Page 84 - 1960-02
P. 84
Nr DRVm u s e n pusmhun Pag. $
SatSSBB&SBK&a
V I A Ţ A DE P A R T I D Aportul Inovatorilor
Creşterea Indicilor de utilizare Tehnicianul furnalisi Nicolae Pillg cărcare, se reduce timpul necesar exe
a furnalelor — preocupare de frunte
de la uzina „Victoria" Călării este cutării acestei operaţii ele.
a comuniştilor Ap reparat dramul Prin muncă voluntară mult apreciat pentru Interesul, pe ca La uzina „Victoria'1 Căian, mişca
reJ depune in ce priveşte îmbunătăţi* rea de inovaţii cuprinde numeroşi
şi schimburi. La baza întrecerii In ziua de 21 februarie a. 0. Tinerii mineri de la Ţebea, rea procesului tehnologic la furnale. muncitori, tehnicieni şl ingineri. Cu
stau obiective concrete legate de la Întreprinderea minieră de talc raionul Brad, au prestat 628 ore Deseori el asie găsit la cabinetul teh- ctteva luni tn urmă a fost aplicată
planul de producţie. In jurul în Hunedoara-Zlaşti, s-a organizat do muncă voluntară, timp în ntc sau la biblioteca clubului studiind o inovaţie propusă de maistrul lăcă- d
trecerii se face o largă popu muncă voluntară pentru repara care.au extras 117 tone de căr cărţi teh/iice, reviste sovietice, ,sau fă- !!Uş ¦p 0inei Teodorescu şl tehniciănul
larizare. Graficele arată realiză rea drumului ce duce de la fa bune. De asemenea', tinerii deda
Colectivul secţiei Jurnale 1—4 să vegheze asupra respectării rile brigăzilor şi schimburilor brica de talc spre Hunedoara, atelierele acestei mine, au mun- cind schiţe şi calcule pentru perfecţia- Anton Cozmescu. Inovaţia constă in
de la C. S. Hunedoara este che procesului tehnologic, să inter precum şi realizările secţiei. In pe o distanţă de aproximativ oît voluntar timp de 56 ore corn
mat să-şi aducă o contribuţie vină în mod operativ acolo unde fiecare zi se arată prin grafic 800 metri, Gu această ocazie, au fecţionînd 30 m. de lanţ. narea anumitor lucrări care să asigure recuperarea gudronului provenit prin
însemnată la creşterea produc muncitorilor cît au realizat din iost efectuate 108 ore de muncă
ţiei de metal. Comuniştii de aci sînt greutăţi şi să dea soluţii angajamentul anual şi cît mai voluntară. ^Acţiunea de muncă voluntară o producţie mai mare de fontă. '•scurgere, de pe conducta de captare
— aşa cum era şi firesc — au practice, să se ocupe de ridica au de făcut. La toate locurile a îofst organizată îp .cinstea con-
pus în centrul preocupărilor lor rea calificării oamenilor, să le de muncă sînt lozinci care chea Deşi timpul a fost ploios, .ferinfei raionale U.T.M, ‘Anul trecut au fost aplicate hi pro 'a gazelor de semlcocs. Economiile
problema creşterii indicilor de acorde asistenţa tehnică nece mă pe muncitori, ingineri şi teh muncitorii şi funcţionarii secto
utilizare a Jurnalelor şi reali sară. Biroul organizaţiei de ba nicieni la îndeplinirea şl depă rului preparare din cadrul aces S-aU evidenţiat minerii loan cesul de producţie trei Inovaţii propuse aniecatculate pe care le aduce aceaJ
zarea pe această bază a unei ză a organizat o adunare cu a- şirea sarcinilor de producţie, la tei întreprinderi, în frunte cu to Beneă şi Petru Simion, maistrul
producţii sporite de fontă. ceşti tovarăşi la care au partici realizarea angajamentului, la re varăşii I. Sîrbu — "directorul miner Gheorghe Bîrţu precum şi de Nicolae Pillij, împreună cu alţi stă inovaţie se ridică la suma de
pat şi organizatorii grupelor de ducerea consumurilor specifice şi întreprinderii, şi V. Gostinaş — loan • Holcea’ şt Petru Sipoş,
Organizaţia de bază a asigu partid, organizatorii grupelor realizarea de economii. secretarul organizaţiei de partid, muncitori în atelier. tovarăşi pe care l-a antrenat tn . acea-. 274.129. lei, • . .!.
