Page 90 - 1960-02

Nr 1609 dru MrJL s o n r w s Mt) lui Pag. 3

Instruirea noilor birouri M E Z I N U L B R I G Ă Z I I
ale organizaţiilor de bază
A >W V W \/i
După conferinţa raională de Comitetului raional de partid.
partid, Comitetul raional P.M.R. După terminarea instructajului, In brigada de zidari-tencuir de oră toate punctele de lu­ U. R. S. S. R. P. Polonă
Haţeg a trecut ia instruirea bi­ care a durat mai multe zile, to ri a lui lo a n G ijalay, de la cru au fo st a p ro vizio n a te în aşa
rourilor organizaţiilor de bază membrii birourilor organizaţii:- oraşul nou C ălan lucrează un fel încît fiecare pu tea lu­ O n o u ă teh n o lo g ie Un „cantonier“ .
săteşti, in primul rînd s-a făcut lor de bază, însoţiţi de secre­ om despre care se spune că cra ore în tregi fără să-i m ai
instruirea birourilor organizaţi­ tari ai Comitetului raional de e m îndria brigăzii. A cesta fie necesar ceva. loan Cim - s în construcţia caselor de locuit .Iv' ¦. ' f‘i ' vS-Jp t V
ilor de bază din sectorul socia­ partid, au vizitat gospodăria a- este loan C îm peanu. U n iî- peanu şi-a făcut astfel un
list ai agriculturii., indicîndu-li- gricolă colectivă „Dr. Petru năr de 20 de ani, m ic d e tim p liber ceva m ai lung. aufamaf
se sarcinile ce le revin pentru Groza“ din satul Toteşti, care sta tu ră dar bine legat. P en ­
traducerea în viaţă a hotărîrilor este una din gospodăriile frun­ D upă cîteva ezitări s-a U n gru p de arh itecţi din In acest caz o m are parte a Tehnica nouă, pătrunzînd în cele
conferinţei raionale de partid. taşe din raion. tru h ărn icia lu i t o ţ i .m em b rii Leningrad au elaborat o m eto­ cheltuielilor de m uncă se m iită
Lecţiile şi expunerile au fost dus la şeful brigăzii şi,. ia dă de producţie industrială, a de pe platform ele d e m ontaj mai diferite domenii de activitate, în­
făcute de către membrii biroului VASILE COCHEC1 b rig ă zii îl iubesc. cctselor d e locu it p refabricate d e la în trep rin d erile in d u stria le.
cerut un cancioc şi o m is­ către com binatele constructoare F orţa d e m uncă, m aşin ile şi locuieşte tot mai mult munca omu­
corespondent ...C u un an în urm ă, ute- trie. G yalay loan, şeful bri­ de case, m etodă care perm ite ri­ m ecanism ele d e construcţie sini
m istu l loan C îm peanu a ve­ g ă zii s-a u ita t m irat la el. dicarea con stru cţiei în to a te folosite m ult m ai raţional. T oa­
-H B- n it la P etroşan i. S-a a n gajat N u i-a z is nim ic. I-a dat verigile sale la nivelul produc­ te lucrările tehnico-sanitare, de lui. Astfel, pentru a prev.eni acci­
ca m uncitor n ecalificat la în ­ ce-i ceruse. A poi s-a apucat ţiei industriale m oderne. electrom on taj şi de finisare sînt
Sn r « o si n g u r a z s treprinderea nr. 1 P etroşani a de lucru, să zid ea scă . T oţi de asem enea executate la com ­ dentele ia încrucişări de drumuri, pe
T .R .C .L .H . A fo st d a t să Iu-, cei din brigadă au început P în ă în u ltim u l tim p , to a te binat. P e şan tier, se execută
Sub îndrumarea organizaţiei I.C.M.-ului. In mod deosebit creze în b rig a d a lui lo a n să tra g ă cu coada ochiului procesele leg a te d e construirea d o a r unirea in sta la ţiilo r încor­ căile ferate poloneze, vor fi instalaţi
G yalay, unul din cei m ai la m ezin u l brig ă zii. Erau unei clădiri, inclusiv confecţio­ p o ra te în pan ou ri. E xperienţa
de partid tinerii de ia secţia s-ait evidenţiat în această acţiu­ burţi şefi d e b rig a d ă d e z i­ bucuroşi că-l vedeau pornit com binatelor existen te a arătat aşa-numiţii „cantonieri automaţi“.
