Page 82 - 1960-02

v rrr-ravu^s*
Anul XII Nr. 1608
0 iierei:
® 1.014 tone metal in plus
® O bonificaţie de
A rticolele a p ă ru te la rubrica luat o seam ă de m ăsuri. A stfel,
„V aloarea unui p ro cen t“ sîn t ci­ ani întării corpul d e control,
tite cu viu in teres şi de către fapt care va avea drept urm are
m inerii din G helar. D eseori, pot o m ai bună alegere a sterilului
fi a u zite în su fleţite d iscu ţii ce se in a b a ta je. D e asem en ea , vom
poartă pe această tem ă. S e fac intensifica şi m ai m ult alegerea
calcule, co m paraţii d in tre cele acestu ia p e bandă.
m ai îndrăzneţe, se caută p o sib i­
lită ţi.
La noi, ta m in ele d e fier, un
rol deo seb it îl are ca lita tea m i­ tele în re g istra te te p o pu larizăm
n ereu lu i. Un calcul arată că re-
ducînd cu un procent sterilul din
minereu, într-o lună putem tri
mite furnaliştilor cu 338 tone
mai mult metal.
îm preu n ă cu cîţiva tovarăşi
am căutat să văd ce posibilităţi
avem roi. Am revăzut angaja­
m en tele p e care le-au lu a t la
începutul acestui an brigăzile
d e m in eri. M -am co n su lta t cu
cîţiva m ineri fru n taşi, cu şefii
d e r a io a n e ş i am constat că în
condiţiile actuale, putem să re­
ducem sterilul din minereu cu
3 Ia sută. Aceasta înseamnă că
în fiecare lună furnaliştii vor
primi cu 1.014 tone mai mult
metal. Pe tîngă acest mare ser­
viciu adus economiei naţionale,
noi vom primi pentru depăşirea
normei de calitate cu 3 Ia sută,
o bonificaţie în valoare de
130.000 lei.
Pentru ca angajam entul nos­
tru să fie tra d u s în via ţă , am
W — -------------------
Cu g a r n i lunar tm V p lim t
Un nou succes Ia © ¦a -
Colectivul de oţetari din ca­
drul secţiei Martin nr. 2 — de­
ţinător al drapelului şi oupei de
colectiv fruntaş pe Combinatul
siderurgic Hunedoara — a des­
făşurat în zilele acestei luni o
însufleţită întrecere pentru spo­
rirea indicelui de utilizare a
cuptoarelor.
Mărind greutatea şarjelor,
sourtînd durata de elaborare a
'or, oţelarii au reuşit să reali­
zeze un indice mediu pe oţelă-
rie superior celui realizat în
luna trecută. Cele mai frumoa­
se rezultate le-au obţinut topi­
torii din echipele conduse de
Teodor Karamalis, Marian
Axente şi Mihai Brînzei, de la
cuptorul nr. 2 , care au realizat
un indice mediu de 7,71 tone
oţel pe m.p. vatră cuptor.
Acest luoru a făcut posibil ca
ieri după-amiază, colectivul sec­
ţiei să poată raporta îndeplini­
rea planului pe luna februarie.
Amintim că greutatea medie a
şarjelor a atins 195 tone şi că
La Lăpsişnic
Zilele trecute, în satele comu­
nei Lăpuşnic, au fost iniţiate
mai multe acţiuni de stringere
a fierului vechi. La îndemnul de­
putaţilor, zeci de săteni au par­
ticipat la colectarea materialu­
lui fieros de prin curţile locui­
torilor şi de pe terenurile virane.
S-a strîns în acest tel o canti­
tate de peste 4.000 kg. fier vechi.
Pentru mobilizarea cetăţenilor
la aceste acţiuni, au muncit de­
putaţii Gheorghe Josan, loan
Goran şi învăţătorul loan Gorea.
