Page 91 - 1960-02
P. 91
Paß 4 D RU M U L SO CIALISM U LU I Nr. 1603
UtXZSZTJBOTA:*02iLZ3n2m
juitimelja ş.îini • v M utxjsXb ju ilu n e le ju U ira e U ştlrJL Declaraţia agenţiei
MOSCOVA 25 (Agerpres). — zentanţi speciali ai unor ţări acorda un fel de premiu de în
TASS transmite : In ultimele zile vest-europene. In ce priveşte ex curajare actualei politici milita
în presa străină au apărut ştiri plicaţiile justificative date la riste a guvernului R. F. Germa
potrivit cărora între guvernele Bonn şi Madrid în această pro ne şi eforturilor depuse de el în
Republicii Federale Germane şi blemă ele nu numai că nu dez sprijinul „războiului rece“.
Âu fost reluate IratativeSe „Lumea fără arme trebuie Spaniei au Ioc tratative secrete mint oîtuşi de puţin faptele care De cîtva timp se observă că
anglo-cipriote cu privire la colaborarea milita au devenit de notorietate publi şi cadrul N.A.T.O. a devenit prea
să devină o realitate“ ră. Este vorba îndeosebi de că ci, în fond, le confirmă. îngust pentru clica militaristă
NîCOSIA 25 (Agerpres). In tratativelor întrucît Amery nu a crearea de către Germania occi vest-germană care are vaste pla
după-amiaza zilei de 24 februa prezentat propuneri de natură să VIENA 25 (Agerpres). Ziarul m e— 100 miliarde de dolari pe dentală pe teritoriul Spaniei a In legătură cu aceasta agenţia nuri proprii, lucru dovedit din
„Volks'Stirhime“ publică sub ti an — ar. fi- folosite în scopuri unor baze pentru aviaţia militară TASS es-te împuternicită să facă nou de stabilirea colaborării mi
tlul „Lumea fără arme trebuie sociale s-ar putea construi în următoarea declaraţie: Ştirile litare între R. F. Germană şi
şi pentru lansarea rachetelor, cu privire Ia stabilirea unei cola Spania.
precum şi a unor baze pentru a- borări militare între guvernele Tratativele cu privire la cola
Adenauer şi Franco trebuie să
provizionarea Bundeswehrului. borarea militară între cele mai
pună în gardă pe toţi acei că
După cum subliniază presa ţări
decurs de un an 10 milioane
rie s-a anunţat oficial reluarea pună capăt impasului în care se să devină o realitate“ raportul de case, 500.000 de şcoli şi lor ocoidenale, R. F. Germană rora nu le sînt indiferente des reacţionare state din Europa
tratativelor la Nicosia dintre află problema acordării indepen prezentat de Johannes Koplenig, ÎO.OOO de noi spitale. este interesată să folosească teri tinele păcii. Cercurile guvernante dovedeşte că guvernul R. F. Ger
Julian Amery, subsecretar de denţei Ciprului. preşedintele Partidului Comu toriul Spaniei deoarece această din R. F. Germană fac încă un mane este nevoit să caute sprijin
stat al Ministerului Coloniilor al nist din Austria la conferinţa Omenirea ar putea învinge ţară se află în afara sferei pas care duce fa noi complicaţii pentru politica sa aflată în con
Ziarul „Ethnos“ relatează că comuniştilor pentru pace şi de pentru totdeauna înapoierea şi de acţiune a acordurilor de în Europa şi care creează difi tradicţie cu interesele păcii la un
Marii Britanii şi reprezentanţii este de presupus că Julian A- zarmare, care a avut loc la foamea-din ţările slab dezvol fa Paris, şi prin urmare, cultăţi suplimentare în cafea re regim care esţe o progenitură a