dari. d e p e şa n tie r. M a jo rita ­ p e lucruri frum oase. I-au dat narea elem entelor de construc­ că noua tehnologie a construc­
I.A.R.T. din oraşul Deva au ne utemiştii loan Andraş, Petru tea m u n citorilor calificaţi lu­ sfaturi, iar seara au discu tat ţie, tran sportarea şi m ontarea ţiei d e case de locuit reprezintă Gînd trenul se va apropia de o in­
crau îm preună de ani de z i­ cu el despre m eseria de z i­ lor, ca şi lucrările d e fin isare form a cea m ai m odernă de or­
pornit o vastă acţiune pen­ Dobre, Vasiu Sebastian, loan le. B rig a d a era, cum se zice, dar. erau efectuate de diferite o rg a ­ g an izare a construcţiilor. tersecţie, Ia canton se va aprinde o
su dată. T oţi oam en i în vîrstă , n iza ţii.
tru colectarea de fier vechi. Seituţ, Rozalia Iovu şi alţii. num ai lo a n C îm peanu ce' le Ş i din acea z i lucrurile La com binatele constructoare lumină roşie şi barierele se vor lăsa
Astfel, de curînd, ei au colectat m ai în tin erea brigada. L-au s-au repetat m ereu. Zidurile P o trivit noii tehnologii, toate de case au fost create condi­
FLOREA NEDELC1U făcute de cel m ai tîn ăr bri­ procesele de producţie se îm part ţii pentru organizarea de con- automat. După trecerea trenuliii, lu­
într-o singură zj 3.000 kg. fier botezat atunci m ezinul brigă­ g adier erau tot m ai bine exe­ rig u ro s în două e ta p e : p re g ă ­ veiere şi lin ii în flux, pentru
tirea tehnică (con stru irea reţe­ autom atizarea proceselor de p ro ­ mina se va stinge, iar barierele se
vechi pe care l-au şi predat corespondent zii. cutate. Intr-una din zile, şe­ lei term ice, a conductelor de d u c ţie .
apă, de canalizare) este reali­
------ -------- ------------------S3S La treabă, loan C îm peanu ful d e b rig a d ă l-a chem at la za tă de tru stu ri speciale, iar T erm en u l d e con stru ire a li­ vor ridica de asemenea autom at -»-..j
construirea părţii de suprafaţă n ei clădiri cu m ai m u lte etaje
! n e x c u r s 3e s-a d o ved it harnic. U rca pe el. I-a sp u s că o să -l ia să a clădirii pe fundaţii finite este se reduce la 4 luni în loc de 8 Secretul acestui agregat constă în
lu creze în echipa lui ca zid a r. executată de com binatele con­ cit p revă d norm ele existente.
schele ca o veveriţă. D ucea Lui C îm peanu i s-au îm bujo­ structoare de case. aşezarea sub linii, h o anumită dis­

Z ilele trecute, un num ăr de şi D eva. P entru tran sportu l a- m ortar şi cărăm idă la fieca­ ra t obrajii, iar ochii au în­ tanţă de intersecţie, a unor „prize"
60 d e elevi din anul III de cestor elevi, T rustul A urului din ceput să-i licărească, totu l
tă Şc-oala d e m a iştri m in eri din localitate a pu s la d isp o ziţie re zidar. N ici un zid a r nu se speciale, care sub greutatea trenului,
oraşu l B rad au plecat într-o două autobuse. Excursia are plîngea că nu are m aterial exprim a bucurie. Tânărul îşi
excursie pe tim p de o săptă- d rep t sco p să con tribu ie la îm ­ deschid sau închid un circuit electric.
m înă. Cu acest prilej, elevii vor bogăţirea cunoştinţelor elevilor suficient şi la tim p. D upă ce văzu se visul îm plinit. D eve­
vizita m inele din R oşia M onta­ în problem ele d e m inerit şi de Gu ajutorul unui cablu, agregatul este
nă, Baia de Arieş, Z latna cit şi cultură generală. um plea toate troacele cu m or­ nise zidar.
