Page 83 - 1960-02

Pag. 2
Să îm bunătăţim m unca de educare
patriotică şi internaţionalistă
a tineretului şcolar
F it e n cârtii ca
intuitiv
Am hotărît să particip ta dis­
cuţiile iniţiale de ziarul „Dru­
mul socialismului”, cu gîndul că
astfel voi putea împărtăşi expe­
rienţa mea în folosirea cărţii ca
material intuitiv.
Materialul didactic, în gene­
ral, aduce o contribuţie deose­
bită, dacă este folosit cu price­
pere, Ia educarea patriotică şi
internaţionalistă a tinerei gene­ să-mi procur, în scopul folosirii
raţii.
Cu acest material intuitiv eu
am obţinut rezultate neaşteptate.
Lucrările în prima ediţie, mai
vechi şi mai noi, revistele litera­
re de valoare, constituie cel mai gen Jebeleanu etc.
autentic material didactic, deoa­
rece elevii, pe
lîngă că înţeleg
prezentarea evo­
cativă a profeso­
rului, percep di­
rect imaginea căr­
ţii, care, uneori, poate fi repro­
dusă şi în manual. Iată cîteva
exemple în acest sens. Rezulta­
tele educative ale unor lecţii la
care pot utiliza revistele „Maga­
zinul istoric pentru Dacia”, sau
„Învăţătorul satului“, conduse de
Nicolae Bălcescu ; „Espatriotul"
lui Cezar Boliac; volumul „Doi­
ne şi lăcrămioare“ (Paris 1853 a
Iui Vasile Alecsandri) sînt evi­
dente.
Indiscutabil că mult mai uşor
şi educativ este să convingi pe
elevi de eroismul clasei munci­
toare ilustrînd exemplele verbale-
cu unele materiale ca : „Litera­
tură şi ştiinţă“, reprodusă în ma­
nual la pagina 241, cu unele cu­
legeri ale „Romîniei muncitoa­
re“, sau arătîndu-Ie formatul,
hîrtia şl caracterul modest al
publicaţiilor progresiste c a :
„Facla“ de N. D. Cocea,
„Bluze albastre" a lui A-
lexandru Sahia; „Azi“ a lui
Zaharia Stancu; „Lectura“ con­
dusă de A. Toma etc.
Preocupare deosebită şi per­
manentă am avut pentru cărţile
tipărite după 23 August. De
pildă, cu prilejul studierii ope­
rei Iui Sadoveanu, am prezentat
elevilor volumul „Nicoară Pot­
coavă“ în primă ediţie, sau vo­
lumul „Mitrea Cocor“, ediţie
1949, în limba romînă, maghiară,
greacă etc., fapt care a impre­
sionat pe elevi, l-a făcut să în­
ţeleagă că această carte şi-a me-
Concurs Organizarea producerii de răsaduri
„ D rum eţii veseli“
Zilele trecute, elevii clasei a Vil-a
cu limba de predare romînă şi ger­
mană de la Şcoala de 7 ani, din Apol-
du de Sus, raionul Sebeş, s-au pre­
z e n ta t în cadrul unui concurs „Dru­
meţii veseli“. Concursul a fost difu­
zat la staţia de radioficare şi audiat
de locuitorii din satele Apoldu de
Sus, Apoldu de Jos şi din Sîngătin.
Tema concursului a fost „Destră­
marea feudalismului şi formarea rela­
ţiilor capitaliste în ţările romîne“, din ducţie sporită la hectar. In acest
materialul ce se predă la istoria
R.P.R. clasa a Vil-a.
In cadrul acestui concurs, s-au în­
trecut cîte 4 elevi din fiecare clasă,
evidenţiindu-se prin răspunsurile date,
elevii Ioan Ghioariu şi Elfride Pascaru. rea luminii' solare, să aibă o nefermentat şi
Pentru stimularea participanţilor, cei sursă de căldură cît mai ieftină bălegar proas­
SFATUL INGINERULUIclasaţi pe locui I au primit nota 10 şi sa permită executarea lucră­ păt ' în grosi­
la istorie iar ceilalţi au vizionat în rilor de întreţinere. Terenul pe me de 20—30
colectiv un film la cinematograful care va fi instalată răsadniţa centimetri fiecare.