mery se va apropia mai mult Viena. tate. acolo se pot desfăşura necontro zolvării problemelor internaţio nazismului hitlerist şi a fascis
guvernului cipriot, arhiepiscopul de Kuciuk, liderul minorităţii lat şi fără ştirea aliaţilor pre nale urgente. mului italian. înţelegerea din cu
Alakarios şi dr. Kuciuk. turce, decît de arhiepiscopul Ma- Datorită propunerilor guvernu Koplenig a vorbit în conti gătiri în vederea înzestrării Bun- lise între Germania occidentală
karios, contînd în felul acesta lui sovietic cu privire la dezar nuare despre pericolul reînvierii deswehrulul cu cele mai noi ti Guvernul sovietic a avertizat şi Spania franchistă reînvie invo
Potrivit agendei Reuter, zia „pe o rezolvare mai avantajoa marea generală şl controlată, a militarismului vest-german care puri de arme, personalul militar necontenit şi continuă să averti luntar în memorie faimoasa axă
rele cipriote suit foarte rezer să pentru Marea Britanie“. spus Koplenig, s-a creat speran vest-german poate fi instruit în zeze împotriva primejdiei funeste „Berlin-Madrid", alianţa militară
ţa că războiul va dispare pentru ocupă încă de pe acum o situa mînuirea acestor arme. Aceste pe care o implică militarizarea dintre Hitler şi Franco. Lumea
vate în ce priveşte aprecierea totdeauna, Iar folosirea armelor ştiri au fost confirmate de repre- R. F. Germane prin care sînt în ştie de partea cui a acţionat Spa
va deveni imposibilă. ţie dominantă în N.A.T.O. El a călcate condiţiile capitulării ne nia lui Franco în cel de-al doilea
Scopul conferinţei V izlta g ru p u lu i condiţionate a Germaniei şi acor război mondial. Tuturora Ie sînt
de ia Lah o re Unii afirmă că dezarmarea va spus că militarismul vest-ger durile cvadripartite interaliate vii în memorie fărădelegile mon
de deputaţi francezi al căror ţel este asigurarea dez struoase săvîrşite de trupele hitle-
GARAGI 25 (Agerpres). TASS arată „Morning News“ un loc aduce prejudicii intereselor oa man ameninţă Austria cu o nouă voltării democratice paşnice a riste, Ia care a participat şi aşa-
anunţă : La 24 februarie a avut deosebit ocupă propunerile refe menilor muncii, întrucît va duce în U. R. S. S. naţiunii germane şi excluderea numita „Divizie albastră“ trimisă
loc la Lahore (Pakistanul de ritoare Ia crearea unui coman agresiune. De aceea, este în in dezlănţuirii unor noi războaie de dincolo de Pirinei pe cîmpul
vest) o conferinţă a conducăto dament militar consultativ co la înrăutăţirea conjuncturii eco TBILISl 25 (Agerpres). — sîngeroase de către militariştii
rilor de stat din Iran, Turcia şi mun, unificarea resurselor eco teresul poporului austriac să se
Pakistan — membre ale blocului nomice, dezvoltarea comunicaţii nomice şi la reducerea număru
militar G.E.N.T.O. lor rutiere şi feroviare. soluţioneze problema germană
lui de locuri de muncă. Faptele
pe calea semnării Tratatului de
arată că ac iastă teorie este fal
pace cu cele două state germa
să... Dacă mijloacele cheltuite
ne şi să se reglementeze proble
pentru înarmare în întreaga lu-
ma Berlinului occidental pe o
bază paşnică.
Referindu-se la surse bine in * ¦WÚ- TASS anunţă: La 25 februarie germani. de luptă din Uniunea Sovietică.
formate, ziarul „Morning News“ DAMASG 25 (Agerpres). după o vizită de două zile în In prezent există deja dovezi Cârdăşia militară dintre R. F.
