Page 88 - 1960-02

PR O LE TA R I DIN TO ATE TARILE, U N IŢI-V A I C itiţi în p a g • II-a

mals m lm iii MINEREU
io! mai mult,

le timp
şi de bună

Anul XII Nr. 1609 Vineri 26 feb ru arie I960 4 pagini 20 bani

Pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic în gospodăriile
agricole colective

R ăspunsul co le ctiviştilo r din P rica z la chem area La C ălan a in tra t p iţi un num ăr de 530 m eri, Introdus şi în alte exploatări< T a fu rn alu l nr. 4 al C o m b in a i ului sid eru rg ic d in H unedoara
peri şi pruni. lu c re a ză ş i ech ip a p rim -fu rn a tistu lu i Ios/if C in dea. Ea şi-a d e p ă ­
ia întrecere lan sată de c o lectiviştii din C îlnic în fu n cţiu n e m aşina forestiere din regiune. ş it p la n u l p e lu n a ia n u a rie a.c. cu 14,25 la su tă , ia r In lu n a
In cursul zilei d e ieri, două februarie continuă să se m en ţin ă prin tre echipeiq fruntaşe.
Colectiviştii din Pricaz, raionul Orăştie, au primit cu interes deosebit de turnat fo n ta pe bandă echipe form ate din cite 12 co­ A cţiune cu ca rtea
chemarea la întrecere lansată de colectiviştii din Cîlnic pentru dezvoltarea lectivişti au continuat curăţitul -m -
sectorului zootehnic în gospodăriile agricole colective. Membrii gospodăriei In cursul zile i d e ieri, la pom ilor, iar o a ltă echipă a In cadru l a cţiu n ilo r p e care')
noastre se alătură chemării la întrecere şi se angajează să realizeze ur­ executat lucrări d e stropit. P î­ biblioteca raională din B rad le i Constructorii siderurgişti
mătoarele obiective; uzina „V ictoria" din C ălan a n ă in seara zilei, d e 25 febru a­ o rgan izează pentru popu lari-i hunedoreni cheamă la întrecere
rie, au fo st stro p iţi cu selinon za rea că rţi în rîn d u l p io n ieri
î. Creşterea numărului de animale la suta in tra t în fu n cţiu n e m aşin a de în con cen traţie de 0 7 5 la su­ lor şi şcolarilor şi pen tru d ez-\ pe cei din Reşiţa
turnat fonta pe bandă. La ora tă a lţi 250 pom i fructiferi. voltarea g u stu lu i de citit al a-
de hectare teren agricol 11,30 a în cepu t tu rn area fon ­ cestora, a avu t loc aseară laj
tei şi a durat 25 de m inute. La ora actuală, în raionul C asa raională de cultură din \
Analizînd posibilităţile gospodăriei noastre, considerăm că H aţeg, sînt curăţiţi şi stropiţi B rad o după-am iază de basm A
putem să realizăm la 100 hectare teren agricol un eiectiv mai In trarea in fu n cţiu n e a m a­ 8.500 m eri, p eri şi pruni.
mare de animale decît cel slabi lit în chemare; şin ii de turnat fonta pe bandă P e ste 200 d e copii a i oame-<
uşurează m ult m unca furnaliş-
— numărul bovinelor va ajunge Ia 38 capete din care cel
puţin 22 vaci de lapte. tilor, operaţiunea făcîndu-se P ro to tip u l nitor m uncii din oraş au a sis­ însufleţiţi de sarcinile măreţe chemat la întrecere socialistă co­
m ecanizat. T otodată se reduce
— numărul ovinelor Ia lOOcapete, toate cu lînă semiiină; ta t la p rezen ta rea b a sm u lu i)
— numărul porcinelor la 50 capete, din care 8 scroafe fă-
tătoare; cu 10 posturi necesarul de a f o s t e x p erim en ta t „B aba D ochia“. puse în faţa oamenilor muncii lectivul de muncitori, tehnicieni
— numărul păsărilor la peste 160 bucăţi la sută de ha.
teren cultivat cu plante cerealiere. oam eni, care înainte vrem e La sectorul forestier Baru ELENA SISMARE) bibliotecară din ţara noastră de plenara C.C. şi ingineri de la I.C.M.M.-Re-
In afară de cele prevăzute în chemarea colectiviştilor din erau fo lo siţi la spargerea m a­ M are s-a term inat ieri experi­ al P.M.R. din 3—5 decembrie
Cîlnic. noi ne mai angajăm să vindem statului pe bază de con­ nu ală a fo n tei din tipare. In m entarea unui prototip de d e­ Un nou fu n icu lar 1959, privind dezvoltarea cn pre­ şiţa.
tract 6.000 kg. carne Ia suta de ha. teren agricol, 65 la sută din acelaşi tim p se îm bunătăţeşte co vil au topropulsat realizat de cădere a industriei grele, spori­ Prin această chemare, colec­