rat o largă dezbatere a ciîrelor sindicale, secretarii organizaţii au muncit cu multă sîrguinfă,
de plan pe anul 1960. Posibilită lor de bază O.T.M. şi şeful sec L’a gazeta de perete se publică reuşind să termine acest drum. .• GHEORGHE FAUR stă acţiune. De la ,începutul acestui an /„•, c u m ţ aputiil • trecut, la uzină
ţile de îndeplinire şi depăşire a ţiei. In această adunare s-a ară periodic articole prin care sînt S-au măi evidenţiat în munca
planului de producţie au fost tat cum au muncit inginerii, teh susţinute eforturile colectivului, voluntară tovarăşii Dumitru Bu- şl ptnă la 20 februarie, Nicolae Pillg ‘„victoria" Călăn au fost aplicate 66
supuse discuţiei întregului co nicienii şi maiştrii în anul tre se popularizează realizările şi jeniţă, Mihai Roşu şi Alexandru
lectiv. Ca urmare, muncitorii, cut, ce realizări şî ce lipsuri au metodele de muncă ale frunta Morconi. ’ a depus la cabinetul tehnic încă trei de inoPaţll, cu economii post calcu- ,
tehnicienii şl inginerii şi-au a- avut, li s-au arătat sarcinile şilor, şi se combat lipsurile "şi
dus o importantă contribuţie la care stau în faţa secţiei şî con 'deficienţele din producţie. PETRE SUC1U propuneri de Inovaţii, dintre care una !aje tn valoare ’de 8.448.551 lei, iar
elaborarea măsurilor tehnico-or- tribuţia pe care ei sînt chemaţi preşedintele comitetului de
ganizatorice privind mai buna să şi-o aducă ca organizatori şi Biroul organizaţiei de bază a şl fost aplicată. Este vorba de o ys !a începutul acestui an şl pînă la
organizare a muncii, întreţinerea conducători ai producţiei, Ia în împreună cu conducerea secţiei întreprindere
şi exploatarea agregatelor, creş deplinirea planului pe anul 1960. au luat măsuri pentru asigura Instalaţie pentru înregistrarea automa- !0 februarie, s-au inregisfrai la cobi
terea producţiei şi productivi rea unei bune aprovizionări cu 141.602 lei bonificafii tă a realizării graficului de descărcare netul isfm!c a[ azlnel ?4 propUnerl
tăţii muncii, precum şi reduce Tn urma acestei adunări, ingi materiale de calitate n furnale
rea preţului de cost. Din aceste nerii, tehnicienii şi maiştrii au lor. A fost elaborat un grafic penfru califafe la furnale şl cubilouri. Prin această se y* inovaţii ’dintre care 21 du fost ac-,
dezbateri s-a născut şi angaja trecut la desfăşurarea unei munci de executare a reparaţiilor şi au
mentul colectivului de a da peste mai susţinute, mai organizate, fost luate măsuri pentru întări Colectivul de muncă de la mi ¦poate dlrifa mal bine procesul de des- cepţaţe pentrtu aplicare. ?