Gruzia, grupul de deputaţi ai mai mult decît suficiente că de Germană şi Spania franchistă
Campanie pe scară nafională împotrivascrie că în cadrul conferinţei de TASS anunţă : ziarul „Al Vali claraţiile despre dragostea de este considerată în Uniunea So
la Lahore va avea loc un schimb da“ care apare la Damasc su Adunării Naţionale Franceze pace făcute cu dărnicie de gu vietică ca o încercare a cercuri
de păreri în problema „întăririi bliniază într-un comentariu că şomajului şi sărăciei în Japonia condus de Jaques Chaban Del- vernul Adenauer în perioada ela lor vest-europene dintre cele mai
colaborării dintre cele trei ţări în cursul traîati.velor de la La mas a plecat ou avionul la borării acordurilor de Ia Paris războinice şi reacţionare de a
în'domeniul militar, politic şi hore se va discuta problema in TOKIO 25 (Agerpres). — noul „tratat de securitate japono- Moscova. şi admiterii R. F. Germane în împiedica destinderea încordării
economic". stalării de rampe pentru lansa Peste 1000 de reprezentanţi ai american“. N.A.T.O. nu au avut aft scop internaţionale, realizarea unui a-
celor mai diferite pături ale In rezoluţie se arată că poli In cuvântarea pe care a ros decît să camufleze adevăratele cord între Est şi Vest, crearea
Ziarul îşi exprimă părerea că tit-o pe aeroportul din Tbilisi, planuri ale milifariştilor germani bazelor unei păci trainice şi se
şi să liniştească opinia publică curităţii popoarelor. Această cîr-
tratativele dintre Şahul Reza rea rachetelor pe teritoriul ţă populaţiei din Japonia, care au tica războinică dusă de guver Jacques Chaban Delmas, preşe din ţările occidentale. Conducă dăşie subliniază din nou necesi
Pahlevi, preşedintele Turciei, rilor membre ale C.R.N.T.O. Zia discutat timp de două zile pro nul Kişi este cauza sărăciei şi dintele Adunării Naţionale Fran torii R. F. Germane consideră că tatea imperioasă ca toţi acei care
Bayar, şi preşedintele Pakistanu rul arată că Statele Unite in blema şomajului şi a sărăciei, şomajului din Japonia. încuviinţarea de către puterile sînt cu adevărat interesaţi în în
ceze, a formulat urarea ca ve occidentale a militarizării R. F. tărirea păcii să întreprindă ac
Gewnane, includerea ei în ţiuni comune împotriva uneltiri
lui, Ayub Khan, care au un ca tenţionează să desfăşoare pe au adoptat în unanimitate o re La conferinţă a fost adoptat chile legături care au unit po N.A.T.O., numirea unor foşti ge lor mititariştilor vest-germani şi
zoluţie prevăzînd organizarea li un program politic în care se porul francez şi poporul Rusiei, nerali hitlerişti în posturi de co măsuri care să asigure realiza
racter neoficial, „vor duce la scară largă construirea de astfel nei campanii pe scară naţională cere reducerea cheltuielilor mili iar acum a întregii Uniuni So mandă în blocul Atlanticului de rea unei înţelegeri cît mai grab
semnarea unui pact militar se de rampe pe teritoriul ţărilor împotriva şomajului şi sărăciei tare şi mărirea fondurilor pentru vietice să se dezvolte şi pe vi Nord înseamnă că ar fi fost date nice în problema dezarmării ge
uitării crimele săvîrşite în trecut nerale şi totale şi a reglementă
parat". care fac parte din acest bloc a- şi împotriva intenţiei guvernului securitatea socială. itor. de militariştii germani, că s-ar rii paşnice a problemei germane.
Printre problemele discutate, gresiv. Kişi de a supune spre ratificare Programul cere participanţilor Preşedintele Adunării Naţio
.............. - SISSAS. —......... . la conferinţă să lupte pentru or nale Franceze a exprimat con
ganizarea unei campanii naţio vingerea că apropiata vizită a
nale pentru strîngerea de sem lui N. S. Hruşoiov în Franţa şi
4.150.000 şomeri în S. Ü. A. întîlnirea pe care o va avea cu
nături împotriva şomajului şi preşedintele Republicii France
WASHINGTON 25 (Ager Unite se numără 4.150.000 de că în afară de şomerii totali e- sărăciei şi pentru a împiedica ze, De Gaulie, vor constitui mo
pres). La 24 februarie Comisia şomeri. „Numărul şomerilor din .vistă milioane de oameni care mente importante care vor oon-
senatorială pentru problemele şo Statele Unite, a declari el, depă nu au de lucru toată săptămîna ratificarea noului „tratat de se
curitate jap.ono-american“ de că î tribui la destinderea încordării
majului a dat publicităţii o cu şeşte astăzi, populaţia unei ţări sau .nu .sînt. folosiţi, corespunză tre Dieta japoneză. I internaţionale.
legere cuprînzînd rezultatele cer: ca Norvegia“. tor calificării lor. Acest aşa-nu- a n s ia bmaMSSs&ij&BsxsB
cedărilor asupra şomajului în După cum subliniază însă mjt „şomaj camuflat“ este deose
Statele Unite, pregătită la cere mulţi coautori ai acestei culegeri, bit de răspîndit în rîndul popu împotriva reînvierii militarismului
rea Comisiei de către un grup în realitate şomajul a luat în laţiei de culoare“.
de cercetători ştiinţifici. S.U.A. proporţii mult mai mari Chiar şi potrivit datelor ofi
Anunţînd apariţia acestei cu decît arată cifrele oficiale. Ast ciale, 12,4 la sută din „muncito
legeri, senatorul Eugene Mc fel, Irma Rittinghouse din ser rii de culoare“ lucrează în per
Carthy, preşedintele comisiei, a viciul Departamentului muncii al manenţă o săptămînă incom
şi fascismului în Germania occidentaladeclarat că în prezent în Statele statului New York, subliniază pletă.