cantitatea de lapte de oaie, întreaga cantitate de lapte de vacă m ult calitatea fontei livrate inginerii N . M aziliu şi M . Ieri, la întreprin derea fo resp rea producţiei de oţel, fontă şi
şi întreaga cantitate de lînă. turnătoriilor, calupurile de fon­ M uscalu. In perioada de p ro ­ tieră H aţeg a fo st d a t în furic-i laminate, muncitorii, tehnicienii tivul de muncă de Ia I. C. S.
tă n em aiconţinîtid nisip. bă, prototipu l s-a com portai ţiune unul din cele 4 fu n icu -i şi inginerii întreprinderii de Hunedoara s-a angajat să reali­
9. Asigurarea unei baze furajere satisfăcător, răspunzînd tutu­ tare p re v ă zu te în p la n u l de m e -) construcţii siderurgice din Hu­ zeze planul valoric anual pînă
A cţiuni fito sa n ita re ror cerinţelor im puse de tere­ nedoara, au hotărît sa întîmpine la 26 decembrie, să mărească
corespunzătoare nul acciden tat din sector. D in canizare pe anul în curs. N o u l> cu noi succese cel de-al îll-lea productivitatea muncii cu 1,5 la
La gospodăria agricolă co­ calcule reiese că cheltuielile de funicular a fo st d a t in folosin - < Congres af Partidului Muncito­ sută faţă de productivitatea pla­
Considerînd că şi în acest domeniu avem posibiltăţi să rea­ lectivă din satu l G alaţ, raionul tran sport, a m aterialului lem ­ resc Romîn. In acest scop, pen­ nificată, să reducă preţul de cost
lizăm mai mult decît ceea ce au propus colectiviştii din Cîlnic, H a ţe g , a în cep u t în u rm ă cu cî- nos, la ram pă se reduc prin tă cu 30 de zile m ai d evrem e ( tru a ridica întrecerea socialistă îa materiale, manoperă, utilaje
ne angajăm să însilozăm cel puţin 8 tone nutreţ pe cap de teva zile acţiunea de curăţire in trodu cerea a cestu i d eco vil cu déoti prevedea graficu l de lu - } pe o treaptă superioară, în ve­ şi cheltuieli de regie, realizînd
bovină şî 11 tone pe cap de vacă. In acest scop, vom culti­ şi stropire a pom ilor. P înă 50 la su lă. In viitor, el va fi derea scurtării termenelor de astfel economii peste sarcina pía-'
va o suprafaţă corespunzătoare cu porumb de siloz, de pe care acum au fo st curăţiţi şi stro- cru. In perioada d e probă, el ţ dare în folosinţă a agregatelor, niîicaţă în valoare de 6.500.000
vom recolta peste 50.000 kg. porumb, în faza de coacere lapte- sporirii productivităţii muncii şi lei. De asemenea, constructorii
ceară. a transportat deja o cantitate i reducerii preţului de cost, con­ s-au angajat să mărească indicii
structorii I. C. S. Hunedoara au de utilizare a utilajelor şi mijloa­
Vom curăţa, grapa şi îngrăşa cu urină de grajd întreaga d e 104 m .c. m a teria l lem n os. 5 celor de transport, să reducă
suprafaţă de păşune şi fîneţe naturale de care dispunem. în m od deosebit, la m ontarea s consumul specific la materiale
acestu i funicular au m undit <
3 Asigurarea consfrucfiiior necesare m e c a n ic ii f u n ic u la r iş ti I lie Vv ăa - v>
c a ru , Io n M u ş a t ş i Io n V ă c:aarruu . j
fermelor de animale
-8H- deficitare (la cherestea cu 7,5
In acest domeniu, ne angajăm să realizăm obiectivele pro­ la sută, la oţel beton cu 5 la
puse de colectiviştii din Cîlnic. Vom realiza şi da în folosinţă
înainte de termen construcţiile planificate. Pe baza folosirii re­ Fier vechi pentru oţelării sută, la ciment cu 6 la sută şi Ia
surselor locale, vom reduce preţul de cost al construcţiilor cu cărămizi cu 3 la sută), să mă­
cel puţin 35 Ia sută faţă de cel prevăzut în planul de producţie.
Muncitorii, tehnicienii şi ingi- a fierului vechi“ organizată la rească numărul de inovaţii faţă
Consiliul de conducere al nerii din cadrul I. G. S. Hune- Cugir, tinerii muncitori au co- de anul 1959 cu 10 la sută şi
gospodăriei agricole co­ doara, s-au angajat ca în pri- redat importante cantităţi de să dea în primire beneficiarului
lective din satul Pricaz, mul trimestru al anului 1960 fier vechi. Numai în ultimele agregatele înainte de termenul
să colecteze şi să predea I.G.M.- patru zile, ei au colectat prin prevăzut în planul de stat.
raionul Orăstie
ului o cantitate de 1 .000 tone muncă voluntară o cantitate de

