Page 80 - 1960-02

Nr 1607
Vii/%TÄ ©E P 4 B T I P
Activul fără de partid—ajutor preţios
in munca organizaţiei de bază
In munca concretă de îndepli­
nire a sarcinilor ce ne stau îfl
faţă, un rol important îl are
activul fără de partid. Experi­
enţa a dovedit că activul fără
de partid, este urlul din cele
mai importante mijloace pentru
întărirea şi dezvoltarea legături­
lor partidului cu masele, pentru
atragerea acestora fa înfătuîrea
sarcinilor trasate de partid.
Numărul tovarăşilor din acti­
vul fără de partid al organiza­
ţiei de bază de la secţia I-a fur­
nale, din C.S. Hunedoara, este
în continuă creştere. In prezent,
din activul fără de partid, fac
parte peste 50 'de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri fruntaşi în
producţie, care se bucură de
prestigiu în masă, oameni care
sînt hotărîţi de a-'şi pune în
slujba construirii socialismului
întreaga lor putere de muncă.
'Acesta a constituit un aju­
tor preţios în munca organiza­
ţiei noastre de bâză. El ne-â
ajutat ca să lichidăm multe lip­
suri dirt secţia noastră (anul tre­
cut secţia era codaşă), să ajun­
gem ca în ultimele luni ale anu­
lui trecut să ne putem îndepli­
ni planul şl să dăm peste plan
cîtevâ mii tone de fontă. In
aceiaşi timp, activul fără de par­
tid ne-a dat Un ajutor preţios
în stabilirea măsurilor pe care
organizaţia ele partid fe-a luat
pentru pregătirea temeinic^ a
secţiei si a colectivului în Vede­
rea îndeplinirii si depăşirii Pla­
nului de producţie pe anul în
curs.
In munca cu _activul fără de
partid, important este să ştii să
lucrezi cu el, să-l foloseşti cu
pricepere. Invăţînrl din lipsurile
pe care le-a avut în trecut, în
prezent, biroul organizaţiei noa­
stre de bază lucrează mai con­
cret şi fără întrerupere cu acti­
vul fără de partid.
Tovarăşii din activul fără de
partid au fost împărţiţi în două
colective, unul sub conducerea
tov. Mihai Dimel, maistru fă
Două organizaţii de bază şi nici o
gazetă de perete
l ftr S§5ţîâ tüfnatorie S dzinei
„Victorta"-Gălăfî ’sini 'două oT-
gahizâţii de bază, dar nici una
din «sie nu aré' gazetă de pere­
te. In această secţie sînt multe
lucruri bune, demne de popu­
larizat şi sînt unele lipsuri ca­
re trebuie combătute cu tărie.
Gazeta de perete, ca organ de
presă al organizaţiei de bază,
aré tocmai menirea de a spri-
jihi organizaţia de partid în
înfăptuirea sarcinilor, de a mi­
lita pentru mobilizarea oameni­
lor la îndeplinirea planului de
in a ju to rul p ro p a g a n d istu lu i
id e e a l e n in is t ă d e s p r e
C O EX IST EN ŢĂ PA ŞN ICÂ
V . I. Lenin, întemeietorul pri­
mului stat socialist din lume
—* Uniunea Republicilor Sovie­
tice Socialiste — a elaborat
şi a aplicat pentru prima oară în
practică noi principii în rela­
ţiile dintre state — principiile
cOeXîătdftţei paşnice.
Lenin a formulat încă în 1915
teza ctf privire la posibilitatea
victorfei socialismului îintr-o
singură ţară luată aparte. De
aici s-a desprins concluzia că
în decursul unei anumite p'eri-
oâde istorice', este inevitabilă
existenţă unui stat sau a mai
rtiulfof state socialiste alături
’de' statele capitaliste. Lenin a-
fifma cit convingere că va veni
o perioadă „cînd vor exista a-
lături state socialiste şi capita­
liste". Se pune întrebarea’: pe
ce bază trebuie să se clădeas­
că relaţiile dintre capitalism şi
socialism ? Aceste relaţii, glă-
silia răspunsul lui Lenin, tre­
buie să fie paşnice,
Primul Decret al puterii so­
vietice a fost Decretul leninist
despre pace, adoptat la' Congre­
sul Sovietelor în noaptea insu-
-eciiei Victorioase din octom­
brie 1917. Această lege era pă­
trunsă de ideea coexistenţei paş­
nice între state cu sisteme po­
lii iCe diferite, prin ea tînă.rd Re­
publică Sovietică se angaja să
îiff ducă războaie de cotropire.