Luptele inter-rasiale din sudul S.U.A. iau amploare N oi m ă rtu rii despre reînvierea tr-o scrisoare adresată Tribuna tarea partizanilor p'ăoi'i stârneşte
fo rţe i m ilitare vest-germ ane lului de la Düsseldorf această îngrijorare şi nelinişte în tăriile
organizaţie dealară că perseou- vecine ou Germania occidentală.
NEW YORK 25 (Agerpres). pe mesele restaurantului. Stu această campanie a început cu NEW YORK 25 (Agerpres). rînd peste 230.000 de oamenii1) In ten ţia guvernului de la B onn
Agenţia _Reuter transmite că denţii negri au ripostat. S-au 3 săptămîni în urmă fiind orga „Acum 15 ani, trupele aliate şi poate cea mai bine echipată
tineri şi studenţi de culoare din produs ciocniri care s-au soldat nizată de către studenţii de cu zdrobeau ultimele rămăşiţe ale armată vest-europeană din ca de a crea baze m ilitare în Spania
statele Carolina de Nord, Caro ou numeroşi răniţi. Poliţia a in loare de la institutul agronomic Wehrmachtului hitlerist — îşi drul N.A.T.O.“. a stîrn it nelinişte şi proteste în A nglia
lina de Sud, Virginia. Tennesse tervenit numai pentru a împrăş din oraşul Greensborough, sta începe o relatare din Europa Corespondentul american con
şi Florida au iniţiat o serie de tia pe spectatori. tul Garolina de Nord şi că , în occidentală săptămânalul ameri semnează în editorialul său (in LONDRA 25 (Agerpres). — Ministerului Afacerilor Externe
manifestaţii paşnice prin care Referindu-se la amploarea pe scurt timp s-a extins în toate can „Newsweek“. Acum cîteva titulat în mod semnifiaotiv Comitetul Politic al Comitetului al Marii Britanii a anunţat că
protestează împotriva practicilor oraşele din statele învecinate. Re zile, prin munţii împăduriţi ai „Germania mărşăluieşte“), a- Executiv al Partidului Comunist guvernul englez a fost informat
segregaţioniste din restaurantele care au luat-o manifestaţiile or vista americană recunoaşte că Bavariei 65.000 de soldaţi ame oeastă „imp'resionaintă reînviere din Marea Britanie a dat publi pentru prima oară despre aceste
unde patronii albi servesc popu ganizate de studenţii de ouloa aceste demonstraţii paşnice au ricani şi vest-germani efectuau a forţei militare vest-germane'“, cităţii o declaraţie în care con intenţii ale guvernului de la
laţia de ouloare numai atunci re din statele din sudul S.U.A., fost atacate de provocatori şi împreună manevre militare, pri subliniind că în cercurile mili damnă cu hotărîre intenţia Ger Bonn la mijlocul lunii ianuarie
cînd stă în picioare, negrii nea- revista americană „Time“ scrie: huligani albi, membri ai orga mele manevre la oare au parti tare de la Washington lucrul a- maniei occidentale de a crea de ambasadorul Germaniei occi
vînd dreptul să i-a locul la mese. nizaţiilor Ku Klux-Klanului... cipat ou rol deplin elemente din cesta este înregistrat mat de baze militare pe teritoriul Spa dentale la Londra. Nu există
„Revoluţia egalitaristă din sud Poliţia arestează de cele mai noul Bundeswehr“. In relatare grabă ou satisfacţie de cît ou niei. nici un indiciu, a arătat el, că
La 23 februarie, au izbucnit se manifestă ca o revărsare de dese ori tot pe studenţii ne se arată că manevrele au făcut nelinişte. In acelaşi timp însă, această problemă ar fi fost în-
noi incidente în localitatea Chat primăvară, treoînd peste ba grii. victime — zece morţi între care corespondentul remarcă faptul „Armata germană a fost din mormîntată. Purtătorul de cu
