Page 93 - 1960-02
P. 93
Pag. 2 d m muh w m m w m m w Nr, 1610
He vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogata Cu a c e le a ş i a g r e g a t e , m e ta l m a i m u lt şi mai b a n !
Cura am obţinut 6.068 kg. Asigurarea furnalelor eu aer calif-factor de seama
porumb ştiuleţi la hectar în obţinerea unei producţii sporite de fonti
Printre îactorii oare contribuie bruscă de temperatură de 40 furnalului este mai bun, iar şar
'Anul trecu t a m o b ţin u i la d u -le p e cele d e la v îrf ş i in mare măsură la obţinerea u- pînă Ia 80 de grade. Aceasta jele se elaborează la timp.
hectar o produ cţie de p o cotor. nor indici înalţi în folosirea fur duce de multe ori la agăţări. Un Pentru a lua întotdeauna la
rum b m u lt m ai m are d ecit în nalelor, se numără şi asigurarea asemenea caz mi s-a întîmplat timp cele mai judicioase măsuri
ceilalţi ani, d a to rită faptu lu i
că am a p lica t cu co n ştiin cio C înd plan tele au răsărit şl acestora cu aer cald la tempera şi mie, recent, la furnalul nr. 2 . în ce priveşte asigurarea furna
zita te agrotehnica avan sată. şi-au form at trei frunze, am
Iată cum am m uncit noi> a p lica t o grapă. A pdi, du pă tura, presiunea şi debitul nece Cauperistul Aron Craieron, a fă lului cu aer cald la parametri co
m em brii gospodăriei colecti circa o săptăm în ă, am efec
ve „Petofi Şandor“ din D e tu at prim a prăşită. A m pră sar. cut trecerea de Ia cauperul nr. 1 respunzători, eu mă informez
va, pentru a obţine o produc şit cu p ră şito a rea în tre rîn-
ţie m are de porum b la hec du ri şi m anual pe rînd¦ fără Nerespect-area parametrilor ae la cauperul nr. 2 cu o variaţie precis asupra cantităţii şi calită
tar.
a face. m u şu roi la cuib. O dată , rului cald insuflat în furnale, fie bruscă a temperaturii de la 480 ţii materialelor introduse în fie
D in experienţa n oastră de
cu ltivatori, ştim că obţinerea c u . această lucrare am şi ră din neglijenţa maiştrilor sau a la 520 grade. Dacă nu eram care şarjă şi urmăresc cu atenţie,
unei producţii m ari de p o rit' porum bul la 60 cm . pe
rum b la h ectar e con diţion a rînd,- lă sîn d la fiecare cuib cauperiştilor, fie din nepriceperea destul de atenţi şi nu sezisam în permanenţă, aparatele de mă
tă de p regătirea terenului.
A vîn d în ved ere a cest lucru, u n s in g u r 'fir. D u p ă 1 3 —1 6 : \ for, duce fa un mers anormal, Ia timp acest fapt, cu siguranţă sură şi control. Procedînd astfel,
am început pregătirea tere
nului destin at culturii porum zile, am aplicat praşila a Ia agăţări. că mersul furnalului ar fi avut am posibilitatea să evit deranja
bului încă din vara anului Il-a m ecanic între rlnduri şi
1958. D upă 3 — 4 zile d e la m anual pe rînd. Luna aceasta noi am avut de suferit. mentele ce se ivesc în mersul fur
recoltarea păioaselor am dez-
m iriştit terenul. In toam n ă A tît lucrările de p re g ă tire a multe agăţări, mai cu seamă Avem la uzina „Victoria“ Că- nalelor din cauza unei aprovizio
am efectuat arătura adîncă. terenului cit şi lu crătile de Ia furnalul nr. 1. Ele au fost Ian cauperişti buni, pricepuţi ca nări necorespunzătoare cu aer
P in ă In p r im ă v a r ă , a r ă tu r a întreţinere a culturii, p reg ă provocate de introducerea în fur Alexandru Pîrvuîeţ, Andrei Sza- cald (spun în mersul furnalelor,
a m lă sa t-o în b ra zd ă crudă tirea sem inţei şi însăm îniatul f-n /—>/—i î—‘/—-*r -v r~ ' i—« nai a minereului prăfos, uneori bo şi Augustin Suciu, care lu deoarece lucrez şi Ia furnalul nr.