„23 August“ din- Apoldu de Sus.
CONSTANTIN TAMAŞ
corespondent
—O—
Bine ar fi d a c ă ...
...Întreprinderea de electricitate din
Orăştie, ar lua măsuri ca pe străzile
1 Mai şi Abatorul nou din Orăştie, lu­
minile să ardă noaptea şi nu ziua, aşa răsadniţele.
cum se întîmplă adesea.
...Cinem atograful „Vasile Roaită“
din Orăştie ar afişa la intrare orarul
de funcţionare a casieriei, pentru a nu
se mai întîmplă incidenţe ca în ziua
de 7 februarie a.c. cînd s-a refuzat să
se dea bilele la filmul „Vîrsta dragos­
tei", unui număr de 20-25 persoane pe
motiv că tov. tovan, casiera, trebuie
să meargă la masă.
S. IOAN
corespondent
ritat Medalia de aur a păcii.
Cu atît mai bogată va fi I-
maginea pe care şi-o face ele­
vul despre activitatea şi valoa­
rea creaţiei poetului Mihai Be-
niuc, dacă pe lîngă prezentarea
verbală, vor fi arătate şi cele
19 volume de poezii, lucrări în
proză, teatru, critică literară etc.
De asemenea, m-am străduit
ca material didactic, toate lucră­
rile, şi în primă ediţie, a scrii­
torilor: Tudor Arghezi, Maria
Banuş, Zaharia Stancu, Aurel
Baranga, Mihai! Davidoglu, Eu­
Să concretizăm pe scurt re­
zultatele obţinu­
te. Un prim e-
îect l-a constituit diul bibloteoii regionale din De­
faptul că ele­
vilor le-a fost
trezit interesul
pentru lecţie, spiritul de obser­
vaţie etc. Am putut educa ast­
fel gustul pentru literatură, am
putut dezvolta dragostea faţă
de scriitori şi operele lor. Trep­
tat, am deprins pe elevi să a-
prccieze valoarea creaţiei, să în­
drăgească frumuseţea conţinu­
tului de idei şi a limbii litera­
re, să preţuîască valoarea ca
atare a cărţii. Prin aceasta am
trezit Ia elevi gustul de a citi
aceste cărţi şi de la lectură, s-a
născut treptat dorinţa de a pro­
cura lucrările de seamă ale
clasicilor şi ale literaturii noas­
tre, de a forma mici biblioteci
personale, de a cerceta pe cele
publice etc. Nu rare au fost ca­
zurile cînd numeroşi elevţ mi-au
cerut unele cărţi, cînd cu en­
tuziasm şi dragoste au pregătit
unele serbări, au învăţat poezii
noi, au participat Ia activitatea
cercului jjterar, s-au însfîrşit, au
organizat diferite expoziţii lite­
rare, şezători şi altele.
Iată de ce consider că folo­
sind cartea alături de alte ma­
teriale (diafilme, planşe, sche­
me, plăci de patefon, albume,
ediţii ilustrate), am reuşit să
tac educarea elevilor în spiritul
patriotismului, al dragostei faţă
de tezaurul cultural al poporu­
lui nostru, a! ataşamentului faţă
de Partidul Muncitoresc Romîn.
Prof. DOINA ILIESCU
ORĂŞTIE
2OOÖOCOQÖ0OQÖC GC-2tXXJOOOCXXXXXKXîOCôSî’OGOOCn3»20CG,3
In regiunea noastră, în cursul
anului 1960, se va cultiva cu
legume şi zarzavaturi o supra­
faţă de 6.200 hectare. In faţa
sectorului legumicol stă sarcina
de a produce legume de calitate
superioară şi într-o cantitate cît
mai mare pentru o perioadă cît
mai lungă de timp. Este necesar
deci să se cunoască bine pro­
cedeele tehnice care se aplică la
producerea răsadurilor pentru a
obţine un răsad viguros, de bună
calitate, care să asigure o pro­
scop, răsadniţele trebuie să în­
deplinească anumite condiţiuni.