Statui sovietic a declarat că
intenţionează să-şi întemeieze
relaţiile cu toate statele şi po­
poarele, atît mari, Cît şi iniei
întreţinere, cu sarcina să 6tu-
dieze probleme legate de buna
întreţinere şi funcţionare a agre­
gatelor şi a face propuneri pen­
tru evitarea defectărilor şi a o-
pririlor neplaniticate, iar.alt co­
lectiv, condus de tov. ing. Ha-
ralambie Manea, a avut sarcina
de a studia probleme privind ex­
ploatarea în cît mal bune con-
diţiuni a furnalelor şi a celor­
lalte agregate în scopul îmbu­
nătăţirii indicilor de utilizare.
Aceste colective, după ce au stu­
diat problemele respective au ve­
nit cu numeroase propuneri de
măsuri fehnico-organizatorice.
Propunerile tăcute au fost dis­
cutate de către organizaţia de
partid şi conducerea secţiei, şi
13 dintre e!e au fost incluse în
planul de măsuri tehnico-organi-
zatorîce al secţiei.
Activul fără de partid este
consultat periodic în legătură cu
cele mai arzătoare probleme ale
producţiei şi este chemat să-şi
aducă contribuţia la rezolvarea
lor. Tovarăşii din acîfv,ul fără
de partid, avîrid sarcîth concrete,
au ajutat la organizarea şi des­
făşurarea alegerilor sindicale.
Mulţi dintre ei au fost aleşi or­
ganizatori de grupă, responsa­
bili de comisii şi în comitetul
sindical de secţie. Printre aceş­
tia se numără tov. Ioăn Cibu,
Aurel Achim, Mihai David, Ni-
cofae Burciu şi alţii.
Şl în desfăşurarea muncii po­
litice, tovarăşi^ din activul fără
de partid îşi aduc o importantă
contribuţie. Ei lămuresc oame­
nii şi-i îndeamnă la întreţinerea
în bune con'diţluni a instalaţiilor
şî agregatelor, fa menţinerea cu­
răţeniei fa locul de muncă, res-'
pectarea diseinlinei socialiste a
muncii, folosirea din _piin a
timpului de lucru, critică şi a-
îută pe cei cârc au lipsuri etc
De asemenea, ei participă în
mod activ la discuţiile ce au
loc în cadrul consfătuirilor de
producţie şi fac propuneri pri­
vind realizarea sarcinilor de pro­
ducţie.
producţie, a-î ajută 'să înlăture
îip'Şurile şi deficienţele din
muncă.
Se vede însă că atît organizaţia
de bază nr. 1 — secretar tov.
Kiss Moise GÎt şi organiza­
ţia de bază nr. 2 — secretar
toV. Traian Georgescu — nu
manifestă nici o preocupare în
această direcţie.
Este necesar ca şi aceste or­
ganizaţii de bază să treacă ne-
întîrziat la formarea colectivu­
lui de redacţie şl la înfiinţarea
gazetei de perete,
de M. BATÜR1N
pe egalitatea' deplină, p"e res­
pectarea suveranităţii şi integri­
tăţii teritoriale.
Fireşte că un stat, oare şi-'â
proclamat ca ţel al politicii sale
externe pacea' şi pfieteniă ou
toate popoarele a rupt cu ho-
tărîre cu diplomaţia secretă şi
metodele ei. Relaţiile sale cu
celelalte state sînt făţişe în vă­
zul întregii lumi.
Năzuinţele de pace ale sta­
tului sovietic sînt simbolizate
de stema sa. Examinînd proiec­
tul primei steme sovietice, Le­
nin a eliminat din ea sabia,
oonsiderînd-o un amănunt inu­
til, menţinînd secera şi cioca­
nul — simbolurile muncii paş­
nice a societăţii socialiste.
Lenin a arătat care sînt fac­
torii principali care fac posi­
bilă coexistenţa paşnică a' socia­
lismului şi capitalismului. In
primul rînd — natura paşnică
ă orînduirîi sociale şt de stat
socialiste, necesitatea pentru ţă­
rile capitaliste de a-şi dezvolta
relaţiile economice cu ţările so­
cialiste, consolidarea puterii sta­ învingătoare şi necesară pen­
tului socialist, liiptă popoarelor
pentru pace.