prevederile planului producţiei a- la elaborarea de măsuri care să rea disciplinei muncii, respecta na Aninoasa a realizat chiar din
nuale 5.000 tone de tontă. 'ducă la creşterea producţiei şi rea reţetei de încărcare şl a gra- prima lună a anului frumoase ------------------ I==~~l.............. ¦ ---- ----------- —
productivităţii muncii, Ia redu licului de evacuare a fontei şi economii prin îmbunătăţirea ca
zgurii. In urma acestor măsuri, lităţii cărbunelui extras. Astfel Filmul zilei „ S e c r e t u l e i i r u l u i 6 6
furnaliştii au primit cocs de datorită alegerii şistului vizibil
bună calitate. S-a ridicat şi men din cărbune, în luna ianuarie Septembrie 1944... ţriu •— şeful Biroului II y ’da priri' el trebUlé să se priRda;
ţinut constantă temperatura ae exploatarea a primit bonificaţii Hitleriştii sînt interesaţi să afle torită unor crime şi evenimente tă b.anda ş,ni . conducâtdfül el,
rului insuflat în furnal. Greuta în valoare de 141.602 lei. De a- conţinutul comunicărilor dintre care zguduie viaţa diviziei, căci faimosul „Bferr.
tea medie a şarjelor a crescut semenea, prin folosirea raţională trupele sovietice şi cele romîne, asupra sergentului Barbu din
cu 200—400 kg. tocmai ca ur a utilajelor, în aceeaşi lună, s-au pentru a afla ce soartă li se serviciul cifrului. Barbu — fire a „Secretul_ oifruitîj' căzut
mare a îmbunătăţirii calităţii realizat economii la amortisment pregăteşte. __ închisă — se comportă ciudat,
cocsului şi respectării tehnologiei în valoare de 36.800 lei, iar prin Un agent strecurat de Abweh’r în mîiniie 'Ăbweh'r-Ului;, banda de
'de elaborare a fontei. reducerea posturilor neproducti pare că ascunde ceva.
ve s-au obţinut economii în va în interiorul diviziei „Moldova“, Comunistul Ulea nu se lasă spioni este prinsă.
Munca politică şi organizato loare de 28.038 lei.
„Numai pe seama îmbunătăţi- cerea preţului de cost rică desfăşurată de către orga pe teritoriul căreia urmează să înşelat de unele aparenţe. Gu a- Alături ele ariBaţiS sSyJefcă
nizaţia de partid pentru mo Cărbune de calitate superioară se producă operaţiuni ofensive armată romînă îi goneşte pe Îj-
fii folosirii agregatelor — s e . Organizaţia de partid a luat bilizarea colectivului de îurna- au extras minerii din brigăzile de mare însemnătate, încearcă scuţimea dp minte care-1 carac tlerişti tot mai departe, îps-pÎe
iişti la realizarea planului de conduse de tovarăşii loan O- să afle secretul 'aparatului de terizează, cunoscînd bine oame apus, spre prcpriui lor bîrlog. 1
spune în Expunerea tovarăşului măsuri şi o încredinţat tuturor producţie. a angajamentelor prean, loan David, Aurel Cristea, cifrat. Hitleriştii’încearcă să ac nii şi reacţiile lor, animat de un
Gh. Gheorghiu-Def îă plenara luate, a dus la obţinerea de re Vasile Mănăilă. Mihai Tucaciuc ţioneze fără zgomot, pentru a cald patriotism, el descoperă în „Secretul cifrului“ este p vă1«
G.C. al P.M.R. din 3—5 decem membrilor şi candidaţilor de par zultate îmbucurătoare. In luna şi Ştefan Biro. nu determina pe romîni să cet-încet fire noi care aduc o
brie 1959 — se va realiza în tid sarcini cu caracter economic, trecută s-a produs pe fiecare schimbe din nou tehnica şi co 'adevărată lumină în această ioroasă realizare a studioului ci
anul 1960 un spor de producţie pe perioade de timp limitate, le m.c. volum util de furnal şi zi durile maşinii de cifrat. chestiune.