Ele trebuie să permită pătrunde­
trebuie să fie uşor înclinat spre
sud. deschis şi luminat de soare
în tot timpul zilei. Pentru a fi
ferită de vînturi, răsadniţa tre­
buie să fie aşezată la adăpostul
unor clădiri sau în lipsa lor se
construiesc garduri de seîndură.
trestie sau fioarea-soarelui, înal­
te de 2—3 m. Aceste adăposturi
nu trebuie să umbrească însă
Răsadniţele se încălzesc cu
bălegar, aburi, apă caldă sau cu­
rent electric. Gel mai întrebuin­
ţat combustibil Ia încălzirea ră­
sadniţelor este cel care foloseşte
ca sursă de încălzire căldura
provenită prin descompunerea bă­
legarului de grajd şi a altor ma­
teriale de natură organică prin­
tre care pleava, paiele, frunzele,
turba etc.
Gîrid nu avem lă 'dispoziţie bă­
D w m u n x m iz m S m E in
L a Ş c o a la m e d ie s e r a lă 'din L u p e ril fu n c ţio n e a z ă ş i un
curs d e p reg ă tire la care p a rtic ip ă viito rii m u n citori-elevi. La
acest curs s-au înscris şi frecven tea ză p este 50 d e m uncitori.
IN C L IŞE U : M inerul G heorghe C ăpăţînă, rezo lvîn d ta ta ­
blă o p ro b lem ă de fizică .
Concursul
b ib lio te c ilo r
Zilele trecute a avut loo lă sé"
va o şedinţă de lucru cu res­
ponsabilii bibliotecilor raionale
şi comunale din regiune. Gu a-
cest prilej s a tăcut analiză mun­
cii desfăşurate de către biblio­
tecile din regiunea Hunedoara
în anul care a trecut şi s-au pre­
lucrat instrucţiunile privind or­
ganizares concursului bienal
„Bibliotecă în slujba construc­
ţiei socialiste”, concurs instituit
de Ministerul Invăţămîntului şi
Gulturii.
Din darea de seamă prezentată
a reieşit că în anul 1959 cele opt
biblioteci raionale din regiune
au înscris un număr de 22.498
de cititori, căre au citit 297.694
cărţi şi broşuri.
Succese frumoase au obţinut şi
bibliotecile comunale care.au în­
scris un număr de 41.463 citi­
tori.
R. BALŞAN
corespondent
Brigadă artistică
de a g ita ţie
La întreprinderea de industrie
locală „Horia“ din Alba Iulia a
luat fiinţă de curînd o brigadă
artistică de agitaţie. Membrii
brigăzii, printre care amintim pe
tov. Maria Weger, M.arip Popa,
Elena Mîrza, Ioan Mitrofan, Vio-
rel Muncus, Aurel Gorea, Ioan
Erde şi alţii, repetă cu multă
conştiinciozitate. Spectacolul va
i XJOSÖQOiXXXXJOCOQOOCQOOCOGOOOOöOOOOOQOQOOOOQOOOQQQQßO
legar 'de grajd în cantitate sufi­
cientă, putem, folosi şi afte ma­
teriale organice în amestec^ cu
acesta. Bălegarul de grajd, îna­
inte de a fi întrebuinţat pentru în­
călzirea răsadniţelor, se pune în
condiţii favorabile de umiditate şi
aer. El se aşează în apropierea lo­
cului unde se vor tace răsadniţele
în aşa-zisa platformă de încinge-
re sau preîncălzire, care_ are o
lăţime de 2—4 metri, înălţimea
de 1,5 metri, iar lungimea'după
cantitatea de bălegar.
