Page 86 - 1960-02

PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, U N 1ŢI-VAI C itiţi în p a g . II-a

misI socialismului MINEREU
mai mult,
4 pagini 20 bani la timp

şi de bună
calitate !

Anul XÎI Nr. 1699 V ineri 26 feb ru arie 1969

P e n tru d ezv o ltarea secto ru lu i

zo o teh n ic în g o sp o d ăriile

a g ric o le co lectiv e rrrrr.'

R ăspunsul c o le ctiviştilo r din P rica z la chem area J§!§§ \ ' <>' ' '*

ia întrecere lan sată de c o lectiviştii din C îlnic La C ălan a in tra t p iţi un num ăr de 530 m eri, In tro d u s ş i In a lte e x p lo a tă ri^ 'JifeI
peri şi pruni.
Colectiviştii din Pricaz, raionul Orăştie, au primit cu interes deosebit în fu n cţiu n e m aşina forestiere din regiune. rt a fu r n a lu l n r. 4 a l C o m b in a i u liii s id e r u r g ic d in H u n e d o a r a
chemarea la întrecere lansată de colectiviştii din Cîlnic pentru dezvoltarea In cursul zilei de ieri, două lucrează şi echipa prim -fu rn alistu lu i lodif C ihdea. Ea şi-a dep ă ­
sectorului zootehnic in gospodăriile agricole colective. Membrii gospodăriei de turnat fo n ta pe bandă echipe form ate din oîte 12 co­ A cţiune cu cartea şii pla n u l p e luna ian u arie a.c. cu 14,25 ta su tă, iar în luna
noastre se alătură chemării la întrecere şi se angajează să realizeze ur­ lectivişti au continuat curăţitul februarie continuă să se m en ţin ă prin tre echipeiq fruntaşe.
mătoarele obiective: In cursul zile i d e ieri, la pom ilor, iar o a ltă echipă a In cadrul acţiu n ilor p e ca re)
uzina „V ictoria“ din C ălan a executat lucrări d e stro p it. P î­ biblioteca raională din B rad lei Constructorii siderurgişti
L Creşterea numărului de animale la suta in tra t în fu n cţiu n e m aşin a de nă în seara zile i d e 25 februa­ hunedoreni cheamă la întrecere
turnat fonia pe bandă. La ora rie, au fost stro p iţi cu setinon organ izează pentru populari- <
de hectare teren agricol 11,30 a în cepu t tu rn area fon­ în concen traţie de 0 7 5 ta su­ pe cei din Reşiţa
tei şi a durat 25 de m inute. tă a lţi 250 pom i fructiferi. z a r e a c ă rţi In rîn d u l p io n ie r i-\
Analizînd posibilităţile gospodăriei noastre, considerăm că lor ş i şcolarilor şi pen tru d e z­
putem să realizăm la 100 hectare teren agricol un etectiv mai In tra rea în fu n cţiu n e a m a­ La ora actuală, în raionul voltarea g u stu lu i de citit a l a-\
mare de animale decît cel slabi lit în chemare; şin ii de turnat fonta pe bandă H aţeg, sînt curăţiţi şi stropiţi cesto ra, a avu t toc aseară la ţ
uşurează m ult m unca furnaliş- 8.500 m eri, peri şi pruni. Casa raională de cultură din \
— numărul bovinelor va ajunge Ia 38 capete din care cel B rad o du pă-am iază de basm .\
puţin 22 vaci de lapte.
P e ste 200 d e co p ii a i oame-<
— numărul ovinelor la lOOcapete, toate cu lînă semiîină;
—- numărul porcinelor la 50 capete, din care 8 scroaîe fă- tilor, operaţiunea făcîndu-se P ro to tip u l nilor m uncii din oraş au asis-î însufleţiţi de sarcinile măreţe chemat Ia întrecere socialistă co­
tătoare; m ecanizat. T otodată se reduce to t la p rezen ta rea b a sm u lu i\
— numărul păsărilor la peste 160 bucăţi Ia sută de ha.
teren cultivat cu plante cerealiere. cu 10 postu ri necesarul de a f o s t e x p e rim e n ta t „ B a b a D o c h ia ,‘. puse în faţa oamenilor muncii lectivul de muncitori, tehnicieni
In afară de cele prevăzute în chemarea colectiviştilor din
Cîlnic, noi ne mai angajăm să vindem statului pe bază de con­ oam eni, care înainte vrem e La se c to ru l fo re stie r Bctru ELENA 6ISMARU bibliotecară din ţara noastră de plenara C.C. şi ingineri de Ia I.C.M.M.-Re-