pentru ca coam ele brazdelor în epoca o p tim ă , au făcut 1 şi la nr. 2, înlocuind pe mai
să reţin ă ză p a d a şi în acest ca porum bul să se d ezvo lte La secţia rlchtuit a fabricii de încălţăminte „Ardeleana" din Alba Liliiaa,'j de nerespectarea reţetei de încăr crează cu multă îndemânare. Ar ştrii care sînt în recuperare).
fel solul să acum uleze m ai bine şi să dea o producţie care şi în special de aprovizio îi bine dacă aceştia ar împărtăşi
m u ltă apă. P rim ă va ra , cînd m edie de 6.068 kg. ştiu leţi : lucrează şi muncitoarea Ana Mărculeţ. Strădaniile sale în muncă se 1 narea defectuoasă cu aer cald şi celorlalţi din experienţa lor. Veghind ia asigurarea furnale
tim pu l a perm is intrarea pe la hectar. 1 lor cu aer cald conform cerinţe
teren şi coam ele brazdelor au concretizează tunar prin depăşirea sarcinilor de plan cu 7—8 la sută, ”) Este adevărat că la uzina noa De multe ori trebuie să acţio lor, noi putem aduce o contribu
d even it cenuşii, am grăpat P en tru a o b ţin e şi în acest stră capacitatea suîlantelor de năm, în mod diferit, de la o şar ţie preţioasă Ia obţinerea unor
an o producţie de porum b - dînd în acelaşi timp şi producţie de bună calitate. 1 care dispunem nu satisface în- jă la alta, asupra parametrilor indici înalţi de utilizare a agre
to t a tît de m are sau chiar m ai IN CLIŞEU: Richtuitoarea Ana Mărculeţ la locul de muncă. trutotul cerinţele celor două fur gatelor.
m are, noi am p reg ă tit prin 1J nale, dar noi, maiştrii, avem da aerului cald: presiune, debit şi
arătu ră adîncă, cele p este toria să veghem ca aerul cald ILIE COŞTIUC
140 ha. care se vor însăm în- 7 să fie menţinut la o tempera temperatură. Cu cît noi, maiştrii, maistru furnalist la uzina
tură cît mai constantă. Acest
ta cu porum b şi le-am în gră c i t u J t—y u J u / v J u i 1—«f t—j t J u J t pe baza cunoaşterii perfecte a în
Lectorat ştiinţific cărcăturii, executăm mai conşti
Peste 2000 de oameni al miun- nicienilor de la Gombinatul si- lucru este pe deplin posibil. incios această operaţie, mersul „Victoria“ Calam
oid din regiunea Hunedoara frec derurglic Hunedoara, s-a organi
ventează cursurile celor 17 uni zat pentru ei un lectorat ştiinţi Pericolul variaţiilor brusce în Fiecare minut este preţios
versităţi populare deschise la fic. In cadrul lectoratului, oa temperatura aerului cald, apare
a ră tu ra . P en tru d istru g e re a şa t. 'Anul a c e sta , p e lin g ă oraşe şi în centre muncitoreşti. meni de ştiinţă din diferite cen mai mult la schimbarea caupere- Am discutat de multe ori cu peraţiile. Atunci cînd se formea
Ei urmăresc cu interes lecţiile tre universitare din ţară fac în lor, lucru care se repetă din echipa despre felul în care tre ză şticul urmăresc cum se lu
cru stei form ată în urm a p lo i soiul local vom însăm lnţa şi care tratează probleme din do fiecare duminică expuneri despre două în două ore. Această ope buie să folosim cele 480 minute crează pentru ca acesta să res
lor, m en ţin erea u m id ită ţii în săm în ţă hibridă. menii variate — ştiinţă, tehni cele mai recente descoperiri în raţie o execută cauperiştii. Unii ale zilei de lucru, pentru a ajun pecte întocmai cerinţele. Apoi,
sol şi crearea unui bun pat că, artă şi literatură. Cursanţii domeniul ştiinţei şi tehnicii. dintre ei, fie că nu lucrează cu ge la realizări cît mai bune în nu scap o clipă din vedere in
germ in ativ, am discuit tere N e vom orgatiiza munca găsesc de asemenea răspunsuri la grijă, fie că n-au destulă înde- producţie, la sporirea indicelui stalaţia de răcire, pentru a evita
nul şi l-am grăpat. In a şa fel, Incit, în să m în ţa - multe din problemele de muncă mînare, fac trecerea de (a un de utilizare. Rezultatul, este că opririle accidentale ce survin ade
ce-i preocupă. Astfel, la universi cauper la altul cu o creştere acum toţi membrii echipei se pre seori la alte echipe din cauza
Cu cîteva zile înainte de tu t să se efectu eze în epoca ţ tatea populară din Petroşani, un zintă pe platformă aproape cu urmărilor ce le are o răcire ne-
mare număr de lecţii este con ¦SSh cprespunzătoare.