Pentru ca bălegarul să intre
mat repede în fermentaţie, plat-
forma se formează din straturi
alternative de bălegar vechi
¦ AGRONOM
In oazul cînd
amestecul nu.are umiditate sufi­
cientă pentru începerea imediată
a fermentaţiei, este nevoie să fie
stropit cu apă sau cu urină de
grajd. Dacă încingerea bălega­
rului întîrzie. el va ti stropit cu
apă caldă sau se va introduce
în platformă bolovani sau cără­
mizi încălzite.
Patul de bălegar pentru ră­ grădină şi nisipul care în ames­ ferestre şi rogojini şi se lasă >jiniri] procesului de învăţămînt. Premii: primii 10 cîştlgători vor
sadniţă se aşează pe un strai
izolator de paie. Bălegarul adus
din nl'alformă se aşterne în mod
uniform avînd grijă să fie ou
un mriru mai mult în lungime
şi lăţime decît dimensiunile ră­
sadniţei, formînd astfel prispa de
bălegar. Pentru răsadniţe calde,
patul de bălegar are o grosime
de 60—70 cm., iar pentru cele
semicalde de 40—50 om. In gos-
BMMMwajMginTOimu^iriffiftig¦¦»” ¦»»—«
fi prezentat în cinstea alegerilor ş e d e r e a lu i la K re m lin .
sindicale.
.TANASE TRAIAN şl
ELENA MDISESCU
corespondenţi
în turneu prin regiun e
Colectivul Teatrului de stat
„Valea Jiului“ din Petroşani în­
treprinde un turneu în oraşele
Hunedoara, Deva şi Simeria. cu
piesele „Inspectorul de poliţie“
şi „Platcn Krecet“.
Primul spectacol va fi dat la
sîîrşitul acestei luni în oraşul
.Hunedoara cu piesa „Inspectorul
de poliţie*, in primele şase zile
ale lunii martie, artiştii din Pe­
troşani vor prezenta spectacole
în celelalte oraşe amintite.
- 17SE-
Consfătuire ou muncitorii elevi
Zilele trecute, din iniţiativa
direcţiunii Şcolii medii serale din
Simeria, a avut foc o consfătui­
re cu muncitorii elevi din cla­
sele a VlII-a. La consfătuire au
participat şi profesorii ce predau
!a aceste clase.
In cadrul consfătuirii, elevii şl
profesorii au analizat situaţia
frecvenţei şi a învăţăturii, în ve­
derea încheierii cu succes a
trimestrului II. Cu acest prilej,
tovarăşele diriginte ale claselor
a VlII-a, Maria Bîldea şi Olivia
Caţavela, precum şi responsabi­
lii claselor, tov. Mihai Şerban şi
Gheorghe Simoc, au prezentat re­
ferate privind rezultatele obţinu­
te Ia învăţătură pînă în prezent
şi felul cum ajută pe diriginţi
în activitatea lor comitetele de
elevi pe clase.
Din analiza făcută a reieşit
că majoritatea munoitorilor-e-
podăriile unde suprafaţa 'de ră­
sadniţă este mai mare, se aşează
deodată mai multe tocuri pe mai
multe rînduri paralele, formînd
aşezarea în baterie. Imediat ce
s-a aşezat patul de bălegar, tre­
buie să se aşeze şi tocurile de­
oarece s-ar putea ca patul să se
răcească fie din cauza gerului, fie
din cauza ploii care ar cădea
între timp. înclinarea tocurilor
către sud, 8 — 10 grade, se face
cu ajutorul unor cărămizi sau
al unui strat de bălegar mai gros
într-o parte. După ce tocurile au
fost aşezate, ele se acoperă cu
geamuri şi .rogojini şi sînt lă-
sate 4—6 zile pentru ca bălega-
rul să se încăl­ răsadniţă. Pămîntul se ţine apoi PENTRU URMĂTOARELE 17.00, 19,00, 20,00, 22,00, 23,52
zească şi să se acoperit timp de 3—4 zile.