tract 6.000 kg. carne Ia suta de ha. teren agricol, 65 la sută din erau fo lo siţi la spargerea m a­ M are s-a term inat ieri experi­ al P.M.R. din 3—5 decembrie
cantitatea de lapte de oaie, întreaga cantitate de. lapte de vacă n u ală a fo n tei d in tip a re. In m entarea unui p ro to tip de de- Un nou fu n icu lar 1959, privind dezvoltarea cu pre­ şlţa.
şi întreaga cantitate de lînă. acelaşi tim p se îm bunătăţeşte covil autopropulsat realizat de cădere a industriei grele, spori­ Prin această chemare, colec­
m u lt calitatea fontei livrate inginerii N . M azilia şi M . I e r i, la în tr e p r in d e r e a f o r e s - <, rea producţiei de oţel, fontă şi
9. Asigurarea unei baze furajere turnătoriilor, calupurile de fon­ M uscalu. In perioada de pro­ tieră H aţeg a fo st d a t în fu n c-l laminate, muncitorii, tehnicienii tivul de muncă de la I. C. S.
tă nem aiconţinînd nisip. bă, prototipu l s-a com portat ţiune unul d in cele 4 fu n ica -ţ şi inginerii întreprinderii de Hunedoara s-a angajat să reali­
corespunzătoare satisfăcător, râspu n zln d tutu­ (are p revă zu te în p lan u l de m e-ş construcţii siderurgice din Hu­ zeze pianul valoric anual pînă
A cţiuni fito sa n ita re ror cerinţelor im puse de tere­ can izare pe anul in curs. N oul') nedoara, au hotărît să întîmpine la 26 decembrie, să mărească
Considerînd că şi în acest domeniu avem posibiltăţi să rea­ nul acciden tat din sector. D in cu noi succese cel de-al 111-iea productivitatea muncii cu 1,5 Ia
lizăm mai mult decît ceea ce au propus colectiviştii din Cîlnic, La gospodăria agricolă co­ calcule reiese că cheltuielile de funicular a fo st d a t in folosin - < Congres al Partidului Muncito­ sută faţă de productivitatea pla­
ne angajăm să însilozăm cel puţin 8 tone nutreţ pe cap de lectivă din sa tu l G alaţ, raionul tran sport, a m aterialului lem ­ resc Romîn. In acest scop, pen­ nificată, să reducă preţul de cost
bovină şi 11 tone pe cap de vacă. in acest scop, vom culti­ H aţeg, a început în urm ă cu ci­ nos, la ram pă se reduc prin iă cu 30 de zile m ai devrem e < tru a ridica întrecerea socialistă la materiale, manoperă, utilaje
va o suprafaţă corespunzătoare cu porumb de siloz, de pe care teau zile acţiunea de curăţire ded i prevedea graficul de lu -} pe o treaptă superioară, în ve­ şi cheltuieli de regie, realizînd
vom recolta peste 50.000 kg. porumb, în faza de coacere lapte- şi stropire a pom ilor. P înă in tro d u cerea .acestu i d eco vil cu cru. In perioada de probă, e l } derea scurtării termenelor de astfel economii peste sarcina pîa-'
ceară. acum au fost curăţiţi şi stro­ a transportat deja o cantitate i dare în folosinţă a agregatelor, nificaţă în valoare de 6.500.000
50 la su tă. In viitor, el va fi sporirii productivităţii muncii şi lei. De asemenea, constructorii
Vom curăţa, grăpa şi îngrăşa cu urină de grajd întreaga d e 104 m .c. m a teria l lem n os. > reducerii preţului de cost, con­ s-au angajat să mărească indicii
suprafaţă de păşune şi fineţe naturale de care dispunem. In m od deosebit, la m ontarea s structorii I. C. S. Hunedoara au de utilizare a utilajelor şi mijloa­
acestu i funicular au m uncit < celor de transport, să reducă
i m e c a n ic ii f u n ic u ta r iş ti I tie Vv ău- )> consumul specific la materiale
c a ru , Io n M u ş a t ş i Io n V ă c:aarru . j
3 Asigurarea construcţiilor necesare
-a»- deficitare (Ia cherestea cu 7,5
fermelor de animale la sută, la oţel beton cu 5 la

