Page 87 - 1960-02
P. 87
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1609
Minereu tot mai mult, la timp şi de bună calitate!
In scopul îmbunătăţirii calităţii minereului de !ier şi a asigurării unei Minerii de la Ghelar sînt isivinse Din cuvînhjl
aprovizionări ritmice a furnalelor cu minereuri, redacţia ziarului „Drumul să
socialismului" a organizat in ziua de 23 februarie a.c., la Gheţar, o con Sarcinile de plan pentru anul livrează uzinei „Victoria“ Că- participanfilor
sfătuire la care au participat conducători de la cele patru unităţi economice î 1960 impun întreprinderii mi îan, nici aici planul n-a fost
— C.S.H., I. M. Ghelar, uzina „Vicioria"-Călan şi I. M. Teliuc — precum niere din Teliuc un ritm de realizat. Aceasta datorită fap la consfătuire
şi mineri fruntaşi, activişti ai comitetelor raional şi orăşenesc de partid furnalistilor hunedoreni dezvoltare rapid. Astfel, faţă de tului că orizontul IV, care tre
Hunedoara. Au fost prezenţi tovarăşii N. Cătană, membru supleant al C.C. anul trecut, va trebui să fie buia să înlociygscă orizonturile In acest an, a spus minerul loan M.
al P.M.R., director general al C.S.H., Aron Colceru, membru al biroului Co Colectivul de muncă de la le], s-a constatat că în schim extras cu 42 la sută mai mult ce sînt în epuizare, nu a fost Popa, şef de brigadă la întreprinderea
mitetului regional de partid, prim-secretar al Comitetului orăşnesc de par minereu de fier, iar faţă de a- deschis şi pregătit în termen. minieră Teliuc — noi ne-am angajat
tid Hunedoara, Ioan Pavel, prim-secretar al Comitetului raional de partid întreprinderea minieră din Ghe bul III producţia conţinea mai nul 1958 cu 137 la sută mai să îndeplinim planul şi să dăm în
Hunedoara, Adolf Druker, membru al Comitetului regional de partid, direc Sortimentul de ankerită pră plus 10.000 tone minereu de fier. Ca
torul uzinei „Victoria" Călati. lar, pătruns de importanţa sar mult steril din neglijenţa unor litatea minereului nostru, aşa cum s-a
spus, e slabă. In ce priveşte subtera
In cadrul consfătuirii au fost prezentate referate (iov. N. Cătană, di cinilor trasate de plenara C.G. mineri, oare nu curăţau va- mult. Paralel cu creşterea pro jită, care se livrează Ia uzina nul, situaţia nu se prezintă aşa. Bri
rectorul general al C. S. Hunedoara, iov. ing. Vasile Florea, directorul ducţiei de minereu, trebuie să „Victoria“ Călan, nu s-a reali gada pe care o conduc eu, bunăoară,
I. M. Ghelar şi tov. ing. Nicolae Jurcoane, directorul 1. M. Teliuc) .şi s-au al P.M.R. din decembrie anul gonetele de rambleu înainte de se înregistreze o simţitoare zat datorită unop deficienţe in a ridicat conţinutul de fior în mine
purtai discuţii privind îmbunătăţirea calităţii minereului, aprovizionarea rit creştere a productivităţii mun terne. Deşi planul de ankerită a reu, prin alegerea sterilului, la 36 pînă
mică a furnalelor şi colaborarea mai strinsă dintre mineri şi furnalişti. trecut, s-a străduit să asigure a le încărca cu minereu. Bine cii, ^precum şi îmbunătăţirea crescut simţitor, cuptoare de la 38 la sută. Acest lucru se datoreşte
furnalelor din Hunedoara mi înţeles că cei vinovaţi au fost calităţii minereului. Conţinutul prăjire nu s-au construit, pre- preocupării noastre pentru calitdte, cît
Publicăm mai jos extrase din referatele prezentate, cuvîntul unor vor nereu de fier oît mai , mult sancţionaţi şi situaţia s-a în şi analizelor rapide zilnice asupra ca
şi de bună calitate. Aceasta îşi dreptat. de fier la siderită bulgări va conizîndu-se utilizarea ankeritei lităţii minereului.