aşeze suficient. După formarea amestecului 'de
După trecerea a- pămînt se trece la aşezarea iui rabilă precipitaţiilor.
cesteî perioade în răsadniţă. Dacă răsadniţa se
de timp, se in­ foloseşte pentru semănat plante
troduce în răsadniţă amestecul
de pămînt Gele.mai întrebuinţa­
te pămînturi. la formarea de a-
mestecuri sînt mraniţa — un
pămînt care rezultă după fer­
mentarea bălegarului de grajd,
uscarea şi cernerea iui —, feli­
na, care se obţine din stratul su­
perficial al solului, pămîntul de
tec îmbunătăţesc structura mă­
rind permeabilitatea pentru apă
şi aer. Amestecurile de pămînt
se fac ţinînd cont de cerinţele
speciei care va fi cultivată în
răsadniţă. Aşa, de pildă, pentru
varză, gulii şi conopidă, ames­
tecul de pămînt din răsadniţe,
trebuie să cuprindă 3 părţi pă-
mint de felină, ö parte mraniţă
Acfualităfi culturale din Uniunea Sovietică
Cărţi despre marele Lenin
La 22 aprilie 1360 se îm pli­ p re autor sem nat de scriitorul tărirea şi lărgirea presei bolşe­
n esc 90 d e a n i d e la n a şterea B oris P o levo i.
lui V ladin iir Ilici Lenin, m arele
conducător şi în văţător al oa ­ treia a volum ului de am intiri
m enilor m uncii, întem eietorul despre V ladim ir Ilici, precum şi
P artidului C om unist şi al S ta ­
tului sovietic. A ceasta este o
dată m em orabilă pentru întrea­
g a om enire p rogresistă. E ste
de înţeles deci interesul to t m ai
m are fa ţă de creaţiile geniuhft
tui Lenin, ale cărui idei nem uri­
toare şi luptă titanică au exer­
citat o u riaşă influenţă transfor­
m atoare asupra destin elor po ­
poarelor, asupra în tregii d ezvo l­
tări a societăţii contem porane.
P rin tre că rţile co n sa cra te lui
V . 1. L eriin, c a re a p a r în c in ­
s te a a c e s te i d a te m e m o ra b ile în
E ditura de sta t pentru literatură
politică, trebuie m en ţion ată car­
te a L eriin la K r e m lir i" d e 'A.
A ndreeo, B. P a n k o v şi E. Striir-
nova în care sin i evo ca te în a-
m ăniiriţim e con d iţiile în care a
m uncit Leriin, sin i d escrise ca­
binetul său, biblioteca person ală,
locuinţa şl a lte locuri legate de
In curînd va apare clilgerea
de opere ale N adejdei K onstan-
tinoonă K rupshaia, in titu lată
„D espre V ladim ir Ilici Lenin"
care va cuprinde 50 d e articole,
d in care 'multe nu au fo st reed i­
tate de m ult tim p.
A fost d a tă la cules cartea
ziaristu lu i am erican A. R. W il­
liam s „D espre Lenin şi revolu ­
ţia din O ctom brie“. A utoru l a-
cestei cărţi, îm preună cu John
R eed au fost m artorii oculari ai
even im en telor revolu ţion are din
Rusia, au p a rticip a i la apăra­
rea cuceririlor revolu ţiei. C artea
este p refaţată de un studiu des. prin atitu din ea lui plină d e so-
levi din clasele a VllI-a muncesc
cu conştiinciozitate şi obţin re­
zultate bune la învăţătură. Prin­
tre aceştia se găsesc tovarăşii
Gheorghe Albu, Mihai Ştrean-
gă, Ioan Turdăşan, Titus Gro-
za, Alexandru Horvath, Ioan
Calotă, Nelu Bogdan şi Gheor­
ghe Simoc. De asemenea, s-a
scos în evidenţă că tovarăşii
Ion Mladin, Titus Ignat, Du­
mitru Palaghte, Ioan Toth, Nca-
gu Bognean şi Ion Petre , au
făcut un real progres faţă de
primul trimestru.