In acest domeniu, ne angajăm să realizăm obiectivele pro­ Fier vechi pentru ofelării sută, la ciment cu 6 la sută şi la
puse de colectiviştii din Cîlnic. Vom realiza şi da în folosinţă cărămizi cu 3 la sută), să mă­
înainte de termen construcţiile planificate. Pe baza folosirii re­
surselor locale, vom reduce preţul de cost al construcţiilor cu Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ a fierului vechi“ organizată la rească numărul de inovaţii faţă
cel puţin 35 Ia sută faţă de cel prevăzut în planul de producţie. nerii din cadrul I. (3. S. Hune­ Cugir, tinerii muncitori au co­
doara, s-au angajat ea în pri­ rectat importante cantităţi de de anul 1959 cu 10 Ia suta şi
Consiliul de conducere al mul trimestru al anului 1960 fier vechi. Numai în ultimele
gospodăriei agricole co­ să colecteze şi să predea I.G.M.- patru zile, ei au colectat prin să dea în primire beneficiarului
lective din satul Pricaz, ului o cantitate de 1 .0 0 0 tone muncă voluntară o cantitate de
agregatele înainte de termenul
raionul Orăştie
prevăzut în planul de stat. j

fier vechi. peste 1 2 .0 0 0 kg. fier vechi. Zi de producţie

In cinstea Conferinţei regio­ In această apţiune, un aport

nale de partid ei şi-au intensi­ deosebit l-a adus şi comisia de mărilă
ficat eforturile pentru îndeplini­ femei. In mod deosebit, s-au e-
rea acestui angajament. Organi- videnţiat tovarăşii Vasile Dra- Pentru a întîmpmă Conferinţă
zînd numeroase acţiuni patrio­ golea, Birk Terezia, Nicoară E- regională de partid cu cele mai
tice pe toate şantierele au reuşit lena, Sîrbu Veronica, Wahel Re- frumoase realizări uv producţie,
ca pînă la data de 23 februarie nate, Gavrici Liviu şi alţii. colectivul de muncă al grupului
să predea I.G.jVL-ului peste 730 electrotehnic al I. G. S. Hune­
CRI STEA FLORIAN

tone fier vechi. corespondent doara, sub îndrumarea biroului

in I960 Apreciind dragostea pentru muncă a tovarăşei Ana Groza, comuniştii Fruntaşi în această acţiune La chemarea organizaţiei de organizaţiei de bază P.M.R., a
de la Filatura Lupeni au primit-o în rînduriie candidaţilor de partid. sînt colectivul grupului II şan­ bază P.M.R., un mare număr
Reductod cu 1,1 ta sută consumul tiere construcţii şi colectivele de muncitori şi tehnicieni din declarat ziua de 2 2 februarie zi
specific de combustibil convenţional De atunci, tovarăşa Ana Groza este una dintre cele mai bune munci­ sectoarelor baze, depozite şi me- cadrul secţiei I. C. M. Şeuleşti de producţie mărită.
toare de la secţia sortare. Ea îşi depăşeşte zilnic norma cu peste 20 kg. canic-şef. au participat zilele trecute la
vom realiza economii lire de maiăse. acţiunea de strîngere a fierului In această zi, întreg colecti­
In valoare de 273.1 -k vul a lucrat cu mult entuziasm,-
In clişeu: tovarăşa Ana Groza sortind firele de mătase. vechi. Tn frunte cu comunistul executînd lucrări de bună caii-:
In cadrul „Lunii de strîngere tale şi realizînd economii însem­
-jsrssssg- nate de materiale. Astfel, şefii
de echipe Vaier Mănescu, Ilie