’de circa 70 mii tone fonta, 170 efectivă cu 49 kg. mai multă nematografic „Bucureşti“. In re
mii tone oţel şi 115 mii tone la gate de realizarea planului de fontă lichidă. S-au produs ast Trimisul Marelui Stat Major, Spionajul hitlerist a făcut să
minate şi ţev’b“. Pentru ca şi producţie. Despre înfăptuirea a- fel peste prevederile olanului căpitanul Ulea, soseşte incog se strecoare în unitatea „Mol- gia lui Lucian Bratu,- pe ecran
colectivul acestei secţii să-şi a- cestor sarcini, ei raportează pe de producţie 620 tone de fontă. nito în divizie şi începe să lu dova“ un agent care la adăpos-
ducă contribuţia la realizarea ?n perioada 1—17 februarie, s-au creze la serviciul cifrului cu tul unei presupuse infirmităţi evoluează numeroşi artişti cu-
sporului de 70.000 tone fontă, riodic în adunările generale ale dat peste plan. în contul anga gradul de caporal. şi a unei bonomii pe care o si
organizaţia de bază, împreună organizaţiei de partid. Prin a- jamentului. 352 tone de fontă. mulează, acţionează cu cinism noscuţi, printre care Emanoii Pe
cu conducerea secţiei şi organi ceastă măsură, organizaţia de Bănuielile căpitanului Dumi- şi îndrăzneală.
Rezultatele de pînă acum do truţ, Geo Maican, Â^ihai Mere-
zaţiei sindicale, au luat măsuri bază exercită un control calita vedesc că muncitorii, tehnicienii
tiv si concret asupra modului şi inginerii de aici, în frunte cu uţă, Angola Ghiuăru şi 'alţi{;
concrete pentru îmbunătăţirea comuniştii, muncesc bine şi ob
cum membrii şi candidaţii de ţin rezultate bune. Desfăşurînd Filmul „Secretul cifrului", ru
indicilor de utilizare a furnalelor. partid îşi îndeplinesc sarcinile
politice şi profesionale şi face o şi mai susţinută muncă poli lează la cinematograful „Fili-
Comuniştii s-au angajat astfel sO crească răspunderea lor faţă
ele sarcinile încredinţate. tică şi organizatorică, organiza mon Sîrbu“ clin Deya între 25
să producă pe fiecare m.c. vo ţia de partid va reuşi să mobili
Agitatorii au fost antrenaţi şi; 28 februarie.
zeze şi să însufleţească şi mai
lum util de furnal şi zi efectivă, la desfăşurarea unei munci po
cq 85 kg. mai multă tontă de- litice susţinute pentru mobili mult lupta acestui harnic co
cît prevede planul. Această ini zarea întregului colectiv la în lectiv pentru depăşirea planului
ţiativă a comuniştilor a fost îm făptuirea cu succes a sarcinilor
brăţişată cu căfdură de întregul de producţie la toţi indicii, pen
colectiv a! secţiei. ^ <•>* de producţie şi a angajamentului
fuat în întrecere. In mod perio tru ocuparea unui loc fruntaş în
dic, ei organizează convorbiri
întrecerea cu celelalte secţii din
Inginerii, tehnicienii şi mai pe diferite teme de producţie. combinat.
ştrii secţiei au fost chemaţi să De pildă, agitatorii loan Duduia, N. BADIO
desfăşoare o muncă creatoare. îoan Luţic, Nicolae Bucur şi
alţii, au organizat convorbiri în în Congo belgian au atras aten j „Luna albiturilor" j
ţia întregii lumi. Incepînd din
care au discutat cu muncitorii ianuarie 1959 posturile de ra I O.C.L. PRODUSE INDU- \
dio şi agenţiile de presă făceau ! STRIAIJE INTERRAIO- »
Din activitatea \ despre importanţa insuflării ae cunoscute tot mai des eveni
rului în furnal cu temperatură mente de seamă care parveneau * NALA DEVA j
organizaţiilor constantă, întreţinerea instala din Leopoldville, capitala acestui
ţiilor electrice şi a celor de ven- stat african. Găutînd să ascun | aduce la cunoştinţa consu- 1
dă adevăratul sens al eveni i maiorilor că a aprovizionat j
de partid lilaţie, încărcarea în fiecare mentelor unii le caracterizau ca f din abundenţă şi în sor- j
„acţiuni ale elementelor tulbu- | tinrent bogat, magazinele ţ
schimb în cuptoarele de prăjit rente“. Dar oamenii cinstiţi din
din G. A. C. minereu cu 20 de şarje peste lumea întreagă au înţeles situa
plan. Ei au arătat că toate a- ţia reală din această ţară şi şi- | sale textile din localităţile ţ
au exprimat solidaritatea cu <, Deva, Brad, Orăştie, Cu- f
Curs de înşiruire cestea au drept scop îmbunătă lupta dreaptă a poporului con ¦ gir, Sebeş şi Alba lulia,
golez.