fier vechi. peste 1 2 .0 0 0 kg. fier vechi. Zi de produejie

In cinstea Conferinţei regio- In această apţiune, un aport

riale de partid ei şi-au intensi- deosebit l-a adus şi comisia de măriiă
ficat eforturile pentru îndeplini- femei. In mod deosebit, s-au e-
rea acestui angajament. Organi- videnţiat tovarăşii Vasile Dra- Pentru a întâmpina Conferinţă
zînd numeroase acţiuni paţrio- golea, Birk Terezia, Nicoară E- regională de partid cu cele mai
tice pe toate şantierele au reuşit lena, Sîrbu Veronica, Wahel Re- frumoase realizări îm producţie,

ca pînă la data de 23 februarie nate, Gavrici Liviu şi alţii. coleciivul de muncă al grupului

să predea I.G.jM.-ului peste 730 CRI STEA FLORIAN electrotehnic al I. G. S. Hune­

tone fier vechi. corespondent doara, sub îndrumarea biroului

In 1960 Apreciind dragostea pentru muncă a tovarăşei Ana Groza, comuniştii Fruntaşi în această acţiune •* organizaţiei de bază P.M.R., a
de la Filatura Lupeni au primit-o în rîndurile candidaţilor de partid. sînt colectivul grupului II şan­ declarat ziua ele 2 2 februarie zi
cu 1,5 la sită consumul tiere construcţii şi colectivele La chemarea organizaţiei de de producţie mărită.
De atunci, tovarăşa Ana Groza este una dintre cele mai bune munci­ sectoarelor baze, depozite şi me- bază P.M.R., un mare număr
toare de la secţia sortare. Ea îşi depăşeşte zilnic norma cu peste 20 kg. canic-şef. In această zi, întreg colectN
lire de mătase. i.de muncitori şi tehnicieni din vul a lucrat cu mult entuziasm,-
-k executînd lucrări de bună caii-:
In clişeu: tovarăşa Ana Groza sortind firele de mătase. cadrul secţiei C. M. Şeuleşti tate şi realizînd economii însem­
In cadrul „Lunii de strîngere au participat zilele trecute la nate de materiale. Astfel, şefii
acţiunea de strîngere a fierului

