Page 81 - 1960-02
P. 81
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1607
Baissa jjjjirn u ala ş U ra L • xU& m eie ş l i r i • j u i t l t r r e l e s J ftr x • ?M ra e ^ ş t ir i- asgg
Cea de a 42-a aniversare a Armatei
şi Flotei maritime militare sovietice
ŞE D IN Ţ A F E S T IV A
de la Moscova
MOSCOVA 23 (Agerpres). Ministrul Apărării a arătat ca
TASS anunţă : La 22 februarie, cea de-a 42-a aniversare a for-
VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV ÎN INDONEZIA Urmările nefaste ale exploziei la Teatrul Central al armatei ţelor armate se sărbătoreşte în
sovietice a avut loc o şedinţă condiţiile marilor realizări ale ţăr
festivă consacrată celei de-a 42-a rii sovietice, în condiţiile cons
Marele miting de la Surabaya atomice din Sahara aniversări a armatei şi flotei truirii comunismului şi al luptei
maritime militare sovietice. Au pentru pace. R. Malinovski a
fost de faţă mareşali ai Uniunii amintit de noua iniţiativă de
Sovietice, generali, amirali, ofi pace a Sovietului Suprem al
MOSCOVA 23 (Agerpres). — Tunisia, Maroc şi Africa occiden ţeri, reprezentanţi ai colectivelor U.R.S.S. care a adoptat de cu
Guoîntările lui N . S. Firuşciou şi A. Sukarno TASS anunţă : Ziarul „Mediţin- tală franceză. întreprinderilor industriale, oa rînd hoţărîrea de a reduce în
slcii Rabotnik“ a publicat în nu Acţiunea sporită a radioactivi meni de ştiinţă şi cultură. mod unilateral efectivul forţelor
armate cu o treime — cu
SURABAYA 23 (Agerpres). pe comunitatea vederilor, noastre Sukarno a arătat că primul mărul său de marţi un articol tăţii se extinde însă nu numai Deschizînd şedinţa, mareşalul 1.2 0 0 .0 0 0 de oameni.
TASS anunţă : La 22 februarie, într-o problemă principală — ministru sovietic, Nikita Hruş semnate ele V. Grajul, candidat asupra părţii nordice şi ,celei e- Uniunii Sovietice Rodion Mali-
la Surabaya a fost o zi fru menţinerea şi întărirea păcii. ciov, a fost salutat pe tot par în ştiinţe medioăle, consacrat ur cuatoriale ale Africii, ci şi asu novski, ministrul Apărării al Şedinţe festive consacrate ani
cursul de la aeroport la stadion U.R.S.S., a subliniat că princi versării armatei şi flotei maritime
moasă, însorită. De dimineaţă şi Prietenia noastră nu ameninţă de peste 1.0 0 0 .0 0 0 de oameni. mărilor exploziei atomice din Sa pra regiunilor sudice ale Euro palul izvor al forţei şi invinci militare, sovietice au avut loc
ruri nesfîrşite de oameni s-au pe nimeni şi nu este îndreptată Premierul Hruşciov, a spus în hara. Un număr de 20 de milioane bilităţii armatei şi flotei sovietice la Leningrad, Kiev, Minsk, Al-
îndreptat spre centrul oraşului. împotriva unei terţe ţări. continuare preşedintele, este con de locuitori sînt direct amenin pei. constă în faptul că organizato ma-Ata, Baku, Taşkent, Frunze,
Cîteva sute de mii de oameni ducătorul unui stat prieten. înal ţaţi de radiotoxémie (boala de Astăzi este greu, fireşte, să se rul, conducătorul şi educatorul Stalinabad, Vilnius, Riga, Sta
au sosit acolo pentru a-1 vedea In ultimul timp, a subliniat lor este partidul comunist. lingrad şi în alte oraşe ale ţării.