Pentru a traduce fn fapt po­
sibilitatea coexistenţei paşnice
a celor două sisteme şi pentru
a învinge tendinţă de încălca­
re ă’ păcii, specifică imperialis­
mului, este necesar, după cum
ă ărătat Lenin, să se ducă cu
fermitate <5 politică de pace şi
prietenie Între popoare.;
Adunările periodice cu activul
fără de partid, instruirea şi an­
trenarea Iui la rezolvarea sar­
cinilor ce stau în faţa organiza­
ţiei de bază, au tăcut să crească
răspunderea faţă de sarcinile în­
credinţate, să fie mai exigenţi
atît faţă de ei înşişi cît şi faţă
de tovarăşii lor de muncă, să
crească dirt punct de' Vedere poli­
tic şi profesional. Ei se simt
mai apropiaţi de partid, înţeleg
politica partidului şi luptă pen­
tru înfăptuirea ei. Numeroşi to­
varăşi din activul fără de partid
au cerut organizaţiei da bază
să fie primiţi în rîndul mem­
brilor şi ai candidaţilor de partid.
Mulţi tovarăşi care au făcut par­
te din activul fără de partid,
sînt în prezent membri sau can­
didaţi de partid. Numai anul a-
r ;ia, au fost primiţi, din activul
fără de partid, drept candidaţi
de partid tov. Francisc Ghecea,
lăcătuş-instalator, Alexandru
Hăşdăţeanu, prim-topitor furna-
fist ŞÎ Fazekas Magdalena, mun­
citoare la încărcare.
Organizaţia noastră de bază
îşi propune să desfăşoare şi în
viitor o muncă tot mai organiza­
tă cu activul fără de partid, să-l
crească şi să-î edUce' pgfitfti a-şî
putea aduce o contribuţie tot
mai mare Ia înfăptuirea sarci­
nilor ce ne stau în faţă.
r ViOREh RĂCEANU
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. din secţia i-a furnale S-a dezvoltat simţitor. Colecti­
C.S. Hunedoara
Cărţi apărute
EQON CERNEA : Maşini termice cd
pistoane libere — Teoria, caleai
Iul şl construcţia lot.
368 pag. — 15,10 lei.
DAN GHEORGHIU, OVIDIU PLOS-
CARU : Prelucrarea şi utilizarea plă­
cilor aglomerate din aşchii de
lemd.
104 pag. = 375 leii
V. i. GRU7.1NOV, KtENNlKO V
V. M .i Manualul şoferului (Cuprins
zind 6 anexă primitoare la auto.
carhtonul SR— 101); ¦¦
~ 372 pag. — 10,50 tei;
* ** : Analele Institutului de cerce-
ţări agronomice. — Seria B. A-
grotehnică, păşuni şi fineţe —
ool. XXVI, 1958.
308 pag. — 10,60 lei.
N. BOTNAR1UC : Viaţa In deltă.
372 pag. cu numeroase ilustraţii
in text plus 2 hărţi pi afara tex­
tului — 675 lei,' cartonat 12 lei.
TH. BUŞNIŢĂ, I. ALEXANDRESCO : :
Bogăţia piscicolă a R.P.R.
(„S.R.S.C.")
70 pag. 1,60 lei.
După terminarea războiului
civil şi zdrobirea intervenţiei
străine, toate acţiunile lui Le­
nin, ca şef al guvernului so­
vietic, au urmărit stabilirea de
relaţii între Rusia sovietică şi
statele capitaliste pe bază co­
laborării cu drepturi egale şi
a schimbului economic reciproc
avantajos.