specific ie e sonuenţional vechi. In frunte cu comunistul de echipe Vaier Mănescu, Ilie

v o m economii In înfîm pinarea C onferinjei regionale da parfid Ioan Suciu, muncind cu însufle­ Constantin, Nicolae Nichifor,-
ţire, ei au colectat şi trimis pen­ Remus Goranca, loan Ghigoarţa,
Ie? valoare de 213.880 lei Comuniştii raportează tru Hunedoara o cantitate de şi alţii, împreună cu echipele lor,
50 tone fier vechi.
au obţinut indici de realizare ă
TRAIAN NEAGU normelor între 1,12-—1,35.

Ing. OONSTANTIN ENOIU

La prima vedere un procent în valoare de 273.600 lei. P len ara C .C . al P .M .R . din şi lipsu rile, iar lu p ta pen tru în­ P la n u l d’ e p r o d u c ţie p e lu n a ’ 7 :‘ corespondent şeful grupului electrotehnio

pare un lucru mărunt Dacă a- In scopul realizării acestui an­ 3-5 decem b rie 1959, a p u s în d ep lin irea sa rcin ilo r d e p ro d u c­ febru arie a fo st d e a sem en ea în ­ •I5SE-
f a ţa m u n c ito r ilo r o ţe la r i s a r c in a ţie nu. a c o n te n it n ic i o z i . E f o r ­ d e p lin it cu 4 z i l e în a in te d e te r ­
nalizezi însă mai profund acest gajament colectivul uzinei elec­

lucru şi apelezi la calcule con­ trice Gurabarza a luat o serie d e a produ ce in acest an ca n ti­ tu rile d ep u se d e în treg u l co lec­ m en. In cep în d cu al treilea

staţi că uneori un procent are o de măsuri printre care amintim ta te a d e 1,7 m ilio a n e to n e de tiv , a n im a t de ex em p lu l com u ­ sc h im b d in z iu a d e 25 feb ru a rie

valoare mare. trecerea la funcţionarea în bloc oţel. n iştilo r, a du s la obţin erea de se d ă o ţel în con tu l lunii m ar­

Nouă. celor de Ia uzină elec­ a cazanului nr. 4 cu turbina nr. C olectivu l de m uncitori, teh ­ rezu lta te care con stitu ie o m în- tie. Indicele m ediu d e u tiliza re

trică din Gurabarza, rubrica 3. Această măsură permite o fo­ n icien i şi in g in eri d e la o ţetă ria d rie pentru. în trea g a secţie. rea liza t p e o ţelă rie în a ceastă

„Valoarea unui procent“ din zia­ losire mai economicoasă a a- M artin nr. 2 de la C. S. H u n e­ C o m u n iş tii d e aci. r a p o r te a z ă lu n ă e s te mai. m a r e cu 0 ,8 4 to n e

rul „Drumul socialismului“ ne-a gregatelor. In scopul urmăririi doara, în fru n te cu com u n iştii, conferinţei region ale de p a rtid pe m .p. va tră d e cu ptor şi zi

atras, atenţia în mod deosebit. mai bune a procesului de ardere 17p e n tr u a - ş i a d u c e c o n tr ib u ţia la c ă in v in g in d g r e u tă ţile , în lă tu - c a le n d a r is tic ă d e c ît în lu n a ia ­