bitori, precum şi concluziile redacţiei. ¦ găseşte ecoul în faptul că în trebui să depăşească 33 Ia sută, sortate şi corespunzător granu
luna ianuarie a.c. şi în primele De asemenea, s-a intensificat late. Soluţia aceasta n-a putut In numele brigăzii pe care o conduc,
Furnaliştii cer: minereu de 2 0 de zile din luna februarie, alegerea sterilului la banda do iar la siderită măruntă să treacă însă îi adoptată, deoarece staţia mă angajez să îmbunătăţim calitatea
s-au extras, în afara sarcinilor claubaj, s-a desfăşurat o mun de 28 la sută. nouă de antezdrobire n-a func minereului cu 1 la sută şi să reducem
fier bun, livrat ritmic şi de plan, aproape 1 .2 0 0 tone mi că politică mai susţinută în ţionat, datorită nefuncţionării preţul de cost al tonei de minereu cu
nereu. .scopul îmbunătăţirii calităţii. Pentru realizarea acestor o- funicularului nou. 2 lei.
în cantităţi suficientei biective, colectivul de muncă de
Cu toate acestea, atît în luna O dovadă că măsurile luate întreprinderea a întîmpinat Tov. Ioan Humă, inginer şef la în
ianuarie cît şi în februarie, ¦au fost eficace o constituie fap la întreprinderea minieră Teliuc greutăţi mari şi treprinderea minieră Ghelar, a arătat
planul de livrări n-a fost reali tul că după prima decadă din a luat cîteva măsuri de mare că minereul din halda Crăciuneasa
zat. Astfel, în luna ianuarie luna februarie, normele de ca eficacitate. Ast poate fi folosit în furnale, că conţi
s-a înregistrat un minus de litate sînt depăşite cu 0,15 pro nutul de fier e mult mai mare decît
Sarcina sporirii producţiei de me fier a scăzut faţă de media anului 1.556 tone minereu, iar în cele cente la siderită bulgări, cu 1,11 fel, s-au executat D i ei r e f e r a t u l în realizarea spun tovarăşii furnalişti şi că poate
2 0 de zile' din luna februarie prbeente la siderită măruntă şi lucrările din ca tov, N. Jurcoane planului de cal fi folosit cu succes. A mai arătat, de
tal a pus în faţa si'derurgiştilor din trecut cu 0,71 la sută, ceea ce a dus un minus de peste 2 .1 0 0 tone. cu 3,36 procente la limonită. drul circuitului car metalurgic asemenea, că în acest minereu sînt
Rămînerea în urmă se datoreşte blocate fonduri însemnate, pentru care
Hunedoara probleme noi în ce pri la o producţie scăzută a furnalelor faptului că minereul stocat la Furnalele hunedorene au ne întreprinderea plăteşte penalizări. In
Grăciuneasa n-a fost preluat de voie de minereu mai mult şi de consecinţă, trebuie să se ia probe din
veşte utilizarea capacităţilor de pro şi la un consum de cocs ridicat. In calitate şi mai bună. Minerii puţului de extrae- d i r e C Í Q I ’ a l 1. M. TelillC datorită faptului acest minereu de către ambele părţi
interesate şi dacă minereul va fi bun
ducţie existente, îmbunătăţirea tehno acelaşi timp procentul de bioxid- de ţie în subteran că grupurile e- (lucru care nu poate fi pus la îndo-'
fală) să fie folosit.
logiei şi ridicarea nivelului de cunoş siliciu a crescut Ia 10,51 la sută, faţă (reprofilarea rampei, galeria de lectrogene n-au fost introduse la
ocol, lanţul elevator), s-au fă timp în reparaţie capitală şi Găsesc cum nu se poate mai bine
tinţe tehnice al cadrelor. Printr-o pre de 10,41 Ia sută cit a fost media cut pregătirile necesare la ori deci în prezent nu mai pot fi venită această consfătuire a spus to
zontul 180 pentru mărirea su utilizate. varăşul Adolf Druker, directorul uzinei
gătire temeinică a muncii, încă din anului trecut. La siderită de Te către G. S. Hunedoara, fiind de la Ghelar pot să satisfacă prafeţei de lucru şi pentru uti „Victoria“ din Călan.