N. S. Hruşciov, s-a realizat o precizeze cîţi oameni vor pieri
şi a-1 asculta pe şeful guvernului importantă slăbire a încordării tul nostru oaspete reprezintă nu iradiaţie), iar 250 milioane se a- în zona de primejdie directă, O r d in u l
sovietic. Pretutindeni fluturau internaţionale- Totuşi este pre numai cele 2 1 2 .0 0 0 .0 0 0 de oa ilă în pericol din cauza radio cîţi oameni vor contracta în anii
drapele de stat ale Republicii matur să ne mulţumim cu cele meni din ţară ; el este şi repre activităţii sporite ea urmare a care vin radiotoxemia ca rezul m a r e ş a lu lu i M a lin o v s k i
Indonezia şi Uniunii Sovietice, réalizate. Pentru a zădărnici zentantul a peste 1 miliard de exploziei atomice efectuate în tat al radioactivităţii sporite, a-
se vedeau panouri cu lozincile planurile criminale ale duşmani oameni din lagărul socialist. cursul lunii februarie în Sahara, rată Grajul în continuare, un MOSCOVA 23 (Aperpres). tivului armatei şi al flotei, pre
„Trăiască prietenia sovieto-in- lor păcii este necesară întărirea TASS anunţă: La Moscova a cum şi a cheltuielilor pentru a-
doneziană!“, „Trăiască N. S. continuă a frontului unit al ţă Referindu-se la problemele po fost dat publicităţii Ordinul ma părare, ou va dăuna capacităţii
Hruşciov şi Sukarno!“. Prin rilor şi popoarelor iubitoare de reşalului Malinovski, ministrul de apărare a U.R.S.S.
aclamaţii de salut şi ropote de pace. In timpurile noastre coexis litice şi economice interne, pre scrie autorul articolului. lucru este limpede — urmările Apărării al U.R.S.S., în care fe
aplauze cei prezenţi au întîm- tenţa paşnică a statelor a deve şedintele Sukarno a mulţumit Zona de primejdie radioactivă exploziei vor fi nefaste pentru licită pe militari cu prilejul ce In ordinul ministrului Apără
pinat apariţia lui N. S. Hruşciov, nit cea mai imperioasă cerinţă călduros lui N. S. Hruşciov pen viaţa şi sănătatea a sute de mii lei de-a 42-a aniversări a arma rii al U.R.S.S. se menţionează
a popoarelor lumii. tru ajutorul acordat Indoneziei în directă de pe urma acestei ex de oameni. tei şi flotei maritime militare so că Uniunea Sovietică este gata
preşedintele Consiliului de Mi rezolvarea acestor probleme. plozii, efectuată în deşert la 500 vietice. să înfăptuiască întrufotul propu
niştri ai U.R.S.S., şi preşedin In continuare, N. S. Hruşciov L-am invitat pe conducătorul km. de cel mai apropiat centru Acest lucru, conchide autorul, nerea sa cu privire la dezarma
a vorbit despre lupta popoarelor guvernului sovietic în Indonezia, populat, cuprinde aproape întrea îl afirmă toţi oamenii de ştiinţă Ministrul Apărării al U.R.S.S. rea' generală şi totală, prezenta
telui Sukarno. Uniunii Sovietice pentru dezar n spus preşedintele Sukarno, în ga Algérie, o parte din Libia, din lume, inclusiv cei francezi. a ordonat ca în cinstea acestei tă anterior, dacă va fi sprijinită
Sukarno şi N'. S- Hruşciov au mare, despre noua reducere a scopul consolidării legăturilor de date, ia 23 februarie să fie trase de toate ţările. Totuşi, a declarat
forţelor armate sovietice. Ne bu prietenie între ţările noastre. Planuri de trecere sub controlul 20 salve de artilerie la Moscova; mareşalul Malinovski, atît timp
rostit cuvîntări Ia miting. cură foarte mult, a spus N. S. L-am invitat pentru ca el să N.Ä.T.O. a forţelor armate în capitalele republicilor uniona cît această propunere nu va fi
Citind cuvîntul, N. S. Hruş Hruşciov, că aceste eforturi sînt poată cunoaşte mai îndeaproape nucleare vest-europene le şi în oraşele erou Leningrad, adoptată, statui sovietic va con
sprijinite de poporul şi guvernul poporul indonezian şi să se con Stalingrad, Sevastopol şi Odesa. tinua să întărească capacitatea
ciov a transmis în numele po Indoneziei. vingă de dorinţa lui fierbinte de LONDRA 23 (Agerpres)'. — stingherite intenţia de a înzestra de apărare a ţării.