Este semnificativă în această
privinţă poziţia guvernului so­
vietic la conferinţa internaţio­
nala de la Genua, Lenin, care
era şeful delegaţiei sovietice, a
elaborat personal instrucţiunile
care au definit poziţia delegaţiei
sovietice la Conferinţă. AcţiO-
nînd în conformitate cu aceste
instrucţiuni, Comisarul poporu­
lui pentru Afacerile Externe’,
Gicerin, a declarat: „... rămî-
nînd la punctul de vedere al
principiilor comunismului, de­
legaţia rusă recunoaşte că în
actUăla epocă istorică caro ofe­
ră posibilitatea existenţei para­
lele a vechii şi noii orînduiri
sociale, colaborarea economică
dintre state care reprezintă două
sisteme de proprietate, va fi
tru colaborarea economică ge­
nerală. Guvernul rus atribuie
de aceea cea mai mare însemnă­
tate primului punct al rezolu­
ţiei de (a Gannes cu privire la
recunoaşterea reciprocă a dife­
ritelor Sisteme de proprietate şi
a diferitelor forme politice şi e-
conomice’ existente în prezent
în diferite ţări“*
V W M U ÍS T SO W A E IF töV LU l
ţo-'yvĂ/'-SA'V
? F ir e le 'de riid tă s e a r ttf ic tă lâ p e c a r e te p r o d u c e F ila tu r a d i n )
şL u p en i se ăm balează şi se cîn tăresc ziln ic. A ceastă m uncă ce-,
re m u ltă pricepere şi ex a ctita te la cîntărire. T ovarăşa Eeateri-K
na F ilip este una din tre cele m ai bune m uncitoare. Ea am -i
b alează bine stilu rile d e m ă ta se, iar cîn tărirea o face cu m arei
p re c izie .
IN C L IŞ E U , : E c a te rin a F ilip c in tă rin d un io t d e su tu ri de<
m ătase.
Veşti din gospodăriile colective
din raionul Haţeg
Vor obţine venituri
şi tilai tíiáíí
Anuí treoi.it, gospodăria co­
lectivă „1 Mai“ din Demsuş
vizarea în întregime a satului
ă contribuit mult la întărirea
economico-organizatorică a gos­
podăriei. Astfel, colectiviştii din
Demsuş au cumpărat în septem­
brie 1959 un autocamion, a’U
construit o clădire pentru se­
diu, o remiză pentru atelaje şi
un grajd cil ó Capacitate dé 100
capóte vite mari.
Pentru a’ dezvolta" fondul de
bază precum ' şi pentru a rea­
liza venituri băneşti cît mai
mari, gospodăria colectivă va
vinde în acest an statului', pe
bază de contract, 14.000 kg,
gnu şi secară/ 16.000 kg, can
toii, 15.00Ó kg. varză, 5 perechi
de boi, precum si cantitatea dé
25.000 litri lapte. In cursul lu­
nii ianuarie a.c„ 'din contrac­
tul încheiat pentru vînzarea lap­
telui, gospodăria a Şi píédat
pés’té 6 .0 0 0 litri.
P fétredeíi a le pláfiiiiM
de producţie
Gu prilejul dezbaterii planului
de producţie pe acest an, colec­
tiviştii din Berthelot, au sta­
bilit ca în anul 1960, să spo­
rească numărul animalelor şi
să extindă suprafaţa’ livezii cU
In decursul întregii sale is­
torii Uniunea Sovietică a dus
şi duce ferm şi consecvent po­
litica externă leninistă al cărei
scop este coexistenţa paşnică a
celor două sisteme. Atît în pri­
mii ani áí revoluţiei, cît şi în
perioada dintre celé două . răz-,
boaie mondiale, precum şi în a-
nii de după război cînd puterea
UniUnii Sovietice a crescut deo­
sebit dé mult,' politica sâ exter­
nă a fost şi rămîne o politică
de luptă pentru 6 pace trăirii--
că. Societatea .socialistă nu
cunoaşte grupuri şi clase socia­
le interesate în războaie. Pacea
constituie condiţia principală a
construirii, socialismului şi co­
munismului.
Astăzi, ,în întreagă 1lume se
desfăşoară mişcarea pentru, pa­
ce şi coexistenţă paşnică. Po­
poarele înţeleg tot mai Clar că
de direcţia în căre s e ,, vor
dezvolta . relaţiile internaţionale
depinde problema ceâ mai arză­
toare a •zilelor noastre: va fi
sau nu va fi un nou război mon­
d ia l^ i ¦ 1 ¦ <-¦ .
In prezent UniUneâ Sovieti­
că se străduieşte să rezolve
două sarcini internaţionale'fun­
damentale: de a stabili intre
ţările socialiste şî capitaliste, în
primul rînd între U.R.S.S, şi
S.H.A., relaţii de colaborare şi
de a obţine 0 rezolvare practi­
că a problemelor dezarmării şi
interzicerii afinei atomice. N. S.