lizarea de noi metole de expioa* Calitatea minereului livrat
trimestrul IV al anului trecut şi prin liuc procentul de fier rămine la o considerat ca necorespunzător această cerere a furnaliştilor. tare de mare productivitate. La este satisfăcătoare, atît în luna Ne aflăm de faţă toţi factorii şi e
suprafaţă s-au luat masuri peiir ianuarie cît şi în prima decadă bine să discutăm din nou problema’
mobilizarea colectivelor secţiilor com valoare de 32,12—32,70 la sută, iar din punct de vedere calitativ. Pentru aceasta însă, colectivu tru deschiderea în adîncime a a lunii februarie, procentul de aprovizionării furnalelor. Trebuie să
noi trepte. ,De asemenea, aproa metal fiind mai mare decît cel spun că nici furnaliştii din Călan
binatului s-a. reuşit ca în lunile ia cel de bioxid de siliciu creşte la Cît priveşte siderită bulgări, lui de muncă de la întreprin pe toate locurile de muncă şi prevăzut. S-a ajuns la acest n-au fost aprovizionaţi ritmic cu mi
nuarie şi februarie sarcinile de plan 15,60 la sută faţă de 14,60 la sută echipele sînt conduse de către rezultat datorită faptului că în nereu în luna ianuarie şi prima parte
sortimentul principal, preferat de derea minieră din Glieiar îi re cei nrai pricepuţi mineri, de co ultima vreme calitatea produc a lunii februarie. Pentru a lichida a-
să fie îndeplinite şi depăşite. La ob — media anului trecut. munişti, al căror exemplu în ţiei este urmărită pe echipe, e- ceastă stare de lucruri, organizaţia de
6 . S. Hunedoara, atît îft luna vin o seamă de sarcini <le ma muncă mobilizează întreaga xecutîndu-se zilnic analize ra partid de la secţia noastră de furnale
ţinerea acestui succes au contribuit şi Totodată a scăzut cu 1 la sută pro masă de muncitori. pide. Rezultatele acestor analize a ţinut o adunare generală la care au
ianuarie cît şi în \rA / y w yKVv\/V^A_y_^v_\,/_V_V_\y/\/.V.„\/_V_rV_\_/> re însemnătate. sînt aduse fa cunoştinţa echi fost invitaţi şi mineri din Teliuc. Gu
colectivele de mineri de la Ghelar centul de fier la siderită măruntă de Cu toate acestea, nici planul pelor !uîndu-se, acolo unde este acest prilej, vazînd greutăţile noastre,
ele extracţie, nici ce! de livrări minerii s-au angajat să pe livreze mi-'
şi Teliuc, îrjsă nu la nivelul cerinţe Ghelar. Scăderea conţinutului de fier februarie, . pla- D jn r e f e r a fu î p r e z e n ta t săA'1 a 1 măsuri n-a fost realizat nici în prima cazul, măsuri corespunzătoare. nereul ritmic. Şi s-au ţinut de cuvînt.
lună a anului, nici în primele Cu toate acestea, mai avem obiecţii în
lor noastre. şi creşterea -celui de bioxid de siliciu daristlr“”*¦ de *QV. V - F lo r e a , Pentru a urgen- 20 zile ale lunii februarie. Ast Odată cu intrarea în funcţiu ce priveşte conţinutul de bioxid de si-'
fel, minusul înregistrat este de liciu în minereu. In acest sens, putem
Acest lucru e dovedit de faptul că în minereul introdus în furnale duce peste 6 .0 0 0 tone la minereu de ne a funicularului nou — cel spune că raportul dintre bioxidul de
siliciu şt fier nu trebue să fie mai mare
la. secţia l-a furnale, in perioada 1 Ia perturbări în funcţionarea aceslora, dc.păşit în medht R e c t o r a l I.W, G h elar traapidâde2aVollutacrreăa mai tîrziu la data de 1 martie de 0,42 la sută. Se întîmplă însă ca’
acest raport să treacă de Î la sută.