sacrat unor aspecte ştiinţifice un sîert de oră înainte de înce
sem ănat, am efectuat din optim ă. D e asem enea, ne \ din domeniul mineritului. perea lucrului şi nimeni nu plea Ţin sa arăt aici că de la por
că pînă după terminarea schim nirea furnalului nr. 1 pînă în
n o u o d is c u ir e lă a d în c im e a v o m p r e o c u p a s ă a s ig u r ă m ta <ţ Numeroşi fruntaşi furnalişti, bului. In timpul topirii şarjei nu prezent echipa noastră n-a ars
oţelari, laminatori din Hunedoa se întîmplă să vezi pe cineva că nici o gură de vînt.
de sem ănat. în ain tea acesteia hectar o den sitate m ai m a- < ra, însorişi la cursurile celor stă degeaba. Cine n-are de lucru
am fe rtiliza t so lu l cu cîte trei universităţi populare din lo Ia materiale, sau la maşina de în afară de aceasta eu urmă
200 kg. superfosfat la hec re de p la n te şi vom aplica ta < calitate, se străduiiesc să-şi păs resc îndeaproape mersul furna
tar. treze titlul de fruntaşi şi la în astupat, adună lăuturile (bucăţi lului şi variaţia temperaturii lui.
tim p to a te lu crările de în- < văţătură. de fontă solidificată), care mai Astfel pot să sezisez la timp ori
In săm în ţatu t porum bului înainte erau aruncate. De fapt, ce anomalie şi să evit producerea
l-am început la 20 aprilie. treţinere. In acest fel sîn- ? La cererea inginerilor şi teh de aici a pornit şi iniţiativa unei fonte de proastă calitate.
A m în să m ln ţa t cu m a şin a de noastră (în urma plenarei C.C.
tracţiu n e anim ală lă d ista n tem siguri că anul acesta > Comunistul Mir- A poldu de Sus răEanţ, Andrenic Crişan, Maria al P.M.R. din ‘3—5 decembrie Trebuie să adaug că datorită
ţa de 70 cm . Intre rlnduri. cea Petrescu con Todor, Petru Boldor şi Vasile 1959) de a da peste plan în fie acestui fapt, în luna ianuarie,
vom realiza o producţie şi S duce o brigadă de La faza intercomunală a festi Seiroiinciianu, au interpretat cei care lună, de fiecare om din e- echipa noastră nu a înregistrat
lăcătuşi ’ la secţia valului bienal de teatru „I. L. Ca- mai bine roiurile din piesa „O chipă, 100 kg. fontă solidă. nici o tonă de fontă declasată.
m ai m are de porum b. ) 11-a vagoane a Ate ragiMe“ oare s-a ţinut de cu- să fie nuntă mare“ de Lucia
lierelor C. F. R. Si- rînd în saila căddnukti cultural Demetrius. Ei s-au oaliflcat pen Deoarece pe jgheab rămîn de La noi în echipă fiecare minut
ZSOK LADISLAU L meria. Folosind din din Apoldu de Sus, au partici tru faza raională. multe ori fontă şi zgură, înain este preţios. Fiecare om este o-
pat echipe de teatru ramîne şi tea fiecărei descărcări îi facem cupat în permanenţă. Fie că lu
preşedintele G.A.G. „Petofi Şandor" germane din comunele Apoldu I. BERGA o verificare atentă, îl curăţim, crează Ia formarea şticului, fie
de Sus, Dobîraa şi Miercurea. corespondent iar bucăţile de fontă şi zgură le la supravegherea unei instalaţii
Săm înfa p e care am însăm ln- din Deva dăm la reşarjare. Prin aceasta, sau Ia strîngerea {auturilor,
Spectacolui,- care s-a desfăşu B ăcia contribuim, pe de o parte la în scopul muncii pe care o depune
ţa t-o a fo st din soiul local, rat în două zile, s-a bucurat de lăturarea risipei iar pe de altă este acelaşi: obţinerea unei pro
un frumos succes datorită serio Formaţiile de teatru ale că ducţii sporite de fontă de cea'
de cea m ai bună calitate, o b zităţii cu care s-a pregătit fie minelor culturale din Batiz, Tîm- parte Ia buna întreţinere ' a mai bună calitate.