porului sovietic, întregului popor pace. Premierul Hruşciov este La 22 februarie ziarul „Daily Bundesvehrul vest-german cu ar Mareşalul Malinovski a subli
indonezian cel mai sincer şi mai Trebuie să ne cunoaştem mai unul din participanţii la apropia ma nucleară. niat că hoţărîrea celei de-a 4-a In acest ordin, ministrul A-
fierbinte salut. Surabaya, s spus bine unul pe altul, a spus N. S. ta conferinţă la nivef înalt. Do Mail“ a publicat un articol tri sesiuni a Sovietului Suprem al părarii al U.R.S.S. s-a adresat
ef, este cunoscut ca un oraş cu Hruşciov. Să întărim relaţiile rim ca glasul poporului indone mis din Paris de Stevenson Pug Pug arată că guvernul englez U.R.S.S. cu privire la o nouă şi militărilor care trec în rezervă
glorioase tradiţii revoluţionare. noastre frăţeşti, să ne vizităm zian, spune preşedintele, glasul în care autorul scrie despre pla intenţionează ca la conferinţa importantă reducere a efectivului
Aici, la 10 noiembrie 1945 s-a mai des. Toate popoarele, indi ţărilor iubitoare de pace din A- nurile de trecere sub controlul miniştrilor de Război ai ţărilor forţelor armate ale U.R.S.S., sau se retrag din armată, în-
aprins flacăra luptei armate îm ferent de culoarea pielii, de cre N.A.T.O. a forţelor armate nu N.A.T.O., care va avea Icg în constituie un pas important spre
potriva colonialiştilor. In Indo dinţe religioase, de locul în care sia să fie auzit la această con cleare de care dispun ţările mem luna martie, să ia atitudine ho- slăbirea încordării internaţiona demnîndu~i să dea exemple de
nezia, Surabaya este comparat trăiesc, trebuie să se cunoască bre ale acestui bloc militar. Ini tărîtă împotriva planului lui le. El a arătat că reducerea efec-
cu oraşul-erou Stalingrad. Acea mai bine unul pe altul. Dacă e- ferinţă. Popoarele Asiei şi Africii ţiatorul acestui plan este gene Norstad. fapte eroice în muncă, în eco
sta datorită faptului că acest oraş lorturile lor se vor uni din ce ralul american Norstad, coman
simbolizează spiritul de dîrzenie în ce mai mult, omenirea va pu luptă împotriva imperialismului dantul supre^n ai forţelor arma Articolul din ziarul „Daily nomia naţională a tării.
în lupta pentru libertate. Acest tea să asigure o pace trainică te ale N.A.T.O. în Europa. După Mail“ a provocat o profundă
spirit sudează prietenia dintre şl fericire pe pămînt. Aţi tăcut o şi colonialismului. Cine doreşte cum arată Pug, generalul Nors nelinişte în rîndul opiniei publice Adunarea fe stiv ă din C apitală
popoarele noastre pe care preşe primire foarte bună delegaţiei tad consideră oâ controlul asu engleze. La o conferinţa de presă
dintele Sukarno, originar din Su noastre, a spus N. S. Hruşciov, pacea, spune în încheiere preşe pra forţelor armate nucleare“ ar organizată la Ministerul Afaceri consacrată celei de-a 42-a aniversare
rabaya. a denumit-o prietenia şi puteţi îi convinşi că orice de prezenta siguranţă dacă s-ar a- lor Externe al Marii Britanii,
dintre luptători. Poporul sovietic legaţie a dv. care va veni în dintele Sukarno, trebuie să lupte fla într-o singură mînă — în purtătorului de ouvînt al acestui a A rm atei Sovietice
apreciază şi respectă lupta po ţara noastră se va bucura de mîinile sale“. Potrivit planului minister i s-a pus o întrebare
poarelor pentru independenţă, cea mai călduroasă şi cordială pentru nimicirea totală a impe său numai S.U.A. ar urma să-şi Marţi după-amiază a avut loc tanti ai oamenilor muncii din
căci şi el a trebuit să reziste menţină însă aviaţia pentru în legătură cu ştirea publicată la Teatrul' G.C.S. din Capitală Capitală, oameni de cultură.