Pe marginea referatelor s-au
purtat discuţii şi au fost făcute
propuneri preţioase pentru îmbu­
nătăţirea muncii instruotiv-edu ¦
cative.
B. MARIA
C. OLIVIA
corespondente
şi 10 la sută nisip. Pentru to­
mate, ardei şi vinete, sînt nece­
sare două părţi pămînt-ţelină,
o parte mraniţă şi 10 la sută
nisip.
Pentru combaterea , dăunători­
lor ce se găsesc în amestecul
folosit la răsadniţă se face de­
zinfectarea atît a pămîniului cît
şi a ramelor şi tocurilor de ră­
sadniţă cu o soluţie de forma-
lină în concentraţie de 2 la sută
sau cu o soluţie de sulfat de
cupru în concentraţie de 2 la
sută. Gu soluţia respectivă se
stropeşte pămîntul aşezat în
straturi de 30 cm. cu 30 1. la
un m.o. sau 3—4 stropitori la o
care mai tîrzLu vor fi repicate,
grosimea stratului de pămînt
este de 12—15 cm. In cazul cînd
în răsadniţă se fac culturi for­
ţate de legume, pămîntul trebuie
să aibă o grosime de 20—25
cm.
După aşezarea' pâmîntuîuî în
răsadniţă se acoperă din nou cu
35 zile să se încălzească pă­
mîntul după care poate începe
semănatul. In acest timp semin­
ţele de buruieni răsar şi pot fi
distruse prin greblarea pămîn-
tului.
Semănatul în răsadniţă se fa­
ce după 10 zile de Ia tratarea
pământului.
Ing. IULIAN DRAGAN
Staţiunea experimentală
pomicolă Geoagiu
In aurind va apare partea tern aţion al îm p o triva revizio n iş­
cu legerile „In sălile M uzeului
V. I. L e n in “ , „ L eriin — z ia r is t
şi redactor“ ş i un album de re­
p ro d u c e ri.
V a fi în ttm p in a tă d e sig u r cu
m deosebit in teres culegerea de
scrisori ale oam en ilor m uncii
din U .R .S .S ., a dresate lui V la­
dim ir Ilici. A ceste docum ente
om eneşti vii oglin desc legătura
strîn să d in tre m asele populare,
şi conducătorii partidului, m a ­
rele lor devotam en t faţă de re­
voluţie, d ragostea lor n eţărm u­
rită fa ţă d e Lenin.
-k
!N u m e r o a s e lu c r ă r i d e s p r e V la ­ m iei de Ş tiin ţe a U .R .S .S .),
dim ir Ilici Lenin pu blică şi E-
ditu ra sociat-econom ică. C îteva
cărţi sîn t consacrate perioadei
prerevoluţionare. U n loc im ­
portan t este rezerva t studierii
v ie ţii şi a c tiv ită ţii lu i V . 1. L e­
n in în p erio a d a d in tre a n ii 1917-
1924. F olosind noi m ateriale'do­
cum entare, au torii urm ăresc in­
tensa a ctivita te practică şt teo­ latările prim ilor com som olişti,
retică a lu i L enin in conduce­
rea partidului şi a S tatu lu i so­
vietic. U na din tre aceste cărţi
este lucrarea „Lenin — p a rti­
d u l — m a s e le !" d e P . R o d io n o v ,
ca n d id a t în ştiin ţe isto rice.
P e baza unui bogat m aterial
faptic autorul evocă activitatea
n e o b o s ită d e s f ă ş u r a tă d e V. I.
Leriin ş i C o m itetu l C en tral al
P a r tid u lu i In d o m e n iu l lă r g ir ii
şi în tăririi legătu rilor cu m ă­
sele. R eţin în m o d d e o se b it a-
ten ţia cititoru lu i p a g in ile din
c a rte In c a re a u to ru l re la te a z ă
cum m arele şi înţeleptul Le­
nin îşi dedica în treaga via ţă in ­
tereselor poporului sim plu, cum
tlcititudine fa ţă de oam eni, cu­
n oştea p ln ă la cele m a i m ici
am ănunte nevoile, cererile şi
propunerile lor.
