muncă in a- gospodăriei colective venituri mari a furaje suculente, o îngrijire şi între­
fară de celelalte produse, cîte 8,50 > tru îmbunătăţirea raselor de animale şi pentru creştera productivităţii lor.
> Lucrările consfătuirii au dovedit că în regiune există mari rezerve ca re aşteaptă Să fie ptise în valoare
Iei. Dindu.ne seama de avantajele pe spus Valerîu Duncea, preşedintele gos­ ţinere cît mai atentă. > pentru ca şepteluf să crească atît numeric, cît şi calitativ. Multe păşuni sînt încă slab îngrijite şi îngrăşate,
care té aduce âreştefea animalelor, noi podăriei agricole colective din comuna Folosind experienţa cîştigatâ în â- > fapt care faCe ca ele să dea o vegetaţie săracă, iar unele terenuri sînt invadate de mărăcini Şi buruieni. SîSfe-
am hofărit să dezvoltă/n şi mai mult Pîu Bărbat, raionul Haţeg. De aceea, hul trecut, noi sîntem hofărîţi să ob­ ' mul de însămînţare a plantelor în cultură dublă nu este încă suficient extins, deşi rezultatele obţinute stau trrâf*
7 turie a foloaselor pe care le aduce aplicarea lui. Numeroşi participanţi au criticat Unele cortăilii de CbndUCereafe
acest sector. Comluiiştil diii gospodă­ am mărit numărul oilo'f la 140 de ţinem în acest a'n o producţie şi > GAG. care n-au acordat o atenţie sporită cultivării pe suprafeţe cît mai mari ă porUmbului-sifOz.
ria noastră au făcut propuneri in fiecare siifă de hectare teren agri­ mai mare de lînă şi lapte de Oaie. In > Participanţii ia consfătuire, însufleţiţi de sarcinile trasate de plenara G.G. ai P.M.R. din 3-5 detertîbrie t9§&
cadrai unei adunări dé patiid, ca pe col. In anul trecut, la gospodăria prezent, noi căutăm să înlocuim' trep­ l şi-au mârtifesfaf hoiârîreă ca, dînd viaţă obiectivelor din chemarea la întrecere' a colecfiVişfilo'r diit Cîlnic, să
Ungă celelalte ramuri zootehnice care noastră s-a realizat de la fiecare oaie, tat oile pe care le avem, cu oi cu > obţină noi succese în dreştsrea animalelor, şi să contribuie tot mai mult la îmbunăiaţlfed aprovizifriiSfii popu-
lé averii, să înfiinţăm şi o fénna cu o producţie de 48 litri de lapte şi lînă semifină,- care dau o producţie
'4.000 rde păsări. 2.700 kg. lînă grosieră. La baza a- mult mai mare de lînă si de lapte. ţ laţiei cu produse animale. \ ,
\ . , / V V W W W V V V W v W / , 'v N A V ^ A V v A A A /V W V V A v^ ' A W V V S /Vv ÂAAOAA.a^v W O 'A A / a a ,* •