Page 85 - 1960-02
P. 85
Pag. 4 D M ' W ' l. SOCIALISMULUI Nr. 1608
*gnBauaxmaasMWvtx*r*''‘*
In Iiiosput convorbirile dintre jJümfilß «sdtlßL • xUlirrteije sJtiri. • juiiúrvele şliri • xúXm vaís ştiri
11 Hruşciovşi preşedinteleSukarno
DENPASAR 24 (Agerpres). Bali, convorbirile sovieto-indone-
Alarţj după-amiază au început ziene Ia nivel înalt vor continua,
Ia palatul Tampaksiring, si ele urmînd să tie încheiate Ia îna
tuat Ia aproximativ 60 de km. poierea în insula lawa, la Bo-
de Denpasar, întrevederile ofi gor, Ia reşedinţa de vară a pre
ciale dintre Nikita Hruşciov, şedintelui Indoneziei, unde va D e c la ra ţia B iroului P o litic al P . C . F ran cez 5»Prestigiul sovieticilor creşte“
preşedintele Consiliului de Mi avea loc şi semnarea comunica în le g ă tu ră cu a p ro p ia ta vizită
niştri al U.R.S.S., şl preşedin tului final. U n a rtic o l din z ia ru l v e s î- g e r m a n „ D ie W e lt“ —
tele Indoneziei, Sukarno,
Programul vizitării insulei Ba
La convorbirile celor doi con li este fa fel de încărcat ca şi
ducători de stat, care au durat 2
ore, au mai participat Djuanda cel din insula lawa. Pe lîngă a lu i N . S . H ru şcio v în F ra n ţa BERLIN 24 (Agerpres). Zia au impresionat adine mari mase
Kartawiljaja, ministru prim al convorbirile cu preşedintele Su rul vest-german „Die Welt“ pu ale opiniei publice...“
guvernului indonezian, ministrul karno, N. S. Hruşciov va asista PARIS 24 (Agerpres). La 23 Poporul Franţei, se arată în foametei, bolilor şi morţii în în blică sub titlul „Prestigiul so Ziarul arată că diferite in
de Externe al Indoneziei, Suban- la spectacole date de maeştri ai februarie Biroul Politic al Par treaga lume, pentru ca fiecare vieticilor creşte“, un amplu ar stitute pentru cercetarea opiniei
drio, şi ministrul de Externe al dansului şi cîntecuiui din Bali tidului Gomunist Francez a dat declaraţie, îl va primi ou căldu om să poată contribui la dez ticol în care scrie printre altele: publice, îăcînd sondaje în rîndul
U.R.S.S., Gromîko. şi la numeroase alte festivităţi ră pe N. S. Hruşciov ca pe re voltarea culturii umane. maselor dinfr-o serie de ţări din
organizate de autorităţile locale publicităţii o declaraţie în care prezentantul ţării care în lupta „Prestigiul U.R.S.S. a crescut Europa occidentală, precum şi
!n cele trei zile pe care N. S. în cinstea sa. salută apropiata vizită a lui împotriva barbariei hitleriste a Vizita preşedintelui Consiliu atît în Europa occidentală cît
Hruşciov le va petrece în insula N. S. Hruşciov în Franţa. jucat un rol priroipal în elibe lui de Miniştri al U.R.S.S. — şi dincolo de Ocean. Sputnicii, din S.U.A., Canada, Uruguav,
¦sisas* rarea Franţei. Francezii nu uiită 'se arată în continuare în decla mchetele balistice, intercontinen
că la Stalingrad a răsunat pen raţie, nu poate să nu slujească tale, cuvîntul spus în toate pro etc., au constatat că majoritatea
Poporul francez întîmpină cu bucurie şi speranţă tru prima oară glasul victoriei intereselor celor două ţări ale blemele politice importante şi
asupra fascismului hitlerist. noastre precum şi cauzei păcii succesul în domeniul economic... celor întrebaţi sînt de. părere că
puterea U.R.S.S. va creşte.