ianuarie — 21 februarie, s-a consu la depăşirea consumului de cocs şi cu 93 . tone. rilor de pre a.c. — principala cauză a gîtui-
mat în plus faţă de nivelul produc deci a preţului de cost. E suficient să Aceasta se datoreşte îndeosebi gătire la corpul nou de mi
ţiei de fontă realizată, 4.600 tone a- se spună că fiecare procent de bioxid măsurilor luate în cadrul.între nereu, astfel ca acesta să ajungă
glomerat, din cauza lipsei de mine de siliciu în minereu duce la creşterea
reuri (siderită şi limonită). Tot din zgurii la tona de fontă cu 2,2 la sulă, prinderii pentru exploatarea mai cît mai ciirînd Ia capacitatea de
cauza lipsei de minereuri furnalele ceea ce înseamnă o creştere a consu intensivă a zonelor .cu,, această producţie maximă. Conducerii
secţiei l-a au mers redus în luna mului de cocs cu aproximativ 2,2—3 la mineralizare, precum şi puşcă întreprinderii îi revine sarcina
ianuarie un număr de 27f ore, ceea sută: rii raţionale în fronturile de să lichideze grabnic toate ca
lucru, astfel ca sterilul din si zurile de indisciplină în mitn-
ce reprezintă o pierdere de circa' 600 Nerespectarea- conţinutului de fier în derită -să s e . reducă la un ,că şi toate abaterile de la nor
tone fontă. Totoda minereuri se dalore- procent mai mic. mele de tehnica securităţii.
tă, prin depăşirea şte faptului că la Depăşirile de. plan din luna fier şi de peste 4.000 tone la rilor în procesul de producţie
februarie ar putea fi şi mai
consumului planifi- D in r e f e r a t u l p r e z e n t a t staţiile de sortare se mari (în ziua' de 9 februarie De asemenea, pînă la data calcar metalurgic. Deficienţa a- va fi înlăturată. Ca urmare,
de 31 martie a.c. va trebui ter
cat de aglomerat - de tO V . N. Cătană, pune prea • puţin plusul de producţie trece de minată reparaţia puţului prin ceasta se datoreşte mai multor colectivul de muncă al minei
1.700 tone). In activitatea mi cipal şi refacerea tunelului
mai scump decît mi- V accent pe elimina nei Ghelar însă, ie mai mani cauze, dintre care vom enu Teliuc nu numai că îşi va pu
rea sterilului la ben Retişoara, care prezintă pericol
nereui - preţui ««rector general al zile de claubaj, ceea festă ,o seamă.. de.vlipsuri', cpre de surpare pe o porţiune de mera cîţeva. tea realiza sarcinile de plan,
30 m.l.