La Leşnic
Din iniţiativa comitetului co­
munal de ternei din Leşnic, zi­
lele trecute a fost întreprinsă o
acţiune, de stringere a fierului
vechi existent în localitate. Par-
tictpînd în număr mare, femeile
din Leşnic conduse de tovarăşa
Ghizela Zudor, preşedinta comi­
tetului comunal de femei, an
strîns în prima zi cantitatea de
2.000 kg. fier vechi. S-au evi­
denţiat în mod deosebit tova­
răşele Aurelia Bozan, Ecaterina
Molnar şi Viorica Gabi. Acţiu­
nea de stringere a fierului vechi
continuă,
P R O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, V N IŢI-VA I
Joi 25 februarie
jfTplAO»
De cum intri pe şantierul de
construcţii a celei de-a doua
etape a noii oţeiării Martin de
la Combinatul siderurgic Hune­
doara, observi freamătul unei
munci entuziaste. Macarale de
mare productivitate urcă sus
fermele metalice, ce se montează
pentru executarea noii hale a
cuptoarelor de 400 tone. Pe
stîipi si pe ferme, montorii fac
asamblarea şi sudarea construc­
ţiilor metalice. Betoniştii, fierarii
betonişti, zidarii şamotori, lu­
crează intens la executarea fun­
daţiilor şi a zidăriei la cuptoare,
canale şi coşuri de fum.
V om lua m ăsu ri pentru ca
m aiştrii să stea cit m ai m ult Pentru a folosi mai bine ca­
tim p alătu ri de m ineri, să efec­ pacitatea de lucru a utilajelor,
tueze un control m ai in sistent constructorii şi-au organizat încă
asupra calităţi, rebutînd produc­ din anul trecut munca pe trei
ţia necorespunzătoare. R ezu lta­ schimburi.
ziln ic la g a ze te le ăe perete şi Lucrările nu continuat fără
prin grafice, iar îm p o triva celor întreruperi şi în timpul iernii.
care lasă sterilu l v izib il în m i­ In acest scop au funcţionat în
nereu se vor lua m ăsuri cores­ timpul cît a fost frig, instalaţii
punzătoare. De asem enea, vom special? pe baza utilizării abu­
desfăşura o m uncă politică de rilor supraîncălziţi de la termo­
m asă m ai concretă, pentru a în ­ centrala electrică din combinat,
lătura defin itiv concepţia g reşită asignriud astfel apa caldă ne­
a unor m uieri, rare urm ăresc cesară executării betoanelor şi
num ai can titatea şi nu şi cali­ zidăriei refractare. Au fost me­
ta te a . canizate lucrările de finisare a
armăturilor pentru betoane, cum
M uierii de la G heţar sîn t con­ ar fi întinderea şi tăierea fie­
vin şi de im portanţa pe care o rului beton, îndoirea lui şi al­
are calita tea m inereului în sp o ri­ tele.
rea producţiei, d e fontă. De
aceea, sin tem hotă riti să facem In ultimul timp, constructorii
to t ce ne s tă în p u tin ţă pentru şi-au îndreptat mai mult efor­
c a s ă tr im ite m f u r n a f iş tito r hir-
nedoreni m inereu cit m ai m ult
şi m ai bun.
înjr. VASII.F, FI.ORFA
directorul întreprinderii miniere
din Ghelar
durata medie de elaborare a
scăzut la 8,18 ore.
Cy 7 zile ÎFîaiinie dle îes*men
Colectivul de muncă de la In activitatea dc zi cu zi a comite­
tului nostru executiv, un ajutor preţios
sortimentul piese mecanice al îl avem din partea comisiilor perma­
secţiei turnătorie din cadrul uzi­ nente. Acestea întreprind diferite stu­
nei „Victoria"-Că lan, la data de dii privind rezolvarea unor probleme
22 februarie a.c., şi-a îndeplinit de interes obştesc şi fac propuneri pre­
sarcinile de plan pe luna cu­ ţioase în vederea îmbunătăţirii muncii
rentă. Totodată, rebutul a fost în toate sectoarele de activitate.
redus la 1 la sută faţă de 2,7
la sută cît este admis. O analiză recentă, făcută în cadrul
unei sesiuni a sfatului popular, a scos
La realizarea acestui succes la iveală o seamă de succese ale mun­
şi-a adus un aport însemnat to­ cii comisiilor permanente din comuna
varăşii Adolf Stenpel, Arcadie noastră. Astfel, in urma unui studiu
Megeşi, Vorody Fra'ncisc, Miiron minuţios, comisia permanentă agrosil­
Ignat şi alţii. vică, a propus ea sfatul popular să
sprijine cele două gospodării agricole
Planul lunar şi l-au îndeplinit colective în cultivarea pe o scară şi
înainte de termen şi mun-itorii mai largă a plantelor tehnice. Acea­
de la sortimentul cazane de în­ stă comisie, a arătat chiar şi ce a-
călzire centrală. Aici s-au evi­
denţiat tovarăşii Cmii LiHich,
Dan Sabin, Dăniilă Marou şi
alţii.