„V . 1. L en in şi p a r tid u l b o l­
ş e v ic ilo r In a ju n u l p rim u lu i r ă z ­
boi m ondial" — este tem a că­
reia şi-a consacrat cartea sa
A. V o lo d a r s k i, c a n d id a t In ş tiin ­
ţe istorice.
C a rtea r e la te a z ă d e sp re cu-
vtn tările lui V. I. Lenin la a-
dunările de partid, despre acti-
¦v ita te a lu i p en tru p reg ă tire a
c o n g re su lu i p a rtid u lu i, p e n iru In-
— ©—
26 FEBRUARIE 1960
D E V A : S ecretu l oifrului l A L ­
BA IU L IA : F ata cu ch ita ra :
F a ta In n e g ru ; B R A D ; D r a ­
gostea nu se cum pără / H A ­
Ţ E G : A b u z d e în c re d e re j FIU-
N E D O A R A : P o e m u l m ă r i i ; 1-
LIA : F ata din K iev ; O R Ă Ş­
TIE : A valanşa î P răpastia ti­
grului ; P E T R O ŞA N I : Oam eni
şi lu p i ; C ea su l s-a o p rit la
m iezul nopţii : S E B E Ş : D im i­
neaţă m ohorîtă ; SIM E R IA : Ani
înflăcăraţi : BA R U M A R E :
Frunze r o ş iii T E 1U Ş : D im inea­
ţă m ohorîtă 1 Z L A T N A : O cursă
o b iş n u ită : L O N E A : S o a rta u-
nui o m l APOLDU DE S U S :
F ata în n egru 1 C A L AN : In
căutarea com orii.
m ig r h M o -m m u m k
PENTRU 24 OREî
Vreme schimbătoare cu cerul mal
mult noros ziua. Vor cădea precipita­
ţii slabe locale. Temperatura varia­
bilă ziua va fi cuprinsă între 5 şi 10
grade, iar noaptea între 0 şi 5 grade.
Vînt potrivit pînă la tare din sectorul
nord şi vest.
TREI ZILE:
Vremea în curs de încălzire, favo­ 18.00, 21,00, 23,00 (programul
ANUNŢ
IN ATENT1A CADRELOR DIDACTICE ŞI A ACTIVIŞTI­
LOR ORGANIZAŢIEI DE PIONIERI:
a apărut „CRAVATA ROŞIE“ nr. 2-1960.
IN PAGINILE REVISTEI:
— „Concursul Isteţilor“ — iniţiat de revistă în scopul spri-!
•face o excursie în U.R.S.S. în perioada vacanţei de vară.
„Cutreierînd India cu lampa lui Aladin“, de V. Spera i-
1sckl.
— Detaşamentul clasei a Vl-a, Şc. medie „Dr. Petru
Groza“ se pregăteşte pentru cucerirea distincţiilor pioniereşti“
— „înţelesul operei lui I. Creangă“, de Dimitrie Micu,
— Rubrica „Cum vorbim, cum scriem ?“
— Viaţa lui Giordano Bnino.
— Jocuri — Umor — Cuvinte încrucişate
— Exerciţii de gimnastică
— Aventurile extraordinare ale unui robot.
rs\s' "n/v'V y%V W\
Nr. 1608
vice, despre lupta pe plan in ­
tilo r din In tern aţion ala a II-a.
E ditura va publica de ase­
m enea o serie de alte lucrări
care vor oglin d i a ctivita tea iui
V ladim ir Ilici pe tărîm ul creă­
rii şi în tăririi aparatului de
sta t so vietic (ca rtea „Lenin si
statu l sovietic“ scrisă de B.