apropiata vizită a lui N. Hruşciov în Franţa Poporul Franţei va întînnpina în Europa şi în întreaga lume. Politica S. U. A. faţă de America Latină
5 . în persoana lui N. S. Bruşcitov Interesele Franţei şi Uniunii So
pe reprezentantull marelui stat vietice nu se ciocnesc. înţelege
PARIS. Corespondentul Ager blicat harta Franţei pe care este largi, ceea ce nu poate aduce de- care pentru prima oară în isto rea între ele este un deziderat !fapaptini seBiatoraiiasi
pres anunţă: Poporul francez a indicată ruta călătoriei lui N. S. cît avantaje întreprinderii noa rie năzuieşte să-şi folosească pu impus de condiţiile geografice şi re p u b lica n I
primit cu bucurie şi speranţă Hruşciov prin ţară. stre“, a declarat Marcel Purich, terea nu pentru a-şi impune lu de istorie.
ştirea apropiatei vizite în Franţa membru al Consiliului de admi mii dominaţia, ci pentru a in WASHINGTON 24 (Ager Pe baza statisticilor oficiale,
a şefului guvernului sovietic, Toate ziarele pariziene anunţă nistraţie al uzinei. staura coexistenţa paşnică şi In trecut popoarele noastre pres). Intr-un raport prezentat Aiken a arătat că în Panama
N. S, Hruşciov — scrie revista premiera filmului „Nortnandie- paicea. Această politică de pace au fost supuse pericolului şi a- Comisiei senatoriale pentru A- mizeria este cruntă : La un mi
„Cahiers du Communisme“, pu Niemen“, coproducţie sovieto- Activistul sindical Georges se oglindeşte în planul dezar menîntăritor militarismului ger faceri Ie Externe, senatorul repu lion de locuitori de categoria
blicaţie lunară a Partidului Co franceză, înfăţişînd aspecte din Faure, din aceeaşi întreprindere, mării' generale, prezentat de man. Renaşterea acestui milita „foarte săraci“ există 50 de fa
munist Francez. Poporul fran lupta comună dusă de aviatorii a arătat că organizaţiile sindi N. S. Hruşciov la O.N.U., plan rism în Germania occidentală a- blican Aiken (statul Vermont), milii „extrem de bogate“. Ţinînd
cez vede în N. S. Hruşciov, francezi şi sovietici în anii ce cale intenţionează să creeze un a1 cărui realizare ar face ca vi rată cît de real este pericolul în care a fost trimis de Congres
scrie în continuare „Cahiers du lui de-al doilea război mondial comitet în întreaga uzină pentru sul milenar al oamenilor să de momentul de faţă şi în viitor. să cerceteze situaţia din cîteva seama de condiţiile economice de
Gommunisme“, „un demn repre împotriva hitleriştilor. a stabili felul în care muncito ţări ale Americii Latine, consta aci, se spune în raport, nu este
zentant af unei mari ţări care a rii vor putea participa la primi vină realitate, ar permite ca înţelegerea între Franţa şi de mirare că nemulţumirile sînt
contribuit cel mai mult la sal Ziarul I’,,Humanite Dimanche“ rea care va îi făcută Iui N. S. inteligenţă, munca şi capacită Uniunea Sovietică constituie tă că cea mai mare defecţiune larg răspîndite. Exprimîndu-şi
varea lumii de jugul sînge- publică convorbirile avute de Hruşciov de către populaţia Pa ţile creatoare ale omului să nu cea mal bună garanţie a securi n politicii Statelor Unite faţă de surprinderea că pînă acum ne
ros al barbarilor hitlerişti. Po corespondentul său cu muncitori, risului. tăţii Franţei. înţelegerea între mulţumirea nu s-a manifestat
porul francez salută în N. S. funcţionari şi tehnicieni ai u- fie folosite pentru producţia mij această regiune constă în lipsa încă în forme mai ascuţite, se
Hruşciov pe marele exponent al neia din cele mai mari întreprin loacelor de distrugere, oi pentru Franţa şi Uniunea Sovietică, de înţelegere a problemelor şi natorii! american avertizează că
dezarmării şi al păcii univer deri pariziene — A.O.I.P. (A- oroarea unei vieţi intr-adevăr dezvoltarea relaţiilor economice nu va trece mult şi protestele
sale“. sociaţia muncitorilor pentru fa ¦demnă de om, pentru lichidarea şi culturale dintre ţările noastre năzuinţelor popoarelor de acolo“
bricarea aparatelor de precizie) corespund intereselor Franţei. (Congressional Record). Reîc- panamezilor se vor intensifica.