GH. SPERlOSU corespondent
-saar-
r »
••..•.'Ş.W..v. .v.'.-.v .
wv.v."•,y\ ¦s
=v. »e
',
V .y .'v X 'l'.v .'v l'X '!' e•
im
N -YW M si
iii»
.Şv.ve-vtvc-v-V'V-v
T in ă r a lu lia n a M a r in c a e s t e c r e s c ă to a r e "de p o r c i la G .A .S . populaţiei mărfuri în valoare de ziere de 30 de minute. Intîrzie-
O râşlie. P rin tr-o hrănire ra ţio n a lă şi în grijire aten tă ea reu­
şeşte să asigu re ziln ic o d ep ă şire a sporului de în grăşate a
porcilor.
4 pagini 20 bani
turile la executarea primului
cuptor Martin de 400 tone care
urmează să intre anul acesta
în producţie. Fundaţiile cupto­
rului sînt aproape terminate, iar
’ la canalele de fum a cuptoru­
lui s-a executat peste 80 la sută
din zidăria refractară. Lucrările
de ridicare a coşului de fum de
90 de metri, care au ajuns a-
proape la jumătate, sînt avan­
sate ou circa 5 zile fată de gra­
fic.
La cel de-al doilea cuptor de
400 tone s-au turnat pînă acum
50 la sută din fundaţii. Zilele
trecute au început lucrările de
turnare a fundaţiilor şi la cel
de-al treilea cuptor de mare ca­
pacitate. precum si la substaţia
electrică, care va deservi insta­
laţiile noilor cuptoare.
Constructorii care lucrează la
mărirea capacităţii de producţie
a laminorului bluming, au ter­
minat cu 7 zile înainte de ter­
men înzidirea cuptoarelor adinei
nr. 7 şi nr. 8 si a coşurilor de
fum a acestor cuptoare.
Succesele înregistrate de con­
structorii depe şantierele noii o-
ţelării Martin si a laminorului
bluming. dovedesc hotărîrea lor
de a traduce în fapte angaja­
mentul privind terminarea îna­
inte de termen a agregatelor
care urmează să fie date anul
acesta în exploatare.
nume plante tehnice trebuie cultivate
cît şi terenul care se pretează acestor
culturi.
Comisia permanentă de învăţămînt
şi cultură a desfăşurat de asemenea
o activitate rodnică. Formîndu-şi un
_______________________ 'llil'lllin,.
Ne scria activişti ai
ii
¦M!Ulli!iil!i:fiiil!lliiil::ii:;ir:.! ,
colectiv lărgit cu cadre didactice, a-
ceastă comisie a făcut o seamă de
propuneri pentru îmbunătăţirea invă-
ţămînfului şi crearea unor condiţii de
cazare optime pentru elevii de la in­
ternat. Astfel la propunerea comisiei,
statul popular a amenajat o nouă sală
de clasă. Pentru îmbunătăţirea muncii
culturale, comisia a venit cu propuneri
pentru recrutarea în formaţiile artistice
a celor mai talentate elemente. De a-
semenea, iot la propunerea acestei co­
misii, s-a format pe lîngă căminul
cultural din localitate şi o brigadă
ştiinţifică care contribuie la lămurirea
celăţenilor asupra diferitelor probleme
ştiinţifice. Pentru activitatea rodnică
depusă, membrii acestei comisii per­
manente printre care deputaţii Ecate-
rina Crăciun, loan Darcău, Emilia llie,
cît şi loan Droc şi Ironim Boldor din
colectivul lărgit al comisiei, sînt apre­
ciaţi dc cetăţenii din comună.
Sesiunea sfatului popular a con­
statat însă că unele comisii perma­
nente cum ar fi cele de sănătate pu­
blică şi comerţ şi cooperaţie, s-au
ocupat în prea mică măsură de re­
zolvarea sarcinilor ce Ie revin. De
aceea, pentru activizarea şi creşterea
pe mai departe a rolului de organe de
Un nou magazin
In ziua de 23 februarie, în pe la autogara l.R.T.A. din o-
oraşul Brad a fost deschis un raşul Sebeş, pentru a-mi scoa­
nou magazin cu articole pentru te un bilet pentru autobusul de
oopîi: tricotaje, confecţii, încăl­ Şugag. Am rămas plăcut im­
ţăminte şi jucării. Magazinul a presionat de felul cum această
rost. amenajai în strada I. V. autogara este. amenajată şi cum
Stal in nr. 1, în localul magazi­ se face deservirea călătorilor cu
nului de mobilă.