tn în fîm p in a re a C o n fe rin ţe i re g io n ale da partid Ioan Suciu, muncind cu însufle­ Constantin, Nicolae Nichifor,-
ţire, ei au colectat şi trimis pen­ Remus Goranca, Ioan Ghigoarţa,-
Comuniştii raportează tru Hunedoara o cantitate de
50 tone fier vechi. şi alţii, împreună cu echipele lor,
au obţinut indici de realizare ă
normelor între 1,12—1,35.

TRAIAN NEAGU Ing. OONSTANTIN ENOIU

L'a prima vedere un procent în valoare de 273.600 lei. P le n a r a C .C . a l P .M .R . d in şi. lip s u r ile , ia r lu p ta p e n tr u în ­ P la n u l 'de p r o d u c ţie p e lu n a ' ," corespondent şeful grupului electrotehnio
pare un lucru mărunt. Dacă a- in scopul realizării acestui an­
nalizezi însă mai profund acest 3-5 decem b rie 1959, a p u s în d ep lin irea sa rcin ilo r d e p ro d u c­ febru arie a fo st d e a sem en ea în ­
lucru şi apelezi la calcule con­ gajament colectivul uzinei elec­
staţi că uneori un procent are o trice Gurabarza a luat o serie faţa m uncitorilor oţelari sarcina ţie nu a contenit nici o zi. E for­ deplin it cu 4 zile înainte de ter­
valoare mare. de măsuri printre care amintim
trecerea la funcţionarea în bloc d e a produ ce în a cest an ca n ti­ tu rile d ep u se d e în treg u l colec­ m en. In cep în d cu al treilea
Nouă. celor de la uzină elec­ a cazanului nr. 4 cu turbina nr.
trică din Gurabarza, rubrica 3. Această măsură permite o fo­ ta te a d e 1,7 m ilio a n e to n e d e tiv , a n im a t d e ex em p lu l co m u ­ sc h im b d in z iu a d e 2 5 feb ru a rie
„Valoarea unui procent“ din zia­ losire mai economicoasă a a-
rul „Drumul socialismului“ ne-a gregatelor. In scopul urmăririi oţel. n iştilo r, a d u s la obţin erea de se dă o ţel în con tu l lunii m ar­
atras, atenţia în mod deosebit. mai bune a procesului de ardere
Noi am analizat posibilităţile la cazane vom revizui şi pune C olectivu l de m uncitori, teh­ rezu lta te care con stitu ie o m în- tie. Indicele m ediu de u tiliza re
care le avem de a contribui la în funcţiune în cel mai scurt
obţinerea de cit mai mari eco­ timp aparatele indicatoare de bi­ nicieni şi in gin eri d e la oţelăria drie pentru în treaga secţie. rea liza t pe o ţelâ rie în a ceastă
nomii la preţul de cost prin redu­ oxid de carbon, lucru ce va per­
cerea consumului specific de com­ mite să urmărim mai operativ M artin nr. 2 de la C. S . H une­ C o m u n iştii d e a c i ra p o r te a z ă lu n ă e s te mai. m a re cu 0 ,8 4 to n e
bustibil convenţional pe KWh. consumul de combustibil. De a-
semenea, în curînd vom efectua doara, în fru n te cu com u n iştii, con ferin ţei reg io n a le de p a rtid p e m .p. va tră d e cu ptor şi zi
Făcînd un calcul sumar am reparaţii generale la turbine. Cu
ajuns la concluzia că prin re­ această ocazie se va extinde la 17p e n tr u a - ş i a d u c e c o n tr ib u ţia la c ă în v in g în d g r e u tă ţile , în lă tu - c a le n d a r is tic ă d e c ît în lu n a ia ­
ducerea cu 1 la sută a consu­ toate turbinele inovaţia candida­ realizarea celor m ilio a n e t o ­ r în d tip s ii f ile , în s u f le ţin d lu p ta n u a rie . Cel. mai. m a r e in d ic e d e
mului specific de combustibil tului de partid ing. Visalon Bo-
convenţional putem realiza o e- toş privind spălarea cu bile de ne o ţet, s-a a n g a ja i să în d ep li­ în treg u lu i co lectiv prin exem plul, u tiliza re a fo st rea liza t la cu p to ­
conomie de circa 2 0 0 .0 0 0 lei a- cauciuc în timpul funcţionării a