In regiunile, oraşele şl loca despre ceea ce gîndesc ei asupra -©ei mai mare sfat rindu-se la penetraţia economică In ceea ce priveşte Bolivia,
lităţile din Franţa pe care le va apropiatei vizite în Franţa a lui d e pe ©ssrafiraerafal african In oraşele şi satele Franţei americană în America Latină,
vizita şeful guvernului sovietic N. S. Hruşciov. Muncitorii a- poporul nostru se pregăteşte cu Aiken declară că ea frînează raportul semnalează că achiziţii
în cursuf călătoriei sale în Fran cestei întreprinderi salută în u- LAGOS 24 (Agerpres). — In preşedintele partidului Consiliul bucurie şi plin de nădejde să-l le masive de produse agricole
ţa se desfăşoară o intensă acti nanimitate vizita şefului guver luna octombrie a acestui an, da popular al Nigeriei de Nord, întiîmpine pe N. S. Hruşciov. dezvoltarea economică şi „creea din surplusurile S.U.A. submi
vitate în vederea pregătirii în nului sovietic. torulă luptei hotărîte pentru li Alhaji Abubakar. ză grave nemulţumiri printre nează grav economia naţională.
tâlnirilor cu N. S. Hruşciov. bertate a poporului nigerian, Poporul nostru doreşte fier popoarele acestui continent“. Ra Astfel producţia de grîu a aces
Numeroşi muncitori "şi-au ex fosta colonie Africa occidentală Nigeria este situată pe litora binte ca vizita lui N. S. Hruş- portul senatorului american ana tei ţări a scăzut la jumătate din
In numeroase departamente au primat dorinţa ca după această engleză, îşi va dobîndi indepen lul golfului Guineea, în bazinul oiov şi tratativele franco-sovie- lizează situaţia din ţările vizi cauza importurilor şi a presiuni
loc şedinţe ale filialelor locale vizită să urmeze lărgirea comer denţa naţională sub numele de Nigerului Inferior, între Africa liee care vor avea loc cu acest tate, Bolivia, Panama, Peru şi lor exercitate de S.U.A. asupra
ale asociaţiei „Franţa-U.R.S.S.“, ţului cu U.R.S.S. A.l.O.P. a în Federaţia Nigeriei. occidentală franoeză şi Came Venezuela, oprindu-se îndeosebi guvernului.
în cadrul cărora sînt discutate cheiat deja tranzacţii cu U.R.S.S. run. prilej să contribuie la progre asupra primelor două.
probleme privind organizarea în- pentru livrarea unei mici can Referindu-se la această pro
tîlnirifor cu şeful guvernului so tităţi de utilaj. „Această vizită blemă ziarul „Deutsche Zeitung“ Din punct de vedere economic sul cauzei păcii şi să slujească
vietic. Numeroase ziare au pu poate deschide în faţa noastră scrie că prin numărul locuitori Nigeria este slab dezvoltată, da intereselor Franţei.
perspectiva unor comenzi mai lor, dare însumează 35-40 mili torită îndelungatei dominaţii
colonialiste. Majoritatea popu Scurte ştiri ©Scurte ştiri«Scurte ştiri
oane de oameni, şi prin supra laţiei este analfabetă, numărul
P reg ăfîrlle mîli&are ale revanşarziSor şcolilor este foarte mic, sorie HANOI. — In provincia Nghe An a zita în anul 1960 instituţii de învăţă- oameni de ştiinţă şi cultură din R. P.
v e s f Bg e r m a n î faţă sa de peste 900.000 km., „Deutsche Zeitung“. Nigeria este fost terminată recent construirea unei mînt superior din ţările socialiste pen Chineză, printre care Go Mo Jo, Mao
o ţară agrară slab dezvoltată şi noi rafinării de zahăr, una dintre cele tru a ţine conferinţe pentru schimb de Dun, Gen Su Tun şi alţii.