de cost-ai tonei de C.S. H unedoara
fontă a fost depăşit Ce face să ajun Şoftimenţele livrabile la C.S. dar va putea recupera în scurtă
cu 9,29»:Iei, ceea ce reprezintă, Ia vo gă mult steril în siderită, diminuînd au dus la obţinerea' unor re Necesarul de minereu creşte, Hunedoara — siderită bulgări vreme rămînerea în urmă şi-şi
lumul producţiei realizată, o aprecia în acest fel procentul de fier. Se con zultate sub posibilităţi. Astfel, însă el nu depăşeşte posibili
bilă pierdere. disciplina' în muncă la' unele tăţile de extracţie existente la si siderită măruntă — sînt con va îndeplini şi angajamentul a-
stată că mina Teliuc lucrează prin echipe a lăsat de dorit; în pro mina Ghelar. De aceea, în vii
cesul de producţie s-a resimţit tor, furnalele de la Hunedoara diţionate de posibilităţile de nual de a da 1 0 .0 0 0 tone mi
In activitatea întreprinderilor, minie compensarea procentului de fier prin lipsa unor materiale importan vor putea primi minereu sufi
te (lemn de mină, oxigen, ulei
re Ghelar şi Teliuc s-au manifestat adausul de limonită cti siderită bul pentru compresoare etc.) ; apro cient. De asemenea, există po transport. In perioada care s-a nereu peste plan. De asemenea,
pînă în prezent serioase deficienţe mai gări. Tot la Teliuc, datorită exploa vizionarea cu rambleu conti sibilităţi — şi minerii sînt ho-
ales în ce priveşte ritmicitatea livrări tării minereului în carieră, respectiv scurs de la începutul anului şi celelalte lipsuri în munca între
lor şi calitatea minereului de fier. a încărcării lui cu excavatoarele, con
pînă acum, îunicularui nou nu a prinderii vor fi lichidate. Ca ur
Referitor la livrări, în perioada a- ţinutul de steril este mult ridicat. funcţionat, fj;n care cauză mare, furnaliştii din Hunedoara
mintită, Ghelarul şi Teliucul au livrat Pentru a se evita acest lucru e ne nuă să fie dificilă. fărîţi să le folosească — pen transportul minereului (a Hu şi Călan vor putea primi mine
furnalelor cu 10.400 tone siderită bul cesar ca la banda de claubaj să se O situaţie nefavorabilă se tru ca şi calitatea minereului nedoara a fost mult îngreunat. reu şi mai mult şi de o calitate
gări, Í.691 tone limonită şi 3.026 pună • personal suficient şi bine cali prezintă şi la dolomită, unde să satisfacă cerinţele. Cît priveşte limonită ce se corespunzătoare.
tine siderită măruntă mai puţin decît ficat, care să înlăture sterilul vizibil.. nici planul de. producţie, şi nici
cel de livrări n-a fost realizat.
era necesar. Pe lîngă acest aspect, li Situaţia existentă arată că faţă de Rămînerea în urmă se datoreş-
te faptului că G. S. Hunedoara
vrările au fost neritmice, înregistrîn- 1959 calitatea sideritei a scăzut, deşi a preluat mult m^i puţin decît Furnalele pot aprovizionate ritmic
s.-air fi putut extrage, ţinînd sea cu minereu de bună
du-se variaţii mari de ia zi la zi şi din halda Crăciuneasa nu s-a luat mi ma că gradul de mecanizare al
carierei Tulea este dezvoltat şi
scăderi mari în zilele de duminică şi nereu. deci are o mare capacitate de
producţie. Acest lucru dovedeşte
luni, fiind zile în care livrările n-au Furnaliştii îniîmpină greutăţi şi din că planul de producţie al carie C onsfătuirea m inerilor din G heţar si T e fontă planificată şi can titatea de m ine O rgan izaţiile de p a rtid de ta întreprin
acoperit nici jumătate din consumul cauza granulaţiei necorespunzătoare. rei şi planul de aprovizionare liuc cu fu rn aliştii din H unedoara şi C ă reu ce o au d e d a t, după plan , cele două derile care au p a rticip a t la consfătuire
furnalelor. Din cauza neritmicităţii li La Ghelar se constată o nerespectare cu dolomită al combinatului nu lan, s-a d o ved it d eo seb it d e utilă. In re în treprinderi precum şi locul de unde se au un rol h o tă rîto r în rezo lva rea deficien
vrărilor s-a ajuns la o exploatare a limitei inferioare (15 mm), iar la sînt în concordanţă. feratele prezen tate şi discuţiile ce au avut ex tra g e şi se p rim eşte acest m inereu. ţelor ex isten te la fiecare loc de m uncă.