In prima jumătate a zilei de Autobusul ce urma să plece
23 februarie, prin noul magazin la Şugag în acea zi, avea —
textil de la Brad s-au vînduit din motive tehnice — o întîr-
peste 5.000 lei.
IOAN FAUR sala de aşteptare a autogăril
corespondent ţ printr-un afiş.
Prim-topitorui
loan Drăghin lu­
crează la cuptorul
nr. 3 al oţelăriei
Martin nr. 2 de tQ
C. S. Hunedoara.
Echipa sa a depă­
şit planul de pro­
ducţie in luna ia­
nuarie cu peste 806
tone oţel. Şi in luna
februarie, el obţine
succese remarcabile.
Colectivul minei Petri la a răs­
puns chemării la întrecere a mi­
nerilor de la_ Lupeni, angajîn-
du-se să extragă peste plan pînă
la 1 Mai cel puţin 10.000 tone
de cărbune şi să obţină un ran­
dament mediu de 1 ,120 tone căr­
bune pe post. post, iar acum a depăşit 1,140 cinile de plan. Atenţia trebuie
tone pe post. De remarcat fap­ însă îndreptată mai mult înspre
Mobilizaţi de organizaţiile de tul că din ziua de 9 februarie, sprijinirea brigăzilor de la pre<
partid, minerii petri Icni au înce­ cînd colectivul şi-a depăşit sar­ gătiri în cărbune, a celor de lt
put din primele zile ale anului cina zilnică de plan cu peste 850 lucrările de investiţii, unde mal
să trimită la suprafaţă tot mai tone de cărbune, planul zilnic sînf încă lipsuri în buna orga­
mult cărbune. In luna ianuarie, nizare a muncii, în aproviziona­
planul a fost depăşit cu 3.595 K/N/N/'N/'V/ rea ritmică cu materiale şi va-
tone cărbune, iar alte 3.000 tone goneie goale, în asistenţa teh­
de cărbune peste plan au fost In prima jumătate a lunii nică acordată acestor brigăzi.
extrase în prima jumătate a februarie, randamentul
lunii februarie. Această însem­ După circa 45 zile lucrătoare
nată cantitate de cărbune dată mediu realizat, a din acest an, colectivul minei
peste plan a fost obţinută aproa­ elepăşit 1,140 tone Petrila dovedeşte pe baza rezul­
pe exclusiv pe scama creşterii cărbune pe post tatelor obţinute, că poate să-şi
productivităţii muncii. Dacă la depăşească angajamentele luate
finele anului 1959, productivita­ „ - ~>? V'N.'N/'V în întrecere. Condiţiile de ex­
tea medie pe mină era de 1,016 ploatare existente acum la Pe­
tone pe post, în luna ianuarie este depăşit ritmic cu 250-700 trila, permit colectivului să în­
ea a atins aproape 1 ,100 tone pe tone de cărbune. făptuiască cu mult înainte de
termen angajamentele asumate
In fruntea întrecerii socialiste în întrecere pînă la 1 Mai.
sc află comunişti de nădejde:
tehnicianul Gheorghe Genaru, GII. DUMITRESGU
minerii Eugen Kuti, NicoLac
Cristea, Gheorghe Michiev, ANGAJAMENTUL CONSTRUC­
Francisc Bartha, Victor Peier şi
mulţi alţii. TORILOR DIN HUNEDOARA
Colectivul minei Petrila a ob­ D in econom ii, la 24
ţinut succese de seamă şi în
îndeplinirea altor obiective im­ de b lo c u r i, un b lo c în p lu s
portante ale întrecerii socialiste.
Ieri după-amiază, constructo­
Astfel, numărul brigăzilor de rii grupului IV şantiere din ca­
mineri care din diferite motive dru! întreprinderii de construcţii
nu şi-au putut realiza integral siderurgice Hunedoara au orga­
sarcinile de plan, este în conti­ nizat o consfătuire tio producţie
nuă scădere, nefiind departe în care au analizat felul în care
timpul cînd toate brigăzile din se desfăşoară lucrările pe şan­
abatajele minei vor raporta în­ tiere. Cu acest prilej, construc­
deplinirea ritmică a sarcinilor torii s-au angajat să economi­
de plan. Dacă în luna octombrie sească în acest an, la 24 de a-
1959 rămăseseră sub plan circa partamente, materiale din care
40 la sută din brigăzile de la să construiască un apartament
abataje, în ianuarie 1060. nu­ în plus. La 24 de blocuri, ei vor
mai aproximativ 17 la sută din realiza astfel, peste plan, din e-
brigăzile de abataj au mai ră­ conomii, un bloc cu 24 de apar­
mas sub plan. tamente.