Noi am analizat posibilităţile la cazane vom revizui şi pune realizarea celor m ilioane to ­ rln d lipsu rile, în su fleţin d lupta nuarie. Ce! m ai m are indice de

care le avem de a contribui la în funcţiune în cel mai scurt ne oţel, s-a a n g a ja i să în depli­ în tregu lu i co lectiv prin exem plul u tiliza re a fo st rea liza t la cu p to ­

obţinerea de cit mai mari eco­ timp aparatele indicatoare de bi­ n ească plan u l d e p ro d u cţie şi lor perso n a l, au obţin u t su cce­ rul nr. 2. A ici, în luna ian u a­

nomii la preţul de cost prin redu­ oxid de carbon, lucru ce va per­ să d ea p e ste plan u l an u l 13.000 se d e sea m ă în în făptu irea sa rci­ rie, s-a re a liza t un in dice de

cerea consumului specific de com­ mite să urmărim mai operativ to n e d e o ţel. C o n ferin ţa re g io ­ n ilo r d e p ro d u cţie. In lu n a ia ­ 7 ,60 to n e, iar în feb ru a rie d e

bustibil convenţional pe KWh. consumul de combustibil. De a- n a lă d e p a r tid d in a n u l trecu t n u arie, s-au. p r o d u s p e s te p r e v e ­ 7,71 to n e o ţe l p e m .p: v a tr ă de

Făcînd un calcul sumar am semenea, în curînd vom efectua a in d ica t ca principal, m ijlo c de d erile p la n u lu i d e produ cţie cu ptor şi z i calen daristica. Unul din cei mai

ajuns la concluzia că Drin re­ reparaţii generale la turbine. Cu creştere a producţiei de m etal, 5.410 tone de oţel. au fo st a p li­ C om uniştii Ştefan T ripşa, m ai­ buni electricieni de
sporirea indicilor de u tilizare a ca te m a i m u lte in o v a ţii prin. care stru oţelar, E rou al M uncii S o ­ la complexul C.F.R.
ducerea cu 1 la sută a consu­ această ocazie se va extinde la agregatelor siderurgice şi a sta ­ s-a redu s în m od sim ţito r tim ­ cialiste, Teodor K aram alis, M a­ Teiuş-Coşlariu, este
bilit ca la O .S.M . nr. 2 să se a- pu l de rep a ra ţii la cald şi a ju s­ rian A xente, Iulian Ispas, M ihai iinărul Anton Re-i
mului specific de combustibil toate turbinele inovaţia candida­ ju n g ă ta un in dice de u tiliza re tă rile Intre şa rje, s-a trecu t la T îrpescu prim -topitori, Aurel

convenţional putem realiza o e- tului de partid ing. Visalon Bo-

conomie de circa 2 0 0 .0 0 0 lei a- toş privind spălarea cu bile de

nual. In anul 1959, de pildă, cauciuc în timpul funcţionării a d e 5 ,9 to n e p e m .p . v a tr ă d e fo lo s ir e a urn ii n o u p r o c e d e u d e S ta n c iu m a is tr u o ţe la r , V a r g a pede de la revizia

am redus consumul specific de condensatoarelor de la turbine. cuptor şi zi calendaristică. în ­ încărcare a cuptoarelor, s-a a- H erm an, m aistru la hala de tur­ de vagoane din
făptuirea acestei sarcini a con­ plicat o nouă m etodă de organi­ nare, sînt m tndria secţiei staţia Teiuş. Timp
combustibil pentru producerea de Punerea în funcţie a preîncăl- stitu it o preocupare de frunte a za re a flăcării în cu ptor prin de an an de zile,
o rgan izaţiei de partid, a tuturor m odificarea param etrilor aburu­ — su fletu l ei. E i. ra p o rte a ză cu vagoanele întreţinu-1
energie electrică cu aproape 1 zitorului pentru apa de alimen­ com u n iştilor din această secţie. lui pentru pu lverizarea văcarii
în dreptăţită m îndrie că sarcina
la sută. Aceasta a însemnat o tare a cazanului nr. 4, schim­ trasată de C onferinţa regională

economie anuală de 147.000 lei, barea supraîncâlzitorului de la

deci peste 1 2 .0 0 0 lei pe lună. cazanul nr. 2 şi eliminarea pier­ O r g a n iz a ţia d e p a r tid , f o lo ­ în c u p to r . A p lic a r e a a c e s to r in o ­ în c e p r i v e ş t e s p o r ir e a in d ic ilo r ie de el n-au avut