m u zeele din oraşele Alba lu tia A trecut de atunci m ai bine legat cu „creierul automat“ al „can­
tar avea şi el puţin tim p de
de o jum ătate de an. ,Acum tonierului“. ţ v» ¦¦
odihnă. D ar ceva nu-l lăsa
Concurs „Drumep veseli“ loan C îm peanu, m ezin u l bri­ R. P . C h in eză Meritul deosebit/ al „cantonierului au­
în pace. Ii p lă cu se încă din tomat“, constă în funcţionarea sa
Recent, în sala clubului mi­ la concurs au apreciat mai g ă zii, a ven it cu to ţi ortacii ( Primul agregat de turnare continuă ireproşabilă cît şi în faptul că asigură
prim a z i felul cum lucrau a ofelului deplina securitate a circulaţiei.
nier din Ghelar a fost organi­ ales răspunsurile elevilor Du­ din brigada lui loan G yalay
zid a rii şi în m in te i-a în col­ la C ălan să în alţe noul oraş Dacă dinfr-o cauză oarecare, unul
zat un concurs „Drumeţii ve­ mitru Vilău, Gheorghe Diaco- dintre circuitele automatului se între­
ţit dorinţa de a ajunge şi el m u n cito resc. Ş i a ici ca şi la rupe, lumina roşie de semnalizare da
seli“, pe tema „Scriitorii noştri nu şi Ioan.VIasa, care au fost Ia încrucişarea drumului cu calea fe­
zidar. In prim ele zile s-a uitat P etroşan i loan C îm peanu d o ­ rată se aprinde şi în acelaşi timp, în
clasici“. premiaţi cu obiecte de către gara cea mai apropiată se stinge lam­
a te n t ta zid a ri cum puneau vedeşte m ultă hărnicie, Toţi pa de control, dirijată prin radio sau
In cadrul concursului au dat comitetul de întreprindere al La Ciunţin, cel mal mare cen­ răcire a oţelului incandescent, de către un mic post de emisiune, a-
m ortarul şi cărăm izile. încet, cei din b rigadă îl iubesc. tru al producţiei oţelului din Chi­ agregatul contribuie de aseme­ trăgînd astfel atenţia personalului
răspunsuri 7 elevi ai şcolii pro­ minei. TIBERIU DOBRA încet a început şă înţeleagă E ste doar om ul crescut . de na de sud-vest a fost construit cu nea la îmbunătăţirea calităţii gării asupra funcţionării defectuoase
1 corespondent succes primul agregat vertical producţiei. La aceeaşi cantitate a „automatului“.
fesionale din localitate. Cele cîte ceva. ei, este m îndria brigăzii. cu gabarit mediu pentru turna­ de metal incandescent, producţia
peste 300 persoane participante V. FURIR rea continuă a lingourilor de de laminate creşte cu IO la sută.
Intr-una din zile a dat oţel.
-«a- d o va d ă de hărnicie deosebită. La construirea acestui agregat
In m ai bine de o ju m ă ta te Cu ajutorul acestui agregat, oţelăria nr. 3 din Giunţin a fo­
Era necesară o analiză lingourile se toarnă direct din losit noua tehnică sovietică, in-
oţel topit. Aceasta nu numai că troducînd perfecţionări corespun­
temeinică grăbeşte considerabil procesul zătoare în structura lui, ţinîndu- Aşadar, controlul funcţionării „can­
tehnologic şi sporeşte producţia, se seama de condiţiile specifice
Membrii de sindicat de la meinică a muncii sindicale pe ci şi eliberează un număr mare locale. tonierului automat“ se va face pe două
Şcoala medie din Simeria s-au perioada de la ultimele alegeri de braţe de muncă şi permite
adunat miercuri după-masă în şi pînă în prezent. Toate aces­ realizarea de economii de mate- Prefabricatele de oţel produse căi, ccca ce va împiedica orice eroare
sala profesorală a şcolii pentru tea au făcut ca şi discuţiile la acest agregat sînt transfor­
a asculta darea de seamă a co­ purtate pe marginea dării de WTO rîi prime. mate apoi în şine grele şi alte posibilă sau accident. Se prevede ca
mitetului de instituţie şi a ale­ seamă să nu abordeze decît în Prin accelerarea procesului de laminate de calitate superioară. în viitorul apropiat, asemenea agre­
mică parte problemele de bază ANUNŢ gate să fie' instalate la peste 250 de
ge noul organ. ale muncii sindicale în şcoală : încrucişări.