în lupta crîncenă împotriva im primire. rialismului şi colonialismului. transportul bombelor cu hidro în „Daily Mail“. El a negat însă adunarea festivă organizată de
perialiştilor. Iată de ce Uniunea Ultimele cuvinte ale preşedin gen. că guvernul american sau gene Ministerul Forţelor Armate ale Au participat A. A. Epişev,
Sovietică este gata să acorde şi In continuare, N. S. Hruşciov ralul Norstpd s-au adresat An R.P. Romîne şi Consiliul Gene ambasadorul Uniunii Sovietice
acordă ţărilor Orientului nu nu telui Sukarno au fost salutate După cum rezultă dinmrticol, gliei în legătură cu această pro ral A.R.L.U.S. ou prilejul celei la Bucureşti, generai maior
mai un sprijin moral sau po a arătat că în Uniunea Sovie pe 'de o "parte, planul lui Nord- blemă. de-a 42-a aniversare a Armatei I. P. Juravliov, ataşatul militar
litic, ci şi un sprijin material tică trăiesc într-o singură fa de un ropot de aplauze care a Sovietice. naval şi al aerului al Uniunii
tot mai mare. Un exemplu al milie frăţească peste 100 de devenit şi mai puternic atunci stad ar asigura Statelor Unite In ciuda’ acestei dezminţiri Sovietice, şi alţi ataşaţi militari
acestui sprijin este colaborarea naţionalităţi şi populaţii. Avem o situaţie excepţională în cadrul ziarul de seară „Evening Stan Aiu luat parte: General de ar ai unor misiuni di[.vinatice la
economică prietenească care se de învăţat de la fiecare din po cînd N. S. Hruşciov şi preşedin N.A.T.O., iar pe de altă parte madă Emil Bodnăraş, vicepreşe Bucureşti.
dezvoltă între Uniunea Sovietică poarele noastre. Ceea ce este le-ar permite ca sub pretextul dard“ a declarat de asemenea că dinte al Consiliului de Miniştri,
şi Indonezia. cel mai Important pentru toate tele Sukarno au ridicat mîinile creării „forţelor nucleare ale asupra Angliei .se exercită pre general de armată Leontin Să- Adunarea festivă a fost des
popoarele este lupta pentru N.A.T.O.“ să-şi înfăptuiască ne- siuni pentru a o determina să lăjan, ministrul Forţelor Arma chisă de tov. Florian Dănăla-
Octfpîndu-se de succesele U- pace. Dorinţa lor comună este strîns unite, simbolizînd prin a- te, Aurel Mălnăşan, adjunct al che, membru al G.G. ai P.M.R.,
niunii Sovietice în domeniul e- de a împiedica războiul, de a renunţe la controlul asupra ar ministrului Afacerilor Externe, pr.im-seoretar al Comitetului
conomiei şi culturii, N. S. Hruş face totul pentru ca oamenii să cest gest prietenia veşnică şi de Marin Florea Io.nes.ou, vicepre orăşenesc Bucureşti al P.M.R,
ciov a spus că întrecerea econo trăiască din ce în ce mai bine. şedinte al Consiliului General
mică paşnică dintre Uniunea So nezdruncinat dintre popoarele so A.R.L.U.S., conducători din mi Despre cea de-a 42-a aniver
vietică şi Statele Unite ale A- Dragi prieteni, a spus în în nistere; instituţii centrale şi or sare a armatei sovietice a vor
mericii s-ăr putea compara cu vietic şi indonezian. ganizaţii obşteşti, generali şi bit generalul colonel Flooa Ar-
o cursă 9e distanţă măre. îna cheiere N. S. Hruşciov, îngă ofiţeri superiori, ai Forţelor hip, adjunct al ministrului For
Grandiosul miting de la Su noastre armate, generali în re ţelor Armate.