Hruşciov a 'arătat că „Drumul
drept spre o pace trainică —
trece numai prin coexistenţa
paşnică întărită de dezarmare“.
Aceste sarcini sînt apropiate şi
pe înţelesul oamenilor simpli din
toate ţările.
In 1920, V. I. Lenin a spus
că „imensa majoritate a popu­
laţiei globului aprobă politica
noastră de pace“. Acest lucru
i Dobre, Elena Vida şi altele.
p'Omi, In acest sCop, el ău ho-
tărît să mai cumpere încă 16
vaci de lapte şi 120 oi. De a-
semenea, ei au lUât hotărirea
ca în golurile existente în live­
zile’ de pomi să fie plantaţi
peste 400 de puieţi.
Pentru fondul de bază
a l O, A . 0 .
Membrilor gospodăriei agri­
cole colective „Drumul lui Le­
nin“ din Silvăşti Inferior, le-a
rdveHit anul trecut în afară de
alte cereale’, cîte 18,500 kg.
porumb la ziUa-mtincă. Perso­
nalului administrativ al gospodă­
riei, cum sînt':'’ preşedintele, so­
cotitorul, casierul, brigadierii
ets.f h' se cuvenea’ pentru zilele-
muncă, cantitatea de 25.901 kg.
'porumb. Intr-o consfătuire, ă-
ce.ştîa aU luat hotărirea să re-
nîinţe la’ Cantitatea de 16.453
kg. diri venitul lor, pentru ă in­
tră în fondul de- bază al gospo­
dăriei.
Adunarea generală ă colecti­
viştilor a hotărît Ca cele 16.453
kg. porumb, să fie trecute în
fondul de bază al gospodăriei,
o parte valorificiîndii-se prin a-
chiziţii la stat, iar alta ră-
mînînd pentru furajarea ani­
malelor.
PETRE FARGAŞIU
corespondent
poate fi âfirmăt şi în p’rezent
cu Un şi mai mare ternei. N. S.
HrUşciov a subliniat că dacă
propunerile sovietice cu privi­
re la dezarmarea generală şi to­
tală ar deveni subiectul Unui
referendum între popoare, a-
tunci ele ar fi susţinute de ma­
joritatea absolută a populaţiei
globului.
' Caracterul Cinstit ?1 intenţii­
lor Uniunii Sovietice, năzuin­
ţa ei sinceră de a trăi în pace şi
prietenie cu toate popoarele sînt
dovedite prin acţiuni practice. Gă­
urind să creeze condiţii prielnice
pentru rezolvarea celei mai arză­
toare probleme a contempora­
neităţii — dezarmarea generală
şi toială, Uniunea Sovietică re­
duce în mod unilateral efecti­
vul forţelor sale afinate. In pe­
rioada dintre anii 1955 şi 1958,
forţele armate sovietice au fost re­
duse cu ,2.140.000 oameni. In
ianuarie I960, Sovietul Su-
p’rem al U.R.S.S. a adoptat o
hotărîre cu privire la o nouă
reducere’ importantă a forţelor
armate ale U.R.S.S. — oU încă
1.2 0 0 .0 0 0 oameni, adică aproxi­
mativ cil o treime.
O uriaşă însemnătate pentru
slăbirea continuă a încordării
internaţionale a avut-o vizita
preşedintelui Consiliului de
Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruş­
ciov, în S.U.A. şi tratativele
lui cu preşedintele S.U.A., Ei­
senhower, la Gamp David. Spi­
ritul de la Camp David a de­
venit pentru popoare o întru­
chipare a speranţelor lor în
slăbirea încordării internaţiona­
le, în lichidarea’ „războiului re­
ce“. S-a realizat un acord cu
privire la întîlnirea la nivel
înalt, care poate netezi calea
spre rezolvarea problemelor ar­
zătoare între popoare şî con­
tribui la transforniiărea destin-
A cţiim i aie com itetiilal
de fem ei
Acţiunile întreprinse de Co­
mitetul raional al femeilor din
Petroşani, în cinstea zilei de 8
Martie, sînt numeroase. Printre
acestea figurează şi înfiinţarea
a 12 biblioteci de casă pe stră­
zile mărginaşe.