Din darea de seamă prezenta­ educarea comunistă a elevilor, Direcţia regională de stati stică din Deva face cunoscut că
ridicarea permanentă a proce­ în ziua de 15 martie a.c. organizează un CONCURS pentru R. D. V ie tn am
tă a reieşit că vechiul comitet sului de învăţămînt şi a nivelu­ ocuparea următoarelor posturi vacante:
sindical de instituţie, a] cărui lui ideologic şi politic al cadre­ Noi consirucfii de
preşedinte a fost tov. Remus lor didactice. f. LA DIRECŢIA REGIONALA DF, STATISTICA cai ferate
A-foidovan, a desfăşurat o 1'acti­
vitate bună, că ¦ s-a achitat în Noul comitet de instituţie ales — 2 posturi de economişti statisticieni specialişti Anul acesta, Direcţia căilor fe R. Cehoslovacă
general de sarcinile ce i-au re­ are datoria de a lupta cu mai — 3 posturi de economişti statisticieni rate din R.D. Vietnam prevede obţine an de an noi
multă perseverenţă pentru for­ — 2 posturi de economişti statisticieni principali executarea unui măi mare volum succese în industria
venit. marea unui colectiv de profe­ —¦ I post de şef serviciu jn vestiţii de lucrări faţă de anul trecut. In­ constructoare de
Participanţii la 'discuţii au sori unitar, care să acţioneze — 1 post de dactilografă tre Dong-An din provincia Vin- maşini. Iată în
hotărît împotriva neajunsurilor Fuk şi centrul industriei meta­ clişeu o maşină de
criticat însă darea de seamă ce mai există încă la Şcoala II. LA INSPECTORATELE STATISTICE RAIONALE lurgice Tainguien va fi construi­ cusut universală
care. nefiind lucrată în colectiv, me’die din Simeria. tă o cale ferată de 45 km. In a- produsă de curînd
a scăpat multe probleme prin- — 1 post de statistician principal la Ilia fară de aceasta va fi reconstruită în R. Cetioslova.-ă. \
cimde: procesul instructiv-edu- îndrumat de organizaţia de — 1 post de statistician la Alba calea ferată Hamrong Nghean.
cativ de la învăţămîntul seral, — I post de statistician la Orăştie.
învăţămîntul elementar şi pre­ partid, cu siguranţă că noul co­ înscrierile se pot face pînă în data de 4 martie a.c. Jn domeniul transporturilor pe
şcolar, educaţia pionierilor etc. Informaşi asupra condiţiilor de înscriere la concurs se căile ferate, circulaţia mărfurilor
Dării de seamă i-a lipsit de a- mitet se' va ridica la nivelul pot obţine de fa Direcţia regională de statistică — Deva. în regiunile interioare ale R.D.
semc-ea spiritul critÎG şi auto­ sarcinilor. Vietnam va spori cu 39,5 Ia şută.
critic. precum şi o analiză te •In 1960 se vor construi un nu­

S F A T U L IN G IN E R U L U I A G R O N O M măr mare de vagoane de cale

Eşalonarea producţiei de legume ferată.

socialiste pentru a-şi eşalona Muncitorilor, tehnicienilor şi Feroviarii continuă întrecerea
producţia, dăm mai jos un ta- inginerilor din sectorul legumi-
în regiunea noastră, legu­ climă, dar mai ales din pune! bel de seminţe pe specii, soiuri col precum şi conducerilor uni­ pentru îndeplinirea cu succes a
micultura s-a dezvoltat an de şi durata lor de vegetaţie. Pe taţilor socialiste le revine sar-
de vedere al duratei de vege­ acestor sarcini.