duiţi-mi să-mi exprim convinge zervă, foşti comandanţi ai unor
rabaya s-a transformat într-o mari unităţi care au luptat ală Participanţii la adunare au
turi de armatele sovietice in ovaţionat îndelung pentru glori
manifestaţie grăitoare a priete războiul antihitlerist, reprezen oasa Armată Sovietică, făurită
şi condusă de marele Partid
niei crescînde dintre poporul in Comunist al Uniunii Sovietice,
pentru prietenia şi frăţia de ar
donezian si cel sovietic. me romîno-sovietică, pentru uni
tatea- de nezdruncinat a ţărilor
mamentului nuclear în favoarea lagărului socialist în frunte cu
U.R.S.S.
Vizita preşedintelui Elsenhower N.A.T.O. „Este greu să-ţi ima
în America de sud ginezi p măsură mai primejdi
oasă, scrie „Evening Standard“.
intea noastră mai aleargă încă rea că legăturile de prietenie SAN JUAN (PORTO RI80) la San 'Joan, „în faţă aeropor Predarea bombelor cu hidrogen
Statele Unite şi acest lucru nu care unesc popoarele Uniunii 23 (Agerpres). In drum spre tului s-.au desfăşurat manifestaţii engleze către organizaţia
este de mirare căcî ele au por Sovietice şi ale Indoneziei vor ale reprezentanţilor partidelor N.A.T.O. ar însemna de fapt că
nit la' drum mai înainte. Exprî- deveni pe zi ce trece tot mai America de sud, preşedintele politice oare cereau independenţa un singur om — generalul
mîndu-ne’ plastic, ele aleargă din strînse şl mai trainice. Eisenhower s-a oprit în colonia insulei. Norstad — să exercite contro
ce în ce maî greu, parcă gîfîind. americană Porto Rico pentru a lul asupra acestora“,'
Guvîntarea lui N. S. Hruşciov vizita baza militară Ramey. A- La 22 februarie, D. Eisenho
v genţia France Presse relatează
De ele se apropie şi, curînd le a ţpst întreruptă în repetate că în timp ce preşedintele avea wer a plecat spre Brazilia, prima
vă lăsa' în urmă, un alergător rânduri de aplauze furtunoase. convorbiri ou guvernatorul in etapă a itinerariului său în ţă L a B r u x e lle s
îînăr şf puternic — Uniunea So Apoi a luat cuvîntul preşe sulei, în clădirea aeroportului de rile Americii Latine-
După aduniare a avut loc un
vietică Socialistă. Pentru ţările dintele Sukarno. El a mulţumit S -a deschis o m are expoziţie despre program artistic prezentat de
Orientului, a spus N. S. Hruş populaţiei oraşului Surabaya Ansamblul de cî-ntece şi dansuri
ciov, are o deosebită importanţă pentru primirea excepţional de Occidenful nu şi-a definitivat încă a trocităţile din lagărele fa sc iste al Forţelor Armate ale R .P.