care- artist amator. pa şi Băcia, s-au prezentat de
ţin u tă prin alegerea ştiu leţi- curînd la faza intercomunală
Primul loc în întrecere a fost care s-a ţinut în sala căminului
lor săn ătoşi, bine d ezvo lta ţi şi ocup’at de echipele rolnînă şi cultural din Băcia.
germană din Apoldu de Sus.
necorciţi. P entru însăm lnţat La acest concurs au fost .pre
G. TAMAŞ zentate piesele de teatru „Paz
am ales sem in ţele d e la m ij corespondent nicul stelelor“, „Taiga“ şi „Cel
locul ştiu letelu i, îndepărtîn-
C re a |îl
pentru copii
Cercul literar care funcţionea
ză în cadrul Gasei raionale de
cultură din Orăştie continuă să
‘atragă noi elemente valoroase. plin ceie 480 de mi din urmă“. jgheabului. IOAN STANILOIU
Ultimă şedinţă a cercului a nute ale zilei de In ce mă priveşte, ca şef de prim-furnalist la furnalul nr. 1
fost destinată prezentării unor muncă, el reuşeş S im eria Veche F. CIOARA
creaţii originale pentru copii. te să-şi depăşească corespondent echipă, eu supraveghez toate o- al Uzinei „Victori-a'-Călan
lună de lună norma înainte de a începe concursul,
Au fost apreciate poeziile pre în medie cu 20-21 sala căminului cultural din Si Artişti amatori de frunte
zentate de tov. înv. M. Bucur, la sută. maria Veche era arhiplină. Aid
de la şcoala de 7 ani, Ioan Ber- s-a-u întrecut pentru primul loc
chez, muncitor la fabrica chimi echipele de teatru din Simeria La căm inul cultural din rica a reu şit să facă p rogrese S-a mtîmpîat acum
că din Orăştie, Mania Diaoonu, Veche, Sîntandrei şi Şeuleşti. In G alda de Jos, raionul A lba• m ari. patru arai
muncitoare la cooperativa,, Fili- general, toate echipele s-au pre se desfăşoară o bogată şi fru
mon Sîrbu“ etc. zentat la un nivel corespunză ...In anul 1958, cînd avea
tor.
R. DANILA Artiştii amatori din Simeria m oasă a ctivita te cultural-ar- doar 16 ani, cineva de la Ori de cîte ori se făceau
corespondent Veche, printre care Viorica Dă- tistică . Ţ ăranii m u n citori vin căm in a in vitat-o şi pe V io rep etiţii la căm inul cu ltu ral>
la căm in seară de seară pen rica în m ijlo cu l celo rla lţi ti Z aharia B eldean era de faţă.
tru a face re p e tiţii la cor, n eri să cîn te la cor. V io ri P riv e a in sa lă cîtva tim p , se
şi la brigada a rtistică de a- ca a p rim it cu bucurie in vi m ai zb en g u ia cu a lţi copii, apoi
g ita ţie, sau pentru a a sista taţia. Trebuia doar să-l con o zbughea acasă să nu cum va
la seri literare, recenzii, şe vingă pe tatăl ei s-o lase să-l certe părin ţii. In zilele
ză to ri. la căm in. de dum inică, atunci cînd se
F orm aţiile artistice au d e T atăl, nu prea a vru t ta prezentau program e artistice,
venit cunoscute şi îndrăgite început, în să cînd a văzu t că
In cadrul întrecerii socialiste cepului acţiunii pentru formarea gurat şi peste 13 tone siloz pen 1959 s-au obţinut în medie a- nu num ai de către ţăranii fa ta in sistă , i-a da t voie. B eld ea n se a şe za în banca
care a fost organizată anul tre m uncitori din localitate ci şi
cut între gospodăriile colective unui efectiv de bovine sănătos tru fiecare vacă furajată. Pe de proape 2.700 litri lapte de la fie de către cei din întregul ra D e atunci, V iorica face din faţă şi asculta pe cei de
din regiunea Hunedoara, colec ion şi chiar din regiune. A- parte din form aţia corală şi
tiviştii din Gîlriîo au fost răs şi productiv. In acelaşi timp s-a altă parte ei au primit de la fa care vacă* furajată. Una din va din alte form aţii artistice ca pe scenă, l-ar fi plăcut si
plătiţi cu un premiu în valoare ceasta, d a to rită h o tă rîrii cu re a ctivea ză la căm in. E a
de 7.000 lei. De asemenea, doi asigurat o bază furajeră cores bricile de zahăr 2 0 vagoane cile colectivei, spre exemplu, a care se pregătesc artiştii a- se p re g ă te şte cu sîrg'uihţă. lui să ciute dar nu avea cu
îngrijitori de animale au primit De cîte ori apare pe scenă,
premii în obiecte. Acest lucru punzătoare şi s-a început hrăni- borhot de sfeclă. S-a con dat 5.100 litri lapte în anul 1959. m atori, do rin ţei tor de a p re in terpretează cu m ăiestrie ro rajul s-o spună.