an atît ca suprafaţă cît şi ca taţie, trebuie să se procedeze
producţie la hectar. Astfel, în cu multă chibzuinţă la tran­ Anul trecut Direcţia Căilor
cursul anului 1959, suprafaţa spunerea pe teren a sarcinilor
cultivată cu legume a ajuns la prevăzute în planul de cultu­ Ferate din R.D. Vietnam a ob­
aproape 6.200 hectare. De ase­ ră, Trebuie să se cunoască
menea, cartofii timpurii şi de dinainte perioada de vegetaţie ţinut succese însemnate.'nume­ 27 FEBRUARIE 1900 27 FEBRUARIE 1960
vară, s-au plantat pe suprafeţe în zile pentru fiecare specie şi
din ce în ce mai mari şi s-au soi ce se cultivă, cu ce altă 5 emişte d e le g u m e e x is M ofe fa TnfreprtnofereQ, r:APHOStH° 4.- dulia roase uzine, şantiere şi gări şi-au PROGRAMUL I: 5,15 „Nu­
obţinut producţii mereu cres- legumă se poate asocia în aşa îndeplinit planurile anuale cu mai zîrnbet, numai cîntec“, pro­
fel ca una din plante să nu y Duróla eDleurraelgóect­ 15—40 zile înainte de termen. D E V A : Secretul cifru lu i: gram de muzică uşoară; 5 ,5 5
cînde găzduiască boli şi dăunători CELUL U G U K E I S t SOIUL de. lieg- dejo Thsd- ALBA IU LIA : F ata cu ch ita ra : Sfatul mediou'lui: Cauzele dm
In scopul recoltării legumelor pentru cealaltă şi care este for­ dtlo ihíá FELUL L Í G i m í í SI boiuL rrlhiat leu I NU UITAT!! F ata In n e g ru ; B R A D : D ra ­ reriior.de cap : 6,30 Jocuri popu­
ma la dezvoltare maximă a le­ Ardei iu ţi soiul Clueco, let. t i p . 200.000 lei gostea nu se cu m p ă ră ; H A­ lare romîneşti; 7,30 Piese in­
în tot cursul anului, unităţile gumei ca nu cumva una din ele Ardei g o q 050 r i mm tat (g Ţ E G : A buz de în credere: H U ­
să stînjenească pe cealaltă. Aşa, r<!c. cite. se acordă su îîim en îar N E D O A R A : P o e m u l m ă r ii ; I- strumentale de compozitori ro-
cultivatoare trebuie să eşalone­ de pildă, se pot asocia foarte LIA : F ata din K ie v ; O R Ă Ş­ m îni; 8,30 Muzică uşoară ;
ze producţia legumicolă. De bine gulioarele timpurii eu var­ Pepeni g aiban, , Canta/up * 00 -IDO 9,40 Program de muzică popm
obicei unităţile agricole din re­ za timpurie sau de vară, iar ro­ T IE : A va la n şa ; P răpastia ti­ Iară din ţări prietene; 10,30
giunea noastră seamănă din- şiile timpurii cu varza de toam­ . ¦ Pepeni irzrjj - Co-, rin " VS-'BO Şcoala şi viaţa (reluare) ; 11,03
tr-o dată toată sămînţa dintr-o nă. Dacă este vorba de o le­ gru lu i: P E T R O Ş A N I: Oam eni
specie de legume chiar dacă ea gumă care cere teren irigat, se Árda t q r e s soiul Chtn şjo h tz o -a s ~ff— -U- e 0(1 r í tu d 75-80 I
are mai multe soiuri. Astfel, va cultiva intercalată cu o le­ r« - -n~ -r Calin c c v 1/O-iyO Te h nai ' J e P r o y o >9o ’-rio şi lu p i; C easu l s-a o p rit la
roşiile chiar dacă ele sînt tim­ gumă de asemenea pretenţioasă Temute ./ 4a r a r a " / / s i n g
purii, de vară sau de toamnă -ft- Ôo/ugo Qfron Hu Í20 e Cort\ et 720 -US
sînt semănate odată. Acest lu­ la apă. ¦ -vtr- tşo -m -ft—