Pîriă acum, în frunte se si­
tuează tovarăşele Gseos Piroska,
diri strada’ Gîrbeşti, Mateş Ma^
riaj din strada Cimitirului, Pu­
rică Maria, de la blocul ,rQh'.
Dimitrov“, Haidu Carolina, din
cartierul G.F.R. „Gâlvaria“ şi
altele.
Dintre bibliotecile de casă
nou înfiiţate, pînă în prezent
cel mai mate număr de cititori
îl are biblioteca condusă de tov.
Haidu Carolina, care a înscris
un număr de 40 cititoare. Prin­
tre’ cititoarele de frunte ale aces­
tei biblioteci se numără gospo­
dinele Elena Dogaru, Florică
E x p o ziţie: „M lsianea
păcii şi prieteniei“
Recent, Consiliul raional
A.R.L.U.S. Petroşani, a organi­
zat expoziţia „Misiunea păcii şi
prieteniei” (vizita tov. N. S.
Hruşciov în S.U.A.).
Zilnic, expoziţia este vizitată
de numeroşi oameni ai muncii
din Vaiea Jiului.
Printre vizitatorii care şi-au
consemnat părerea despre im­
portanţa expoziţiei în cartea de
impresii, figurează şi numele mi­
nerilor şi tehnicienilor Nicolae
Borca, Gavrii Toderiţă, Ioan
Popescu şr alţii, de fa mina
Petriia,
R. BALŞAN cu statul 25.000 kg. grîu, 28.700
Aii a les noul com itet
sin d ic a l
Intr-una din zilele trecute,
membrii de sindicat de la Uniu­
nea regională a’ cooperativelor
meşteşugăreşti, s-au întrunit în
adunare generală pentru a alege
noul comitet de întreprindere', co­
misia de cenzori şi delegaţii la
conferinţa orăşenească'.-
Cu acest prilej, au fost scoase
în evidenţă realizările obţinute
de vechiul cornitet şi s-a'tf făcut
recomandări pentru îmbunătăţi­
rea muricii de viitor.
Vorbitorii au recomandat nou­
lui organ să îmbunătăţească
derii internaţionale realizate' îri-
tr-o pace trainică. •
Lupta Uniunii Sovietice pen­
tru coexistenţă paşnică, pentru
însănătoşirea atmosferei inter­
naţionale începe să dea roade.
Actuala situaţie se caracterizea-
ză prin precumpănfrea forţelor
păcii asupra forţelor războiului.
In condiţiile cînd statele pose­
dă în armamentele lor bombe a-
tomice şi cu hidrogen,- un nou
război mondial înseamnă moar
tea multor milioane de oameni
şi imense distrugeri. Aoum în
săşi istoria pune astfel proble
ma : sau coexistenţa paşnică â
celor două sisteme sau un nou
război mondial cu folosirea ar
melor de exterminare în ma
să. In aceste oondiţii coexisten
ţa paşnica a devenit o nece
sitate istorică obiectivă, un
imperativ al epocii.-
Poporul sovietic înţelege co­
existenţa paŞriîcă Ca o în­
trecere între cele două sis­
teme — socialist şi capita­
list său, după cum a arătat
Lenin, ca o „competiţie“ cu
condiţia ca acest lucru să fie
dorit de ambele părţi. Oamenii
sovietici sînt gata să înceapă
o astfel de întrecere ou ţările
capitaliste. Ei sînt hotărîţi să
dovedească superioritatea siste­
mului socialist nu în domeniul
cursei înarmărilor nucleare, ci
al ridicării bunăstării popoare­
lor, al oreării unui belşug de
bunuri materiale şi spirituale.
O asemenea întrecere va fi în
folosul tuturor popoarelor.
In noile condiţii istorice Con­
gresul al XX-lea al P.G.U.S. ă
tras concluzia că nu există o
inevitabilitate fatală a războaie­
lor în epoca modernă. Cei pa­
tru ani care ău trecut de la
Gongresul ăl XX-lea al p'drii-
'ditîdi au confirmat înt-rutotul
P p, K. $
munca cu oamenii şi să se
ooupe mal mult de sarci­
nile concrete lă locul de pro­
ducţie. De asemenea s-au făcut
recomandări cu privire la inten­
sificarea muncii cultural-educa­
tive.