Nigeria va fi cel mai mare stat nu are aproape deloc? industrie. două rafinării moderne construite în experienţă şi pentru ridicarea califică
Din punct de vedere politic, în R. D. Vietnam cu ajutorul R. P. Ghi- rii. Aproape trei sute de studenţi so MOSCOVA. — In numele guver
de pe continentul african’. cheie „Deutsche“ Zeitung“, noul neze. Rafinăria, care va fi pusă în vietici vor face practică în producţie nului japonez, Direcţiei centrale de
funcţiune luna viitoare, va avea o ca în întreprinderile din ţările lagărului coordonare pentru cercetarea Antarcti
Gu prilejul alegerilor care au guvern intenţionează să ducă o socialist. La rîndul tor în Uniunea So
pacitate anuală de peste 5.000 tone de vietică vor sosi profesori, studenţi şi cii şi a organizaţiilor ştiinţifice diu
aviut loc în decembrie 1959 pen aspiranţi din ţările socialiste. Japonia, oamenii de ştiinţă japonezi
zahăr.
tru viitorul parlament al ţării MOSGOVA. — Peste 300 de profe PEKIN. — Oamenii de ştiinţă şi au exprimat recunoştinţa profundă gu
cultură din R. P. Ghineză au protestat vernului Uniunii Sovietice, organizaţi
s-au obţinut următoarele rezul sori din instituţiile de învăţâniînt su- ilor ştiinţifice sovietice şi membrilor
tate : partidul conservator Con
BERLIN 24 (Agerpres). — litare noi şi un lanţ de baze de gresul popular al Nigeriei de politică de neutralitate. I perior din Uniunea Sovietică vor vi- cu hotărîre împotriva intenţiei guver echipajului navei sovietice „Obi“ pen
In Germania occidentală conti rachete între Flensburg şi insu nord a obţinut 142 de mandate, nului american de a transfera din Tai- tru ajutorul acordat navei japoneze
van în S.U.A. valorile culturale, care „Soia“. Ajutorul a fost acordat în re
nuă activ pregătirile militare. la Fermairn. Construcţiile mili partidul Consiliul naţional al Noi m iliarde d e dolari aparţin poporului chinez. Protestul a giunea bazei ştiinţifice japoneze „Sio-
După cum anunţă agenţia ADN, tare se vor concentra în golful Nigeriei şi Camerunului, partid pentru în arm are fost semnat de peste 500 de cunoscuţi va“ din Antarctica.
la începutul lunii martie unităţi oaire a inclus în programul său
de rachete ale' Bundeswehrului Kiel, golful Ekkennforder şi gol revendicările eliberării politice -S 3 -
vest-german vor efectua trageri ful Flensburg, precum şi în şi economice a Nigeriei a obţi
nut 89 de mandate, iar partidul WASHINGTON 24 (Ager jinind aceste cheltuieli el se că
de instrucţie ou rachete. Trage portul Neustadt. In aceste baze Grupul de acţiune a obţinut 73 pres). — In Gornista pentru a- lăuzeşte după „cele mat reci
rile vor fi efectuate în regiunea navale urmează să staţioneze de mandate. faoerite externe a Gamere! re oaloiîle ale avantajului propriu“.