în salturi a cuptoarelor de prăjire, si Teliuc a limitei superioare (150 mm.). loc s-au arătat lucruri in teresan te, de a
derita calcinată fiind astfel de slabă In ceea ce priveşte calitatea căror rezolvare depinde îndeplinirea sar C. S. H unedoara putea apoi să dea A stfel ştîn d lucrurile, ele trebuie să-şi
calitate, Prin aceasta s-a ajuns la Pentru ca furnaliştii să-şi poată rea producţiei, şi aceasta se prezin cinilor de pian şi a an gajam en telor luate aten ţie m ai m are transportului uzinal, să îm b u n ă tă ţea scă în perm a n en ţă a c tiv ita
pierderi la calcinare după prăjire de liza sarcinile de plan şi angajamentul, tă nesatisfăcătoare. La sfîrşitul d e fu rn a liştii hunedoreni în ce p riv e şte facă totu l ca din cauza transportului, fur tea de conducere, să aju te m ai concret
peste 10 procente, şi la depăşirea e necesar ca livrările să se facă rit primei decade din luna ianua sporirea p rodu cţiei d e m eta l în acest an. n a lele să nu su fere în m ă su ră p rea m are. conducerile a d m in istra tive în lichidarea
consumului de cocs, prăjirea minereu mic, în cantităţi suficiente şl de cali rie conţinutul de fier era sub tu tu ro r d eficien ţelo r ce se ivesc în p ro ce
rilor făcîndu-se în furnale. Necesita tate cît mai bună. In acest sens fur admis cu 2,46 procente la side In prim ul rîtid, e necesar, ca direcţiu In cadrul consfătuirii s-a discu ta t m ult sul d e producţie. O rgan izaţiile de partid
tea livrării ritmice şi în cantităţi naliştii cer minerilor să le livreze si- rita bulgări şi cu 2,55 procente şi asupra m inerului de la C răciuneasa. r e s p e c tiv e v o r fi a p re c ia te în ra p o rt cu
suficiente e cu atît mai mare cu cil derita bulgări cu un conţinut în fier Ia siderita măruntă. Acest in nile întreprin derilor m iniere — G helar şi La cererea m inerilor conducerea com bi rezu ltatele planului de producţie, ca suc
furnaliştii şi-au sporit angajamentul de 3e minimum 33,5 la sută, liiyionită cu succes se datorează faptului că T e liu c —¦ s ă - ş i îm b u n ă tă ţe a s c ă s im ţito r natului a acceptat să alcătuiască o co cesele ce le vor obţin e m in erii in a p ro vi
la 5.000 tone la 8.000 tone fontă peste 38 la sută fier şi siderită îpăruntă cu nu se acordă suficientă aten m isie d e fu rn a lişti şi m in eri care să ia zion area fu rn alelor cu m inereu d e bună
planul anual. cel puţin 30 la sută fier. Totodată cer ţie alegerii sterilului. De aceea, m unca cu oam en ii, să d iscu te cu ei asu probe din stocul de m inereu şi dacă se ca lita te şi în m od ritm ic, cu rea lizările
s-au luat imediat măsuri. Ast ce le vor obţin e fu rn a liştii în bătălia pen
Gele mai mari deficienţe în ce reducerea conţinutului de bioxid de si fel, corpul de control al calită pra sarcinilor de plan , asupra greu tăţilor a ju n g e la concluzia că se p o a te folosi, să tru cît m ai m ult m etal. C unoscînd faptu l
ţii s-a deplasat mai des la locu că toate acestea se rezo lvă de către oa
priveşte livrarea minereurilor de fier liciu în siderită de Teliuc la sub 14 rile de muncă şi a efectuat con ce e ristă la locurile de m uncă şi îm pre se ia m ăsuri corespunzătoare. R ezolvarea
troale mai dese'. Gu acest pri-
se constată la Teliuc, unde problema la sută, iar la cea din Ghelar sub 10 ună să g ăsească solu ţii pentru înlăturarea p ro b lem ei m inereului d e la C răciuneasa
punerii funicularului nou în funcţiune la suta. acestor greu tăţi. să fie p rivită sub m ăi m ulte aspecte, în
se amină de pe o zi pe alta. Furnaliştii au convingerea că mi
Cele două în treprin deri m iniere trebuie deosebi sub aspect financiar ţinîndu-se
In ce priveşte calitatea minereu nerii vor înţelege cererile lor şi-i vor
rilor, de asemenea au existat defi asigura cu minereu suficient, la timp să acorde m ai m ultă aten ţie sortării m i
cienţe. La siderita de Ghelar, bună
oară, în luna ianuarie procentul ue şi de bună calitate.