Membrii 'de sindicat s-au an­
gajat să sprijine toate acţiunile
întreprinse de comitetul nou a-
les. ’ *''¦ J
” 1 N. DONOVICI
S u ccesele tu rn ătorilor
Lă turnătoria uzinei „Victo­
ria” Gălan, îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor şi reducerea re­
buturilor este o preocupare de
seamă ă colectivului secţiei. De
pildă, muncitori] care lucrează
ia sortimentul radiatoare, pe lin­
gă faptul că în cursul lunii fe­
bruarie ău îmbunătăţit mult' ca-*"
litatea radiatoarelor, au redus Şt
procentul de rebuturi. Astfel, în’
primele sâptămîni ale lunii' fe­
bruarie, la acest sortiment re­
buturile au fost reduse cu l-,8
la sută faţă de procentul admis’.
Pentru îmbunătăţirea’ calităţii’
elementelor 'de radiatoare, ău lu­
crat cu multă sîrguinţă echipele
conduse de tovarăşii Marin Bu-
dii, Ludovic Găşpar, Vasile
Spînu,' loan Gorgan şt loan
Soimo’Şi. I'n a’celăşi timp', ei au
redus rebuturile cu 5,5 pîna la’
7,5 la sută.
; ' /G H . SPERIOSiU
Contractări de cereale
cii sta tu l -
Colectiviştii din G.A.G. „30
Decembrie”-Teiuş, au contractat
kg. porumb', 15.000 kg. cartofi,
3.000 kg iloarea-soarelui, 1.500
kg. fasole, 420.000 kg. sfeclă
de zahăr, 2 0 .0 0 0 kg. lapte de
oaie, 1 .0 0 0 kg. lînă, 10 boi şi
1 0 0 oi. >
Urmînd exemplul colectivişti­
lor, zilele trecute, membrii în­
tovărăşirii agricole „Drumul so­
cialismului” din Teiuş au în­
cheiat cu cooperativa „9 Mai“
din localitate’ un contract pentru
livrarea de produse agricole.
Astfel, întovârăşiţii vor livra
statului din producţia agricolă
a acestui an, 25.000 kg. grîu,
32.000 kg. porumb,' 2.000 kg.
¦iloarea-soarelui, 5.000 kg. car­
tofi, 350.000 kg. sfeclă de za­
hăr Şi 5:000' kg. sămînţă de bor-
ceăg.
A. OŢOIU
în mod practic justeţea acestei
concluzii. In aceşti ani impe­
rialiştii au încercat să dezlăn­
ţuie o agresiune împotriva E-
giptului, au ameninţat să cree­
ze un focar de război în Orien­
tul Apiopiăt, ăii Organizat 0
intervenţie împotriva Libanului
şi a Iordaniei,' au atentat ia
drepturile suverane" alé popo­
rului chinez ocupînd insula Tai-
van. Totuşi, forţele iubitoare de
pace au împiedicat pe imperia­
lişti să transforme diferitele •fo­
care de război în incendiul u-
riui război mondial, a’U obligat
forţele agresive să bată în re­
tragere.
Ó nouă exprésie a politicii
externe iubitoare de pace a U-
niunii Sovietice este planul sep­
tena! de dezvoltare a economiei
naţionale.
Un stat căre $i-a pus în
faţă sarcini atît de grandioa­
se, riü sé p'oate orienta decît
spre pace şi nu spre război.
îndeplinirea planului septenâl
va duce la creşterea continuă
ă forţelor păcii, la slăbirea for­
ţelor războiului. După cum s-â
arătat la Congresul al XXl-tea
al P.G.U.S. îndeplinirea aces­
tui plan,- precum şi a planuri­
lor de dezvoltare economică a'
celorlalte ţări socialiste, creea­
ză posibilităţi' reale pentru în­
lăturarea războiului din viaţa’
societăţii. Aceasta face ca unii
adepţi peste măsură de zeloşi
ai „războiului rece“ să lie tre­
ziţi la realitate, aceasta însă­
nătoşeşte relaţiile internaţionale,
orienfînd dezvoltarea lor în di­
recţia păcii.
Astăzi devine tot maî evi­
dent faptul că principiul leni­
nist al coexitenţei paşnice este'
calea reală a omenirii spre iz­
băvirea ei de coşmarul răboaie-
Ipr mondiale distrugătoare.