Dar rezultatele obţinute pînă în derilor de apă şi aburi de la s in d v a r ia te le m ijlo a c e a le m u n ­ v a ţ i i a d u s la s c u r ta r e a tim p u ­ d e u tiliz a r e a c u p to a r e lo r , a f o s t nici un defect e-.

prezent în această direcţie ne în­ restul cazanelor sînt de aseme­ cii p o litice d e m a să şi lu în d m ă ­ lui d e ela b o ra re a şa rjelo r, la în d ep lin ită şi d e p ă şită , că au lectric.
suri pentru buna organ izare şi reducerea consum urilor specifice d at p atriei peste plan m ii de
tăresc convingerea că putem nea măsuri care vor asigura

realiza economii şi mai mari. reducerea consumului specific cu d esfă şu ra re a în trecerii so c ia lis­ d e co m b u stib il ele., la sporirea to n e d e oţel.

Luînd cunoştinţă de dezbaterile încă 1,5 la sută. te şi a consfătuirilor de produc­ produ cţiei de oţet. F ără în do ia lă că, în cadrul

care au loc în coloanele ziaru­ Economii importante putem ţie, stim u lîn d spiritu l inovator In tuna ian u arie, s-a rea liza t con ferin ţei reg io n a le d e p a rtid ,

lui „Drumul socialismului“ pri­ realiza şi prin reducerea con­ a l o a m en ilo r, o c u p în d u -se cu un In d ice m ed iu d e u tiliz a r e mai. c o m u n iştii d in a c e a s tă se c ţie ,

vind valoarea unui procent, ne sumului specific de combustibil răspu n dere de ridicarea califică­ m are cu 0,64 ton e pe m .p. v a ­ prin rep rezen ta n ţii lor, îşi vor

propunem să reducem în conti­ necesar producerii aburilor. La r ii-lo r , exercitîn d un control tră de cuptor şi z i calen daris­ lua noi şi im p o rta n te a n g a ja ­

nuare consumul specific. Noi ne acestea se vor mai adăuga şi perm an en t ş l sistem a tic asupra tică fa ţă de sarcina sta b ilită m en te în ce p riveşte creşterea

angajăm ca faţă de realizările economiile ce le vom realiza prin a c tiv ită ţii conducerii tehnico-ad- pentru, anul 1959 iar tim ­ p ro d u cţiei d e otel, a n a g a ja m en te

medii din anul 1959, oînă reducerea consumului propriu ele m in istrative. a secţiei, a canali­ pul de elaborare a şarjelor a care vor con stitu i obiectivul

la slîrşitul anului, să reducem "enero-îe electrică. Acestea sînt zat. e fo rtu rile întregului, c o le c tiv fo s t red u s în m e d ie p e o te lă rie p rin cip a l a l lu p te i în tre g u lu i co­

consumul specific cu încă 1,5 la obiectivele care vor sta în cen­ sp re în d ep lin irea în to cm a i a sa r­ ta 8 ore. G reu ta tea m ed ie a le c tiv p e n tru tra d u cerea în v ia ­

sută. Aceasta înseamnă că vom trul atenţiei noastre. cinilor în credin ţate de partid. şarjelor a crescut cu 10 tone. tă a sarcin ilor pe care partidu l

realiza o economie de 798 Ing. EUGEN BUNEA Prin. m u n că p e r s e v e r e n tă d e zi In a c e e a şi p e rio a d ă , au fo st e la ­ le-a p u s şi le p u n e în fa ţa m u n ­

tone combustibil convenţional Uzina electrică Gurabarza cu zi, au fo st în vin se g re u tă ţile borate şi 150 şa rje rapide. citorilor oielari.