a agitatorilor ţirea indicilor de utilizare a fur ; cu ţesături albe din bum-
Cruzimea ou oare poliţia a ă- ţ bac, in şi cînepă şi ţesă-
La gospodăria agricolă colec nalelor, că numai aşa se poate tacat demonstraţia paşnică a t turi colorate din bumbac,
tivă „23 A ugust" din com una produce mai multă fontă pe fie populaţiei n-a putut infringe do
R apoltu M are, raionul H une care m.c. volum util. rinţa fierbinte de libertate a l in şi cînepă (uni pentru
poporului.
doara, a fo st o rg a n iza t de către Comitetul sindical de secţie a i lingerie, feţe de masă, |
Luînd cunoştinţă de acest ne
c o m ite tu l c o m u n a l d e p a r tid un organizat întrecerea pe brigăzi ruşinat masacru, populaţiei de 1 prosoape etc.). . ţ
culoare din Leopoldville i s-au
curs de instruire a agitatorilor. alăturat luptători din alte ora IN, C L I Ş E U ;: ’A s p e c t "din n o u l f ilm r o m în e s a „S e c r e tu l c ifru tü ip .
şe ale Gongo-ului belgian. Gu
La a cest curs s-a expu s un ci toate încercările de represiune
pe care le-au întreprins ocu
clu d e 7 lecţii p riv in d o rg a n iza panţii belgieni, mitralierele şi
tunurile n-au putut infringe ho-
rea şi desfăşu rarea m uncii p o In inima continentului afri tărîrea fermă a poporului de un viitor stat suveran congolezi, ! 'pairţea’ belgiană,
litice de agitaţie. can, pe un teritoriu de peste a-şi continua lupta pînă la vic „binevoitoare“ a 1 propus ca re
2.300.000 km. p. se află Congo toria deplină. tut înşela poporul congolez. Ac- rapţa victoriei în luptă pentru cetăţeni oare au împlinit 21 de gele Baudoiu să fie numit mă
Un curs asem ănător s-a des belgian, stat cu o populaţie de car şef provizoriu al statului,
chis şi pentru a g ita to rii din g o s 13.000.000 locuitori. Numeroase Faţă de mişcarea grandioasă ţlunile de protest şi răzvrătire atingerea acestui ţel, nu mai ani. ’ Femeile precum si albii numai între perioada de 30 iu
podăria agricolă colectivă din sînt bogăţiile acestei ţări. Can de eliberare naţională a popu nie a.c. şi data proclamării con
satu l R apolţel, aparţinător co tităţile imense de zăcăminte mi laţiei băştinaşe, guvernul de la nu rareori, au puspe gînduri ! trebuie pusă la îndoială. De a- care trăiesc în Gongo nu vor fi stituţiei congoleze.