nereului, Ceea ce au acum pentru so r seam a că răm înerea pe m ai departe a m eni, org a n iza ţiile de p a rtid au datoria
ta re să fie m ai bine fo lo sit, iar p en tru vi stocu lu i re sp ectiv, ţin e im o b iliza tă o sum ă să d esfă şo a re o m uncă p erm a n en tă cu
ito r şi in m o d d eo seb it pen tru Teliuc, se în sem n a tă d e bani. oam en ii m uncii, să-i educe în sp iritu l
pune im perios problem a creării unei sta La consfătuire s-a su blin iat n ecesita m uncii socialiste, să le ridice con ştiin ţa
ţii de sortare. tea unef colaborări m ai strîn se în tre fur la n ivelu l în ţeleg erii d ep lin e a cerinţelor
In re zo lv a re a a c e ste i p ro b lem e, un a ju n a liş ti ş i m in eri. S -a fă cu t p ro p u n erea ca ce sta u în fa ţa tor. C o m u n iştii să fie in
tor preţios îl poate da M inisterul Indus la con sfătu irile de p rodu cţie org a n iza te prim ele rînduri ale luptei pentru îndepli
triei G rele, cu a tît m ai m ult cu cît lu n ar în în trep rin d erile re sp e c tiv e să p a r
nirea p lan u lu i la to ţi in d ic ii; a ctivita tea
a cesta , tă ră g ă n ea ză d e m ult tim p rezo l ticipe, la fu rn ale, d e le g a ţi ai m in erilor şi tor co n ştien tă şi rezu lta tele ce te obţin
varea d o cu m en ta ţiei şi livrarea u tilaju lu i in vers. A cest lucru a re o m are im p o rta n să în su fleţea scă p e to ţi oam en ii m uncii
necesar. ţă ; o rg a n iza ţiile sin dicale resp ective ar in rea liza rea sarcin ilor econom ice p e care
S-au produ s m ari g reu tă ţi d in cauza trebui să stu d ieze a cea stă propunere şi p a rtid u l şi gu vern u l nostru ni le-au sta
funicularului Teliuc-H unedoara, al cărui să o traducă în viaţă. b ilit. ^
term en d e d a re în fo lo s in ţă a trecu t d e C. S. H unedoara, aşa cum au subliniat La consfătuire s-au luat angajam ente ţ
m ult. U ltim ele lucrări la furticular sîn t unii vo rb ito ri, să treacă de în dată la sta frum oase. Ele vor trebu i în făptu ite neîn-
p e term in a te. Ş i d a că p în ă acum s-a tă- bilirea cerin ţelor p en tru fiecare m a terie în tirzia t. R ed a cţia zia ru lu i n ostru va ur
¦r ă g ă n a t d a r e a lu i în fo lo s in ţă , s e im p u n e p a r te . P e n tru r e z o lv a r e a a ceea ce d e m ă ri în d e a p ro a p e m o d u l cu m e le s e în
luarea celor m ai eficiente m ăsu ri ca el pin de de m in ister, să facă dem ersu rile ne deplinesc, va popu lariza succesele o b ţi
să in tre în funcţiune a zi (o rice z i de cesare. M inerii au m a i cerut com bin atu nute şi va com bate n eglijen ţa şi lip sa de
m îine e deja în tîrziere). lui a ju to r în ce p riv e şte execu tarea unor respect faţă de angajam ente. Ar fi de d o
M in erii au sco s in evid en ţă ş i unele reparaţii interne precum şi în a p ro vizio rit să um plem coloanele ziarului num ai
narea cu oxigen. In funcţie de posibtli- cu fapte frum oase, pline de abnegaţie,
g reu tăţi provocate de către C. S. H une
doara care nu a in sista t să se a sigu re o lă ţi, ar fi bine ca aceste cerinţe să fi? a tît din p a rtea fu rn aliştilor cit şi a im ne-
corelaţie ju stă în ce p riveşte produ cţia de îndeplin ite. iilo r.
ASPECT. DIN SALA IN TIMPUL CONSFĂTUIRII