cru determină îmbătrînirea ră­ -e- C a lifo rn ia
sadului care plantat în cîmp va Momentul plantării în cîmp
da o producţie slabă. Pe de Ardei funq Saiu i Cornu- tafirii Du-JOU^ ’ -u~ u Cc/ijo-’fli a " nt, - I t s

—tr- ~~ţr~ -tr- De P/ovc6v d o iSO P oH ăge/z vinçT'e ,, Pano Cprío/v, .'Uo-tSO pentru cele 4 m ie z u l n o p ţ i i ; S E B E Ş : D im i­ Pagini de mare popularitate din

C a slro ve ti d e Vara . ho-birstci 74- Aidi du Je Iuta f í o / t % 'o s o 3e Js concursuri Pronosport neaţă m o h o rîtă ; S IM E R IA : opere; 11,45 Actualitatea litera­
Ani în flăcăraţi; BARU M ARE : ră în revistele noastre; 12,30
’1 - a - d »ioem na nComi-chorf So-ss -s>- - »- Tora. U în Urna feb ru a rie 1980 Frunze ro şii; T E IU Ş : D im inea­ „Viaţa e frumoasă“, program de
muzică uşoară; *3,05 Concert
C e a p ă c a v d o m o ,I)a A r ie ţ" a o --fio —u- ~n~ ~f' „tiro c/o/ //'o (t ^ ' -

/— o?e ^c/nc/a <2c ü o ' rf/- ~P‘ n/QLpV5. di tfhfcrTtx ?8

\ <tl- - tr— u -bç. *focou tZO -f? f ~H~ iir- -O- 'Mon plus (/Uro ° ZS-28 Depumnd cîf mai ţă m o h o r îtă ; Z L A T N A : O de muzică populară romînească ;

A o a /e c a r ,fa n q rrcji w X O A/'dfcAi fit faro! „ ^cj/ rotor 0 SO multe variante vă cursă obişn u ită; L O N E /i: 14.00 M'uz-ieă simfonică; 15,10
Soarta unui o m ; APO LD U D L 'Cii cîhtecul şi jocul de-a lungul
Taso/e trTender (jr?jn Sf-58 “77- -u -tr- .$«/•« dt 'Vurc/lOM so ¦ros măriţi şansele ţie S U S : F ata în negru : C Ă L A N : Dunării; 16,15 Vorbeşte Mos­
cîşfig. Vrem ea ghioceilor. cova I ; 16,45 Cîniece patrioti­
-fr— t&ejfe ron aftan Sk-CZ Ai di du dt l'ornă „ Trforth “ ¦tio-a o ce ; 17,25 Melodii populare ro.-
-rft- n De S o x a " SZ 60 5o /o f á rg fi/ca la ' r J e M a i " SS-6S
Tfi-
altă parte, plantînd în cîmp' tot depinde de însărnînţatul în ră­ .Dub Io' Olandeză S i ~n~ rercptcaia » Jţ Moi 9 SS- (.5
răsadul odată va trebui să re­ sadniţe. Atît însămînţarea în ră­
Crudoor c • ÁUipQ " JS-SS r <2pt ccfi'o /tJ e ?ovr/rp tarePrd mîneşti; 18,00 Roza vuiturilor ;'

coltăm mari cantităţi de roşii sadniţă cît şi plantarea în cîmp „ u w o rsk i 4 70-75- —i- i Trot? k a p j As- é S 1 mmm mrmmim 19,05 Muzică din operete; 20,20
Tr^ih U TO-IC so-<5o Noapte bună, copii; 20,3.0 Cine
ce nu pot fi valorificate. Şi depind, la rîndul lor de ultime­ -u~ -¦ ,, ä óVne r Trat b " terd/x/ „Luna albiturilorii i ştie, cîştigă! (reluare); 21,15
Hu Iu „ A !a u er spach die
cum toate unităţile producătoa­ le brume din primăvară şi pri­ Sponoc .M a fa d o r'1 i
»
re fac la fel ne găsim la un mele brume tîrzii din toamnă. ¦iiu Sf-ec/a rosie „Ae e q i p t " So-fto O.C.L. PRODUSE .INDU­ PENTRU 24 ORE: Muzică de clans, 7
S3-65 9
moment dat fără produse pe pia­ Tot lă eşalonarea culturilor mai Mo %o rc u Vorb o h “ SC-75 VorZa timpurie .irste b rn te" n o - t ' s STRIALE INTERRAIO- » Vreme, relativ călduroasă cu cerul PROGRAMUL I I : 14,07
-a— r, iirf/CÔ çj&Ain r &S-75 -//- //J / ifinor c/c 9S-/Z0