m unei noastre. P regătirea agi nerale (aur, cupru, fier, Cositor, Bruxelles a fost nevoit să ia
ta to rilo r ta a ceste cu rsu ri s-a uraniu), precum şi plantele tro unele măsuri, menite să „poto autorităţile, oare s-au dovedit cest lucru sînt convinse şi cer- admişi la primele alegeri Dîndu-şl seama p’erfeict 'de
făcut în con diţiu n i bune. La a- picale (banane, cauciuc, cafea, lească“ pe demonstranţi. Dar completul dezavantaj pe oare
ceste cursuri au participat şi trestie de zahăr, iută etc.) au acordarea unor concesii (ce-i neputincioase în faţa mîniei po curile Oonducătoare din Bruxel- I’nd*epend-enţ¦a ţ-ării va fi pro l-ar prezenta existenţa în frun
to varăşii din activu l fără de par atras încă cu cîteva veacuri' în drept, foarte limitate) n-a p'u- porului congolez. Ies, şi oamenii de aiaceri din clamată de către parlament la tea noului stat african a figurii
tid a l o rg a n iza ţiilo r d e bază din urmă pofta străinilor hrăpăreţi. Belgia, care mai deţin (pentru 30 iunie a.c. Limba oficială în jalnice a unui asemenea suve
cele două gospodării. Colonialişti! belgieni au găsit Văzînd că metodele de „paci o scurtă durată) unele proprie noul stat va fi cea franceză. ran nepoftit, delegaţii c<5n'gblez'i
aci surse inepuizabile de jaf şi ficare“ şi înşelare nu mai au e- tăţi pe teritoriul congolez. au respins şi această propune
D upă term inarea cursului de îmbogăţire. îectul dorit, guvernul de la Tot ou acest prilej s-a căzut re, justificînd pe bun drept, că
instruire, organ izaţiile de bază, Bruxelles s-a văzut silit să ac Tocmai, acest lucru a deter
d e com un acord cu conducerile Exploatarea' nemiloasă a
gospodăriilor colective, au re populaţiei de culoare, stoarcerea cepte ducerea unor tratative în minat guvernul de la Bruxelles a|lpm r rezolvCM ui’« p S JjJg“in1 măsură să nume•a»sc«ă*p*e
p a rtiza t agitatorii pe brigăzi şi unor profituri fabuloase prin je vederea stabilirii unor relaţii mai să aleeepte organizarea unei con
echipe, la to a te locurile de m u n fuirea bogăţiilor acestei ţări au echitabile între Belgia şi Gon ferinţe oongo-belgiene, denumită me de ordin administrativ. noul şef de stat.
că. dus la sărăcirea cruntă a po go belgian. conferinţa „Mesei rotunde“.
porului congolez. Bolile sociale îmbucurător este că Spre sfîr- Fără îndoială că rezultatele
TOMOTAŞ SERAFIM şi analfabetismul, lipsa unor Dar chiar în timpul pregătiri Această conferinţă, care • a şitul a'cestei luni, în Gongo se .conferinţei ;,mesei rotunde“ de
corespondent condiţii omeneşti de trai, îna lor febrile a tratativelor, autori luat sfîrşit nu de mult, are un vă realiza împărţirea puterii în la Bruxelles, deşi nu sînt de
poierea economică — iată ce a tăţile belgiene nu s-au dat în bilanţ pozitiv. Gu toate că gu stat între albi şi negri, lucirii ce natură să lichidele complect.do
A dunare cu agitatorii adus colonialismul pentru po lăţiri de la atacuri bestiale. vernul din metropolă — prin în se va efectua pînă la jumăta minaţia economică a Belgiei,
şi a ctiv u l fără de partid porul congolez. Aşa de piildă, în toamna anu săşi o parte' din hotărîriie con tea acestui ăn. constituie totuşi un fapt pozitiv,
lui trecut, cînd populaţia de cu ferinţei — consideră că va mai care deschide calea unei deplin?