întărirea continuă a puterii lagă călduroasă şi sinceră făcută Romîne.
rului socialist, deoarece aceste oaspetelui sovietic. Locuitorii din pozifia în problema dezarmării BRUXELLES 23 (Agerpres). să amintim tuturor celor care
ţări vor putea să se bizuie într-o Surabaya, a spus preşedintele In clădirea gării centrale din le-au uitat şi să le arătăm ce (Agerpres).
măsură şi mal mare pe sprijinul Sukarno, au demonstrat astăzi WASHINGTON 23 (Ager pre divergenţele profunde exis Bruxelles s-a deschis o mare ex lor care nu le-au cunoscut gro
unor prieteni devotaţi. Prietenia că într-adevăr sînt înflăcăraţi de pres). După cum anunţă agen tente între aliaţii occidentali în zăviile prin care au trecut de -O —
ţiile occidentale de presă, şefii această problemă. Intr-un co poziţie despre atrocităţile din ţinuţii din lagărele de concen
lagărele de concentrare fasciste. trare şi crimele comise de fas „NEW Y O R K TIM ES"
Expoziţia a fost organizată de
sovieto-in donezi ană se bazează focul luptei pentru libertate. delegaţiilor vest-europene care mentariu al agenţiei se spune Uniunea foştilor deţinuţi din la cişti împotriva omenirii, civili despre ridicarea
„Piaţa comună — trambulină au participat la convorbirile de oâ „ cea mai mare îngrijorare gărele de concentrare şi de Con zaţiei şi democraţiei, împotriva nivelulu i de tra i
la Washington pentru elaborarea o provoacă divergenţele dintre federaţia naţională a foştilor libertăţii individului'“. al poporu lu i nostru
poziţiej occidentale la tratativele occidentali în'problema dezarmă- deţinuţi politici din Belgia. Pa NEW YORK 23 (Agerpres).-
în problema dezarmării ce vor în rii. Planul american, prezentat tronajul de onoare al expoziţiei „Vrem de asemenea, a conti
nuat el, să arătăm toate ace
pentru exporturile americanea cepe în martie la Geneva, au săptămîna trecută, a dezamăgit îl are Elisabeta, Regina Belgiei. stea tineretului pentru ca el să Ziarul „New York Times“ din
părăsit capitala S.U.A. pentru a mai ales pentru Gă nu prevede Luînd cuvîntul la__deschiderea înţeleagă la ce poate duce re 21 februarie a publicat o infor
— un a rtic o l d in „La T ribu n e des N a tio n s “ — raporta guvernelor lor. Sursele nici o măsură concretă de de expoziţiei, vicepreşedintele Con învierea fascismului şi rasismu maţie despre măsurile luate în
occidentale nu ascund faptul că zarmare nucleară“,; Şi mai de federaţiei naţionale a foştilor de lui care de curînd şi-a ridicat ţara noastră pentru ridicarea
ţinuţi politici a declarat: „Vrem din nou glasul său dezgustător“. nivelului de trai. „Cetăţenii ro-
PARIS 23 (Agerpres). Recent face să crească interesul faţă de pînă în prezent aceste convor parte agenţia precizează că „ră-
ziarul „La Tribune des nations“ astfel de operaţiuni în primul biri nu au dus la nici un rezul mîn încă numeroase obstacole mîni, scrie ziarul, vor putea,
a publicat sub titlul „Piaţa co rînd pentru că permite societă tat concret, şi că va fi nevoie de înlăturat pentru a se ajunge
mună — trambulină pentru ex ţilor americane să-şi îmbunătă ca ele să continue „pînă în a- la o poziţie finală comună în cumpăra măi multe alimente şi
porturile americane“ o notă con ţească poziţiile în cadrul comu junul conferinţei de la Geneva“. tre aliaţii occidentali“.
sacrată infiltraţiei americane în nităţii europene datorită desfiin Declaraţiile extrem de vagi fă bunuri de larg consum în 1960“.