nual. In anul 1959, de pildă., condensatoarelor de la turbine. nească planul de p rodu cţie şi lor person al, au obţin u t succe­ rul nr. 2. A ici, în luna ian u a­
am redus consumul specific de Punerea în funcţie a preîncăl-
combustibil pentru producerea de zitorului pentru apa de alimen­ să d ea p e ste plan u l an u l 13.000 se d e seam ă in în făptu irea sa rci­ rie, s-a re a liza t un in dice de
energie electrică cu aproape 1 tare a cazanului nr. 4, schim­
la sută. Aceasta a însemnat o barea supraîncâlzitorului de la to n e d e oţel. C on ferin ţa re g io ­ nilor d e p ro d u cţie. In luna ia ­ 7,60 ton e, iar în febru arie de
economie anuală de 147.000 lei, cazanul nr. 2 şi eliminarea pier­
deci peste 1 2 .0 0 0 lei pe lună. derilor de apă şi aburi de la n a lă d e p a r tid d in an u l trecu t n u arie, s-au. p ro d u s p e s te p r e v e ­ 7,71 to n e o ţe l p e m .p . v a tr ă de
Dar rezultatele obţinute pînă în restul cazanelor sînt de aseme­
prezent în această direcţie ne în­ nea măsuri care vor asigura a in d ica t ca principal, m ijlo c de d erile p la n u lu i d e p ro d u cţie cu ptor şi z i calen daristică. Unul din cei mai
tăresc convingerea că putem reducerea consumului specific cu
realiza economii şi mai mari. încă 1,5 la sută. creştere a producţiei de m etal, 5.410 tone de o ţel. au fo st a p li­ C om uniştii Ştefan T ripşa, m ai­ buni electricieni de
Luînd cunoştinţă de dezbaterile sporirea indicilor de u tilizare a cate m ai m ulte in ovaţii prin care stru o ţela r, Erou. a l M uncii S o ­ la complexul C.F.R,
care au loc în coloanele ziaru­ Economii importante putem agregatelor siderurgice şi a sta ­ s-a redu s în m od sim ţito r tim ­ cialiste, Teodor K aram alis, M a­ Teiuş-Coşlariu, este
lui „Drumul socialismului“ pri­ realiza şi prin reducerea con­ bilit ca la O .S.M . nr. 2 să se a- pu l de reparaţii la cald şi a ju s­ rian A xente, Iulian Ispas, M ihai tinărul Anton Rei
vind valoarea unui procent, ne sumului specific de combustibil ju n g ă la un in dice de u tiliza re tă rile în tre şa rje , s-a trecut, la T îrpescu prim -topitori, Aurel
propunem să reducem în conti­ necesar producerii aburilor. La
nuare consumul specific. Noi ne acestea se vor mai adăuga şi d e 5 ,9 to n e p e m .p . v a tr ă d e fo lo s ir e a u n u i n o u p rocedeu , d e S ta n c iu m a is tr u o ţe la r , V a r g a pede de la revizia
angajăm ca faţă de realizările economiile ce le vom realiza prin
medii din anul 1959, oină reducerea consumului propriu ele cuptor şi zi calendaristică. în ­ încărcare a cuptoarelor, s-a a- H erm ăn, m aistru la hala de tur­ de vagoane din
la sîîrşitul anului, să reducem "energie electrică. Acestea sînt făptuirea acestei sarcini a con­ plicat o nouă m eto d ă de organi­ staţia Teiuş. Timp
consumul specific cu încă 1,5 la obiectivele care vor sta în cen­ stitu it o preocu pare d e frunte a ¦ za re a flăcării în cu ptor prin nare, sîn t m îridria secţiei de un an de zile,
sută. Aceasta înseamnă că vom trul atenţiei noastre. o rgan izaţiei de partid, a tuturor m odificarea param etrilor aburu­ vagoanele întreţinui
realiza o economie de 798 com u n iştilo r din acea stă secţie. lui pen tru p u lveriza rea păcurii — su fletu l ei. E i .ra p o rte a ză cu
tone combustibil convenţional Ing. EUGEN BUNEA
în dreptăţită m lndrie că sarcina
Uzina electrică Gurabarza trasată de C onferinţa regională