O rg a n iza ţia d e b a ză d e la loare din cartierul Mangobo, ai putea păstra o deplină suverani- Problemele de ordin econo libertăţi pe viitor a populaţieţ
gospodăria agricolă colectivă uori aayşuuiluufi uSituamnlveyj vv uilxl^e. os-aca îunr tcrauu* tI cal'ilet; dacs>uUpUriad bU ac lzZ ec 'ii CecOoUnI] oUlmii. ice <aX mic, vOr fi discutate începînd cu
data de 15 aprilie a.c. tot la oongoleze. . ; . '*
..U nirea" din A lba lu lia a ţi Dar, în ciuda sforţărilor ce le
nut o adunare cu agitatorii, şi depun asupritorii belgieni pen rj' ii « • . c • x •
a c tiv u l fă ră d e p a rtid . In cadru l tru a-şi menţine neclintite pozi
a cestei adunări s-a prelucrai ţiile dominaţiei lor în această nit pentru alegerea delegaţilor Songo-ulul, totuşi această idee m fa„ L ? ^ “ "ntoaTâi „S o c i e t a t e a generală“,-
llo tă rîre a C .C . a! P .C .U .S . „Cu ţară, populaţia de culoare s-a oare să plece la Bruxelles p'en- este departe de a satisface pol „B.E.C.E.K.A.“, Uniunea mi
p rivire la sarcin ile propagan dei ridicat la luptă hotărîlă pentru tru a duce tratative, autorităţile fele nesăţioase de cîştig afle căfei scop este aprofundarea
d e p a rtid in con d iţiile actuale". scuturarea jugului străin. Sub conducătorilor diferitelor între- chestiunilor legate de această nieră, şi alte trusturi asemănă
Totodată, s-au discutat preve lozinca „Vrem independenţă na poliţieneşti au atacat în mod prinderi aflate pe teritoriul con- problemă şi pregătirea acordu toare — al căror reprezentanţi
derile planului de producţie al ţională“, mişcarea populară a brutal pe participanţi, făcînd uz golez. rilor referitoare la asistenţa fi
gospodăriei pe anul 1960. pro iuat o amploare nemaiîntîlnită de arme. Dar cei atacaţi nu nanciară şi tehnică. nu au lipsit de la oonîerinţa
blem e p rivin d buna organizare în această ţară. însufleţit de e- s-au intimidat. Inarmîndu-se cu Una dintre osie măi „Mesei rotunde“ vor căuta, fi
şi desfăşurare a cam paniei a- xemplul altor popoare, care s-au Cum eră şi de aşteptat, re reşte, să-şi mai păstreze „rădă
gricole de prim ăvară şi sarci lepădat definitiv de jefuitori, suliţi, beţe şi arcuri cu săgeţi, tante hotărîri ale conferinţei prezentanţii părţii belgiene au
n ile a g ita to rilo r în m o b iliza rea poporul congolez este hotărît să au luptat zile în şir împotriva încercat în fel şi chip' să asigure cinile“ în statul congolez. Dar
devină stăpîn pe soarta sa. este acordarea, lă 30 iirnie 1960,
co lectiviştilo r ta în făptu irea p la detaşamentelor înarmate ale po odată ce poporul va lua puterea'
nului de produ cţie şi la term i O incursiune într-un
n area ta tim p a tu tu ro r lu cră ri liţiei. a independenţei Gongo-mlui bel- posibilitatea Unor viitoare rriaşi- politică în mîiniie sale, condu
Toate acestea au silit cercu glan. naţiuni de exploatare a congole- cătorii acestor trusturi voi- fi în
rile conducătoare din Belgia să Nego'oieriie care au durat pă- 2’iloir (fireşte’, folosindu-se de.
renunţe la o serie de privilegii noi procedee). Astfel, ei aU pro- grădiţi. de posibilitatea subjugă
pe care le avuseseră în Gongo. tru săptămîni au rezolvat o se- pus' şi au susţinut morţiş că
rie de probleme. Astfel, tînărul partea congoleză să accepte pe rii economice a populaţiei şi a
U r m ă r ile ... stat african va aveă un statut
teritoriului Gongo.
In ouirind, pOporul Gongo-ului
lor din cam pania agricolă de trecui fo a rte a p ro p ia t Dorinţa de libertate şi inde bicameral. La alegerile pentru regele Baudoiu, ca şef al nou belgian va li liber. îşi va lua
prim ăvară. pendenţă a populaţiei din Gon- parlament, cît şi pentru orgă- lui stat Gongo. In urma refuzu 'soarta în p'ropriile m-îini.
IOAN BADEA Numai ou un an în urmă, e-
corespondent (vcnimentele oare .s-au petrecut go belgian este legitimă. Sigu- nele provinciale, p.ot vota numai lui categoric al reprezentanţilor P. JURE ONI