Burendorf din golful Ekkernfor Eli a lăsat să se înţeleagă că
der. In timpul tragerilor zona distrugătoare şi submarine în Şeful guvernului va fi vice-' prezentanţilor continuă discuta acordând ajutor militar ţărilor
de instrucţie va fi păzită de flo zestrate cu arme atomice, pre rea aşa-zisului program de „asi străine, Statele Urnite fac acea
ta maritimă militară vest-ger- cum şi escadre de vase pentru gurare a securităţii mutuale“. sta în propriile lor interese.
debarcare. Subliniind că S.U.A. alocă 41
Săptămîna trecută preşedintele miliarde dolari pentru cheltuie
mană. Eisenhower a cerut congresului lile lor militare directe Gates a
să aloce pentru toate genurile declarat: „Ţin să subliniez că
Agenţia ADN relatează de ă- de „ajutor“ destinat statelor dacă la această sumă s-ar adău Demisia guvernului italian
străine conform acestui program ga cefe 2 miliarde dolari des
sertîenea că se efectuează lu B e r l i n u l o c c i d e n t a l - f u r n i z o r d e c a d re 4.175 milioane dolari dintre care tinaţi ajutorului militar aceasta
2 miliarde dolari pentru cheltu ar asigura folosirea efectivă a
crări pentru lărgirea bazei na ieli militare directe. In cadrul sistemului militar al aliaţilor“.
naziste pentru Bundeswehr executării acestui program mulţi
vale de la Flensburg. In acest economişti americani şi-au ex In cadrul comisiei s-a dat ci ROMA 24 Corespondentul A-
primat părerea că alocările ce tire declaraţiei generalului Twi
port au şi început să sosească BERLIN 24 (Agerpres). — această acţiune de ziarele vest- rute de guvern depăşesc posibi ning, preşedintele Comitetului gerpires, Giorgio Pastore anun lungă durată, date fiind gravele
vedete-torpfloare şi dragoane de Berlinul occidental se transfor berlineze care publică anunţuri lităţile economiei S.U.A. Recent, mixt al şefilor de stat major. In ţă: In seara zilei de 24 februa divergenţe din sinul Partidului
mine aparţinând forţelor navale mă într-un furnizor de cadre şi diferite materiale propagan într-un raport special, Comisia declaraţie se spune că după pă democrat-creştin, precum şi ne
ale Germaniei occidentale. După de ofiţeri pentru Bundeswehrul distice despre Bundswehr. Nu mixtă a Congresului a ajuns la rie, Antonio Segni a prezentat înţelegerile dintre partidele de
eum subliniază agenţia ADN vest-german. Agenţia ADN a- meroase organizaţii militariste concluzia Gă Statele Unite tre rerea cercurilor militare aproba preşedintelui Giowînni Gronchi, dreapta.
nunţă că în ultimul timp sînt din Berlinul occidental organi buie să-şi reducă cheltuielile mi rea programului „ajutorului“ mi demisia guvernului italian.
programul pregătirilor militare recrutaţi în armata vest-germa- zează întîlniri între foştii mili litare în străinătate. litar în proporţiile cerute de gu Guvernul „monocolor“, prezi
pe care îl înfăptuieşte Ministe nă a N.A.T.O. tot mai mulţi o- tari ai armatei hitleriste şi ofi vern, este absolut necesar „pen Căderea guvernului Segni, al dat de Antonio Segni, alcătuit
fiţeri nazişti care locuiesc în ţeri ai Bundeswehrului, vizio Guvernul depune destule e- tru securitatea Statelor Unite“. 2 0 -lea guvern italian de după
rul de Război al R.F.G. pe lito forturi pentru a convinge Con război, a fost provocată de ho- doar din reprezentanţi ai Parti
gresul de necesitatea alocării în tărîrea luată cu trei zile în ur dului clerical democrat-creştin,
ralul Balticii prevede ca paralel mă de conducerea Partidului li
beral de a retrage sprijinul a- a fost sprijinit în timpul celor
cu lărgirea vechilor obiective j Berlinul occidental. Agenţia su- nări de filme cu subiecte milita corelat acestui guvern. In cercu 12 Iutii de guvernare de cele
rile politice din capitala Italie:
militore să se creeze porturi mi- I bliniază marile servicii aduse în re etc. se consideră că noua criză gu mai reacţionare partide din Ita
vernamentală din Italia va fi dc lia — Partidul liberal, Partidul
-G ?sas-
monarhist şi Partidul neofascist
Îngrijorare în Anglia In urma intenţiei germaniei occidentale (Mişcarea socială italiană).