Ş e h v a to v , c a n d id a i In ş tiin ţe is ­
to rice), lupta tu i Lenin pentru
dezvoltarea filozofiei m arxiste
(au toru l — prof. B. C eaghin,
dr, tn ş tiin ţe filo zo fic e ), lu cră­
rile econom ice ale lui V. I. L e­
nin ( autorul 'A. P ă ş k o v ,
m em bru corespondent al A cade­
lu p ta lu i !L eriin îm p o tr iv a n a ­
rodn icilor ş i a m arxiştilor „le­
g a li" ( d e 7. Mracihovskdia, c a n ­
d id a i în ştiin ţe econ om ice).
E d itu r a „T ln 'ăra G a r d ă '* v a
publica, prin tre altele, rem ar­
c a b ila lu c r a r e o lu i V . 7. L e ­
nin „Sarcinile U niunilor de ti­
n e r e t", p r e c u m ş i o c u le g e r e d e
an tln llrl desp re Lenin, M ateria­
le le c u le g e r ii se. b a z e a z ă p e r e ­
ale vechilor bolşevici, care s-ail
în tlln it cu L en in . P r in c ip a la te*
m ă a acestei ed iţii o constituie
problem ele educaţiei com uniste
a tineretului, problem ele m işcării
de tinerei, a ctivitatea practică a
com som olului len in ist,
Z iarista Z enaida G useva a fă ­
cut o in teresan tă călătorie prin
lo cu rile p e u n d e a tr ă it L en in fn
E lveţia . Im p resiile ei stau la
baza cărţii „R eportaje elveţie­
ne", care va a p a re în curînd
C a r te a hU 'A. B e lia k o v c u p r in ­
de a m in tiri despre anii din ti­
nereţe ai lui V tadim ri Ilici; d e s­
p re perioada vieţii sale ta S a ­
m ara. $
m p m sM M U L m
aii!
26 FEBRUARIE 1960
PROGRAMUL I: 6,15 Emi­
siune pentru sate: Se pregătesc
pentru primăvară ; 7,15 Cîntece
şi marşuri ostăşeşti; 8,30 ’So­
nate nr. 8 în Do minor de
Schubent — interpretează la
pian Svia/tostev Riohter; 9,00
Melodii, melodii, melodii; 10,30
Traista ou poveşti: „Sfîrşit de
iarnă“ de Sanda Ardeau ; 11,03
Teatru la microfon : „Omuil ca­
re a văzut moartea“ ; 12,48
„Piesă lirică“ de Romeo Alexan-
dre^au ; 13,05 Concert de muzi­
că din operele lui Pucclni; 14,00
Program pentru iubitorii! muzi­
cii populare roimîneşti; 15,10
Din viaiţa de concert a Capita­
lei ; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
17,50 Piese vocale; 19,05 Cîn­
tece sovietice; 20,20 Noapte
bună, copii; 21,15 Ii mulţumesc
partidului. Vorbesc inginerul
Dan Teodorescu şi Elena Ma­
tei, învăţătoare; 22,30 Concer­
tul nr. 1 în Re minor p'emtru
pian şi orchestră de Brahms;
23,18 Concert de muzică uşoară.
PROGRAMUL II : 14,07 Cîn-
tă Larisă Avdeeva — voce şi
Alexandru Tiiasmann — ld
pialn ; 15,30 Pagini orchestrate
din Operete; 16,30 Piese pen­
tru pian de Li’szt interpretate de
Valentin Gheor'ghiu'î' 17,50 In
pas ou ştiinţă;' 19,00 'Actualita­
tea în ţările socialiste; 2 0 ,0 0
Transmisie din sala Ateneului ă
recitalului extraordinar dat de
pianistul sovietic Sviatoslav
Rîchter. Program Ghopin; 22,30
Album artistic; 22,45 Serenade;
23,15 Trio elegiac în Re minor
de Rahmaninov.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00,
6.00, 7,00, 11,00, 13,00, 15,00,
(programul I) 14,00, 16,00,
II).
<
I