O r g a n iz a ţia d e p a r tid , f o lo ­ în c u p to r . A p lic a r e a a c e s to r in o ­ în c e p r i v e ş t e s p o r ir e a in d ic ilo r te de el n-au avui

s in d v a r ia te le m ijlo a c e a le m u n ­ v a ţ i i a d u s la s c u r ta r e a tim p u ­ d e u tiliz a r e a c u p to a r e lo r , a f o s t nici un defect e-,

c ii p o litic e d e m a s ă ş i lu în d m ă ­ lui. d e e la b o r a r e a ş a r je lo r , la în d e p lin ită ş i d e p ă ş ită , c ă a u lectric.
suri pentru buna organ izare şi reducerea consum urilor specifice dat patriei peste plan m ii de

d esfăşu rare a în trecerii so cia lis­ de co m b u stib il etc., la sporirea ton e de oţel.

te şi a consfătuirilor de produc­ produ cţiei de oţel. F ără în doială că, în cadrul

ţie, stim u lîn d spiritu l inovator In tuna ian u arie, s-a rea liza t con ferin ţei reg io n a le d e p a rtid ,

al oam en ilor, ocu pîn du -se cu un In dice m ediu d e u tiliza re m ai com u n iştii din a c e a stă secţie,

răspu n dere de ridicarea califică­ m are cu 0,64 ton e pe m .p. v a ­ prin rep rezen ta n ţii lor, îşi vor

rii lor, exercitîn d un control tră de cuptor şi z i calen daris­ lua noi şi im p o rta n te a n g a ja ­

perm an en t ş l sistem a tic asupra tică fa ţă de sarcin a sta b ilită m en te în ce p riveşte creşterea

a c tivită ţii conducerii tehnico-ad- pentru anul 1959 iar tim ­ produ cţiei de o tel, an agajam en te

m in iştrative. a secţiei, a canali­ pul de elaborare a şarjelor a care vor con stitu i obiectivul

z a t efortu rile întregului, co lectiv fo st redu s în m edie pe o telâ rie p rin cipal al lu p tei în treg u lu i co­

sp re în deplin irea în tocm ai a sa r­ la 8 ore. G reu tatea m edie a lectiv pen tru tradu cerea în via ­

cin ilor în cred in ţa te d e p a rtid . şa rjelo r a crescut cu 10 tone. ţă a sa rcin ilo r pe care p a rtid u l

P rin m uncă p erseveren tă d e zi In aceea şi p erio a d ă , au fo st ela­ le-a pu s şi le pune în fa ţa m un­

cu zi, au fo st în vin se greu tă ţile borate şi 150 şarje rapide. citorilor otelari.