tanooga din statul Tennesse, raje“. 4 civili vest-germani, şi 63 de că în numeroase ţări din Euro nou pusă în mişcare, se spune
răniţi. „Dar — consideră cores pa occidentală renaşterea arma în declaraţie. Noul wehrmacht vînt a confirmat că după păre
cînd 30 de studenţi de culoare In continuare revista arată că pondentul amerioan că trebuie tei vest-germane şi mai ales îşi propune să treacă dincolo de rea guvernului englez, această
declaraţiile agresive ale unor frontierele Germaniei“. problemă, „este de competenţa
au luat loc la mesele unui res Vesiifa sală de concerfe „Carnegie - să sublinieze — cînd manevrele conducători de la Bonn, prin N.A.T.O.“ şi a declarat că re
Hali“ din New York va fi damnata... au luat sfârşit s-a putut spune Comitetul Politic subliniază că stricţiile stabilite pentru Germa
taurant oerînd să fie serviţi. In că trupele vestgermane sînt „ga tre oare în primul rînd cance Adenauer duce tratative cu pri nia occidentală de Uniunea Eu
NEW YO RK 25 (A gerpres). închiderea sta g iu n ii d e concerte, vire la crearea de baze militare ropei Occidentale nu se referă
sourt timp şi-au făcut apariţia această clădire, care are 69 de ta de luptă“. In momentul de larul Adenauer, au provocat În în Spania franchistă în ajunul probabil la construcţiile din Spa
S oarta C arnegie — H aitului, ani de existen ţă, va fi dărîm ată. conferinţei cu privire la dezar nia.
în restaurant peste 100 de huli D in anul 1891, cînd a fo st con faţă, oii 7 divizii complete sub grijorare şi indignare. „In An mare şi a conferinţei la nivel
una din cele m ai de seam ă in
gani albi care, vociferînd sălba stitu ţii culturale am ericane, a arme, în oare figurează unităţi glia — aminteşte oa un exemplu
tic au început să atace pe stu
denţii de culoare aruneînd în ei
cu diversele obiecte ce se găseau fo s t h o lă r îtă . In lu n a m a i, d u p ă s tr u ită d e u n u l d in c e i m a i m a ri de artilerie echipate ou rache „Newsweek“ — hotărârea NATO înalt. Ştirile cu privire la intenţia
te de tip „Honest John“ şi de a furniza arme rachetă Ger guvernului vest-german de a
industriaşi am ericani, A ndrew „Nike“, Bundeswehrul constitu maniei Federale, a fost criticată De data aceasta trebuie să crea baze militare în Spania au
ie cea mai importantă (numă- ca o adevărată nebunie...“. împiedicăm crearea unei noi axe stîrnit neliniştea şi’ protestul o-
C arnegie, această m are sală de nazi9to-fasciste înainte ca a- piniei publice engleze.
ceasta să devină o realitate, de
Marşul copiilor din Caistor concert, a fost arena a num e clară Comitetul Politic. El chea Ziarul irlandez „Irish Times“
ro a se triu m fu ri isto rice in d o califică aceste planuri drept o
m eniul m u jicii. A ici a dirijat mă poporul englez să adreseze nouă tentativă a lui Adenauer.
(Lincolnshire) , m arele C eaikovski orchestra ca- In apărarea victim elor înscenării proteste parlamentului şi guver de a torpila apropiatele trata
nului^ „Anglia trebuie să-i de tive Es’t-Vest. Nu există cuvinte
LONDRA 25 (Agerpres) - re-i in terpreta operele. In sala ju d icia re de la D ü sseld o rf clare lui Adenauer: Nici un fel
prea aspre pentru a condamna
pe aceşti copii, din care unii a- „ C a r n e g ie -H a lt' a u c o n c e rta t de baze vest-germane în Spania politica lui Adenauer, scrie zia
franchistă. Orice livrări de arme rul.