de a-şi stabili baze militare §n Spania tregii sume cerute pentru pro- O)in <Htp.ub-liea ^Populat'
gnaimiiil de „asigurare a securi
¦
BERLIN 24 (Agerpres). — gura baze militare în Spania“. cord militar între Germania oc tăţii mutuale“.
Intenţia guvernului vestgerman Este mai mult ca sigur, subli cidentală şi Spania franchistă In şedinţa din 23 februarie a toc)-
de a instala baze militare ae niază agenţia citată, că „Anglia iniţiat şi încheiat în această pe
riene şi pentru rachete în Spa se opune cu fermitate acestei rioadă de pregătire a unor im Comisiei pentru afacerile exter In R. P. Ghineză
nia franchistă provoacă nemul idei“. portante conferinţe internaţiona ne ministrul de Război Gates a s-a construit intr-un
ţumirea cercurilor conducătoare le şi a tratativelor F.st-Vest în susţinut că este necesar cia în timp foarte scurt —
din alte ţări occidentale. Ştirea In Anglia, arată Rcuter în problema dezarmării şi a altor anii 1960-1961 Statele Unite să doar 30 de zile —
publicată luni de ziarul „New continuare, nu se înţelege de ce cheltuiască 2 miliarde dolari un canal navigabil
York Times“ — care a dezvă Germania occidentală are nevoie pentru ajutorul militar direct lung de 35 km.
luit aceste planuri marelui pu de instalaţii militare în Sp-ania. probleme politice privind Ger destinat aliaţilor S.U.A. Gates a
De asemenea se consideră că IN 6LIŞEU: Pri
mania. I declarat printre altele că spri ma cursă de vas'.'
pe noul canal.
blic a determinat anumite pre aceste planuri sînt de natură „să
cizări şi declaraţii din care re reînvie vechi bănuieli nu numai D eclaraţia com ună
iese pe de o parte că tratati în Anglia dar şi în alte părţi Eisen h o w er - K ubitschek
vele în acest sens s-au desfă ale Europei în ce priveşte mo
şurat anterior şi între R.F.G. tivele care stau la baza lor“. La
şi alte ţări membre ale N.A.T.O. Londra se aminteşte în această NEW YORK 24 (Agerpres). delitatea faţă de principiile „pan-
şi că, pe de altă parte guver ordine de idei că Spania a con - După cum relatează din Rio americanismului“. Declaraţia
nul vest-german a preferat tu stituit în timpul războiului ci de Janeiro agenţiile americane cheamă la urnirea „eforturilor tu
turor acestor ţări teritoriul Spa vil un teren de încercare pentru de presă, D. Eisenhower, preşe turor statelor comunităţii inter-
dintele Statelor Unite ale Ame
niei îranchiste. forţele militare şi armele ger ricii şi J. Kubitschek, preşedin americane“, „pentru ca prin ac-
Referindu-se la planurile vest- mane pregătite în vederea dez tele Braziliei, care s-au întîlnil iiuni coordonate să se intensifice
lănţuirii celui de-a! doilea răz în noul oraş Brasilia, viitoarea măsurile menite să oprească dez
germane agenţia britanică Reu boi mondial. capitală a ţării, au dat publici voltarea nesatisfăcătoare din a-
ceastă mare regiune a continen
ter relatează, citind „surse bine Cercurile politice britanice tăţii o declaraţie comună. tului american“.
informate“, că „guvernul englez scot de asemenea în evidenţă In declaraţie se subliniază fi
este îngrijorat de intenţia Ger lipsa de oportunitate a unui a-
maniei occidentale de a-şi asi-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Alartie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.i.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.