ţă sau cu produse în cantităţi trebuie avut în vedere că între iSS NALA DEVA » schimbător mai inulţ noros. Local vor Concert interpretat de fanfară ;
Morcovi t. Ş erp etc, " 9 U-rts Vor}a d t r a r ă „ Oior/Q.“ 70-80
mari care nu pot fi valorificate recoltarea unei culturi şi însă­ tio -MS -/>— -'/ - ioornna,, tin) 0 26O-16S acluce Ia cunoştinţa consu­ 9 cădea precipitaţii slabe. Temperatura 14,30 Lucrări programatice ro.-
-fl — , ttau. ko. ’ -n. ., Broun !ciireia fio-/AS matorilor că a aprovizionat va creşte uşo r: va atinge ziua v a -. mîneşti; 15,00 Album de me­
în timpul necesar. Acelaşi lu­ mînţarea celeilalte, trebuie să e- r Montan * “O“ ~ü~ -h- ?/ curi5 ca " ÜtQ din abundenţă şi în sor­ ¦ Ieri cuprinse între 6 şi 11 grade iar lodii ; 16,30 Valsuri celebre;'
„ Chan te naif timent bogat, magazinele noaptea va oscila între 1 şi 6 grade. 17.00 Interpreţi romîni de op.er
cru se întîmplă şi cu alte spe­ xiste cel puţin 10 zile pentru sale textile din localităţile 9 Vînt potrivit cu intensificări temporare ră ; 17,45 Tribuna radio; 18,05
Deva, Brad, Orăştie, Cu- din sectorul sud şi sud-vest, Dimi­ Cîntece de dragoste; 19,00 Din
cii de legume. pregătirea terenului. gir, Sebeş şi Alba Iulia, neaţa şi seara ceaţă locală. cîntecele şi dansurile popoare­
cu ţesături albe din bum­ lor; 1.9,30 Fragmente din suita
Ce trebuie făcut pentru eşa­ Eşalonarea însămînţărilor în Aotrun/ a t „ Ëxzr/inQZ iéo 170 V a r z ă creata, „Vorbote 90-/0s bac, in şi cînepă şi ţesă­ PENTRU URMĂTOARELE de balet „Călin“ de Alfred Men­
turi colorate din bumbac, TREI ZILE: delsohn ; 21,05 Emisiunea „Scri­
lonarea producţiei ? Pe aceeaşi răsadniţă chiar în cadrul ace­ AdSf i rnae - Var?? Rosie „ Top de. Ufara /¦i/0-/So\ sori din ţară“ ; 21,50 „Fapt di­
in şi cînepă (uni pentru Vreme schimbătoare cu ccriil mai vers ?“, înesmnărj de reporter ;
suprafaţă, prinlr-o raţională luiaşi soi, se face însămînţînd Ae,pent ço lien! J s Ty.Croates 95 - too -b- ^2 en/hi n ' tiO -iiS 1 22.00 Muzică de dans; 23,15 .
-fl~ - n- „lurkoslan 7-0-90 ^ $ qftore 2/0 j lingerie, feţe de masă,
îmbinare a culturilor, se pot ob­ din cinci în cinci zile. Acest lu­
ţine' două sau chiar mai multe cru cere şi pregătirea eşalonată
recolte. Acest lucru se face prin a răsadniţelor, însămînţarea la
culturi succesive' şi intercalate. baza datelor privind perioada cina de a transpune în practică
Pentru a se îmbina în mod diferite date, repicatu! separat de vegetaţie prevăzută în ta­ aceste măsuri în scopul obţine­ prosoape etc.). mult noros şi eu temperatura :în scă­ Jocuri 'populare romîneşti; 23,50
armonios culturile de legume din bel, se va slabili cu precizie e- rii de legume în lot cursul
punct de Rederd al dezvoltării pe etape şi plantarea în cîmp anului.
diferită. şalonarea culturilor în cadrul
soiurilor. Ing. N. CÎNDEA
lor, al cerinţelor faţă de sol şi ţi In scopul ajutorării unităţilor i•*»*. *>.v •a«11«•f*i* •f. ¦*. t..t..<•%«<••-1o** dere. Muzică de dans.