Ziarele engleze au relatat zilele veau doar 15 ani, să mărşălu- S e r g h e i R a h m a n in o v , F r itz BERLIN 25 (Agerpres). — Comitetul vest-bengalez al către Adenauer trebuie să înce
După oum anunţă agenţia ADN, Congresului Naţional Indian al Intr-un vehement articol re
acestea despre o impresionantă iască în tot cursul nopţii înco K re isle r, Y e h u d i M en u h in ( p e n în numeroase ţări continuă ma sindicatelor a adresat consulu teze imediat Nici un fel de ar dacţional, ziarul „Evening Stan
nifestările în apărarea victime lui R. F. Germane la GalcUtta, mament nuclear pentru Ade dard“ scrie că Adenauer a spul
manifestaţie populară în apăra lonaţi în ordine, prin furtuna tru p r im a d a tă la v îr s ta d e 10 lor ruşinoasei înscenări judicia o scrisoare în care este expri nauer, în nici un fel de împre berat părerea că politica mili
re de la Düsseldorf împotriva mată indignarea muncitorilor jurări“. * tară a Germaniei occidentale ar
rea unei instituţii de cultură: de zăpadă care a bîntuit în par a n i) , V a n C lib u rn ş i a lţi m u z i celor 6 activişti de seamă ai indieni şi se cere încetarea ime putea fi controlată de'partenerii
mişcării internaţionale şi vest- diată a procesului de la Diissei- 'k ei clin blocul Nord-Atlantic.
In semn de protest împotriva tea de nord a comitatului. 53 cien i ren u m iţi. germane a partizanilor păcii. dorf.
LONDRA 25 (Agerpres). — Adenauer îşi ignorează aliaţii,
recomandării Consiliului regio de copii au plecat seara din In ultim ul tim p, circula z v o In declaraţia sa de protest, Membrii Consiliului de Soli In cadrul conferinţei de presă scrie ziarul. Arătând că situaţia
nal de a se închide şcoala la Caistor, şi 52 au păşit mîndri nul că după ce C arnegie-IIallul Consiliul Păcii pe întreaga In daritate ou ţările Asiei şi Afri care a avut loc la 24 februarie creată este un avertisment serios
care învaţă, un numeros grup prin poarta oraşului Lincoln, cu- va fi dărim at locul pe care a- die subliniază că în prezent în cii au cerut să se pună ca.păt la Ministerul Afacerilor Externe şi că se impune găsirea unei
de elevi ai şcolii din Caistor. rînd după ce se luminase de ceastă clădire îşi trăieşte u lti treaga omenire condamnă pe persecutării patrioţilor germani al Marii Britanii a fost ridicată soluţii în problema germană în
comitatul Lincolnshire, a orga ziuă. O singură fetiţă a trebuit m ele zile va fi am enajat, p en iniţiatorii acestui proces deoa din Germania occidentală pentru din nou problema planurilor gu cadrul conferinţei Ta nivel înalt
nizat un marş de protest pînă la să se oprească. Ceilalţi, obosiţi tru parcarea autom obilelor. rece ei sînt răspunzători pentru atitudinea luată de ei în apă vernului vest-german de a crea „Evening Standard“ declară că
Lincoln, rezidenţa comitatului. continuarea „războiului rece“ şi rarea păcii şi să fie achitaţi cei baze aeriene şi baze pentru arme puterile occidentale trebuie să
„Un grup de 28 de băieţi şi 25 însă victorioşi, au prezentat con D in m om en tu l în care s-a a- pentru zădărnicirea eforturilor acuzaţi. rachetă pe teritoriul Spaniei. împiedice încercările lui Ade
de fete din cursul superior al siliului municipal o petiţie prin nunţat dărîm area renum itului oamenilor de stat de a realiza nauer de a le dicta politica sa.
şcolii — relatează ziarul „The care ei cer să revizuiască hotă- C arnegie-H all, am atorii de m u o înţelegere ' cu. privire da Organizaţia „împotriva răz Răspunzînd la întrebările zia
Guardian“ — însoţiţi de cîteva rîrea de a le închide, şcoala. zică au form ulat repetate p ro coexistenţă paşnică şi dezarma boiului“ din Danemarca a cerut riştilor, purtătorul de cuvînt al
automobile în care se aflau pă teste categorice. M ulţi dintre ei re. achitarea imediată a acuzaţilor
rinţi şi ziarişti au plecat din „Copiii au, obţinut o victorie au adresat scrisori ziarelor, al în procesul de la Diisseldorf. In-
Caistor la lăsarea nopţii;.. Do frumoasă prin marşul lor de 26 ţii au organ izat m ici dem on
rinţa de. a protesta faţă de o stra ţii ş i pich ete în fa ţa clădirii
de mile — scrie „The Guardian“. cerind ca această clădire isto ri
Consiliul municipal a hotărît să
profundă nedreptate i-a împins amine închiderea şcolii...“. că să nii fie dă rîm a tă .
Redac|ia şi administraţia ziarului: str. 6 Alartie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.'i.'i.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul t Iqţreprindergâ Poligrafică gi.. Mai“- — Deva.