In prezent, la mina Petrila,
există create pretinsele pentru
ca în cursul acestei luni toate
brigăzile de la abataje să-şi în­
deplinească şi depăşească sar­
studiu privind problemele tocate, se­
siunea a hotârît reorganizarea comi­
siilor permanente, constituind în loc
de 5, numai trei. In felul acesta, s-a
lărgit sfera de activitate a comisiilor
permanente, creindu-se condiţii mai op­
time pentru munca de viitor a aces­
tora. Eficacitatea acestei reorganizări
s-a văzut chiar în cadrul sesiunii, cînd
deputaţii care fac parte din noile co­
misii, au venit cu preţioase propuneri
în vederea rezolvării multor proble­
me gospodăreşti. Astfel, deputaţii Ti-
moftei Curuţ şi Petru Ciontă, au pro­
pus ca sfatul popular să ia măsuri în
' vederea săpării unui canal pe o lun­
gime de circa 1.500 tn. care să cap­
teze apele pîrîului Aluni ce trece pe
strada principală De asemenea, ace­
iaşi deputaţi au propus să se repare o
punte peste acest rîu şi să se con­
struiască o altă punte nouă pe cablu
de sîrmă. Propuneri preţioase a făcut
şi comisia permanentă agrosilvică in
ceea ce priveşte folosirea resurselor
locale pentru realizarea unor construc­
ţii ieftine.
Tot cu ocazia reorganizării comisi­
ilor permanente s-au constituit colec­
tive lărgite pentru fiecare comisie. In
cadrul colectivelor, au fost atraşi in­ S ecto ru l I d e la m ina Lupe ni, p rin tr-o bună o rg a n iza re a
m un cii, p rin a sig u ra rea tu tu ror locu rilor d e m u n că ou m a te ­
gineri, medici, profesori, ţărani colec­ ria le şi va g o n ete g o a le, în pri rna d eca d ă a lunii febru arie a
o b ţin u t succese dem ne de laudă, P e acea stă perioadă, pian u l de
tivişti — fruntaşi în muncă şi alţii, in p ro d u cţie a fo st d e p ă şit cu 20,5 la su tă .
felul acesta, considerăm că pe viitor IN C LIŞE U : Şeful .sectoru lui ing. V ictor B lendea, p rim ­
m a is tr u l A n to n B a r a b a ş ş i şef ul. d e b r ig a d ă D H uilă S ă iă ja n ,
munca comisiilor permanente se va d iscu tin d despre m ăsurile orga n izatorice care trebuie luate pen-
tru desfăşurarea şi m ai bană a procesului de producţie.
îmbunătăţi şi mai mult. că ele vor
veni cu noi propuneri care să ne a-
jute în rezolvarea unor probleme de
ordin economic, social-cultural şi gos­
podăresc, ce ne stau în faţă.
PETRU DUDAŞ
preşedintele comitetului executiv
al Sfatului popular comunal
Geoagiti, raionul Orăştie
oîtssa.'i)-
V-/
IC
Acum dteva zile, am trecut In autogara din Sebeş se a- Iett.il şi informaţiile pe care
115 in permanenţă o sobă bine le-am solicitat.
încălzită, mobilier nou, felurite
indicatoare cu plecarea şi sosi­ Pe drum spre Şugag, am a-
rea autobuselor (scrise frumos), flat că responsabila autogării
afişe privind păstrarea curăţe­ din Sebeş csle însăşi casieriţa
niei, perdeluţe la geamuri, o care m-a servit cu biletul şi că
gazetă de perete cu articole din ei i se datoreşte, în primul rînd,
activitatea salariaţilor de la
l.R.T.A. Sebeş, un ceas şi un di­ buna rînduială ce domneşte în
autogară.
fuzor.
La ghişeu, o tăbliţă indică Din munca responsabilei au­
togării Sebeş ar putea să înveţe
bilete. numele casieriţei de serviciu. In şi alţi responsabili de autogări,
acea zi, am fost servit de că­ printre care cei din Deva, Brad
tre tov. Eaurica Tudose. @u şi alte localităţi.
multă atenţie, ea mi-a dat bi-
G. TRUŢA
corespondent
rea resnectivă era anunţată în