economia ţărilor vest-europene ţării taxelor vamale între ţările cute de conducătorii delegaţiilor Divergenţele se manifestă
prin intermediul „Pieţei comu membre; în al doilea rînd, din occidentale par să confirme a- chiar şi în sinul guvernului a- O nouă f o r m ă d e luptă a n e g r i l o r din S . U . A . După ce arată că în anii de
ne“. Ziarul arată că numeroase cauza impulsului pe care înfiin cest lucru. Ormsby Gore, repre merican. France Presse spune
firme din S.U.A. construiesc u- ţarea de noi uzine americane zentantul Marii Britanii la con că „între diferitele ramuri gu împotriva discriminării rasiale după război sume importante din
zine în ţările membre ale acestui în Europa îi va da — după cum vorbirile de la Washington a vernamentale există divergenţe bugetul statului au fost alocate
bloc economic^ iar produsele lor se crede peste Atlantic — ex profunde în special în ce pri
sînt desfăcute atît în aceste ţări porturilor către alte regiuni“. declarai că „pentru moment nu veşte dezarmarea nucleară“. Mi NEW YORK 23 (Agerpres). denţi negri au ocupat toate lo pentru industrializarea ţării,
şi ţările slab dezvoltate, cît şi pot spune nimic asupra carac nisterul de Război, de pildă După cum s-a mai anunţat, în curile dintr-un restaurant rămî- „New York Times“ scrie: „In
pe piaţa americană. După cum subliniază „La Tri terului convorbirilor noastre“, iar stăruie ca problemele dezarmării Statele sudice ale S.U.A. a luat nînd acolo pînă la ora închiderii. 1960, sume mari vor fi date
bune des Nations“ compania Gaetano Martino, şeful delega naştere o nouă formă de luptă Mişcarea s-a extins rapid şi la pentru bunurile de larg consum
Mîna de lucru din ţările vest- „General Motors“, care a vîndut nucleare să nu fie luate în dis alte state din sud. şi ridicarea nivelului de trai. Va
europene fiind mai .ieftină decîţ anul trecut în S.U.A. aproxima ţiei italiene, a făcut o declaraţie cuţie. Iată de ce, subliniază în a populaţiei de culoare împotriva loarea bunurilor de consum în
în S.U.A., întreprinderile ameri: tiv 40.000 maşini construite în generală asupra punctului de ve mod semnificativ comentatorul discriminării rasiale, practicată Agenţia United Press Inter comerţ va fi cu 6 .0 0 0 .0 0 0 lei mai
cane "din Europa occidentală, a- dere italian expus la conferinţă agenţiei France Presse, docu în restaurantele tip bufet. In a- national relatează că studenţii mare ca anul trecui. In continua
rată ziarul, „pot aduce un profit uzinele „Opel“ din Germania oc fără a da însă vreo indicaţie a- ceste restaurante numai albii au re, citind pe ministrul Comerţului
dublu sau triplu“. supra rezultatelor convorbirilor. mentul american remis delega negri au organizat asemenea
„Crearea Pieţei comune — re cidentală, intenţionează sa ex- Agenţia France Presse, care ţ1iilor la convorbirile de la Was voie să ia loc pe scaune pentru manifestaţii de protest în ora din R.P.R. ziarul arată că în anul
latează în continuare ziarul hington „nu cuprinde propuneri a mînca la bar, în timp ce negrii şele Richmond şi Nashville, sta acesta în R.P.R......... va fi mai
tindă această practică atît de { este mai categorică în această trebuie să mînînce în picioare'; tul Tennessee, precum şi Talla multă pline, carne, carne con
asupra problemelor nucleare“. hassee, statul Florida. In acest servată, ulei, zahăr şi lapte. De
'dacă stau jos nu sînt serviţi. oraş 11 manifestanţi au fost ă- asemenea se vor produce mai
Rezistenţa pasivă a început acum multe textile, încălţăminte, obiec-
cîtva timp la Hampion, statul
rentabilă. 1 privinţă, vorbeşte răspicat des- Virgini a, cînd un .grup de stu- restali., . . I te de uz casnic şi mobilă“.
Redacţia şi administraţia ziaru lui: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generate P .’i.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.