arată, chiar şi fără alte explica lurile. Iar cînd se p rezin tă
ţii, că la Cîlnic s-a muncit mai rea animalelor în mod diferen statat că în perioada de iarnă > Pe de altă parte s-a depăşit zen ta spectacole plăcute şi un spectacol, părin ţii o pri ...Intr-o seară de toam n ă,
bine decit în alte gospodării. Co vesc cu satisfacţie. C etăţenii,
lectiviştii au muncit cu însufle ţiat' La tineret bovin hrănirea cînd se dau vacilor furaje siloz planul de fătări şi s-au obţinut atractive. Trebuie m enţionat o consideră, pe bună dreptate cînd îm plin ise abia 16 an i,
ţire pentru dezvoltarea gospo m îndria satului.
dăriei lor şi au pus un accent se face în raport cu scopul creş şi borhot, producţia de lapte este viţei frumoşi. Viţelul „Bunic“ fa p tu l că la cel de-al V -lea num ai ce aude că bate cineva
mai mare pe ramurile anexe care Soliştii!.
aduc importante venituri. Unele terii, iar ia vacile cu lapte în aproape aceeaşi iar uneori chiar 104 a avut 55 kg. la naştere, concurs al form aţiilor a rtisti la u şă . T o ţi c&i d in c a s ă a u r ă
rezultate bune s-au obţinut în P este lot unde form aţia co
ceea ce priveşte creşterea anima raport cu producţia realizată. mai mare decît cea obişnuită în iar vaca „Mande“ 12 a fătat doi ce de am atori, corul din G al rală a căm inului cultural din m as surprinşi cînd au vă
lelor. Gospodăria colectivă are G alda de Jos s-a deplasat, zu t că învăţătoarea V iorica
astăzi 463 de o i ; de asemenea, Spre exemplu, vacile care dau timpul verii. vilei în greutate totală de 74 kg. d a d e Jos a a ju n s p în ă în fa D om inic G liga, un bărbat de
la fiecare o sută de hectare te 25 de ani, n-a lip sit. E ste lo n a ş, ii v iz ite a z ă . P in ă la
ren agricol dispune de 30 bovi între 10-15 litri lapte primesc Colectiv.iştiid din Cîlnlc au luat Unele rezultate s-au obţinut şi za regională. solist vocal şi interpretează
ne din care 13 vaci cu lapte. In în ceea ce priveşte creşterea oi clntece populare rom în eşti urm ă, după ce învăţătoarea
cursul anului trecut s-au reali zilnic cu 2 kg. de asemenea u- lor reuşindu-se să se depăşească Mmdria satului printre care a m in tim : „De
zat producţii mari de lapte şi concentrate şi cu lillll!! nele măsuri şi la noi d e la ferea stra “, „Do- a d iscu tat cu p ă rin ţii, B el
s-au vîndut statului importante V iorica Ş teau , o fa tă de rule pe unde zb o ri“ şi altele.
cantităţi de produse animale. 5 kg. suculente în s e m n ă r i de fa G , A . C . în privinţa orga producţia medie de lînă planifi 18 ani, este una d in tre cele D in an u l 1953, d e cînd_ a c ti dean s-a du m irit. La început
Toate acestea sînt rodul muncii cată. Toate aceste realizări au m ai bune artiste am atoare ale vea ză în cadrul căm inului
depuse de colectivişti pentru dez dus în primul rînd la sporirea căm inului cultural. Ea face cultural, a cîn tat de zeci de părinţii nu prea au fost de
voltarea sectorului zootehnic, ro veniturilor băneşti ale gospodă parte din form aţia corală, in ori, deven in d iu bit şi stim at
dul aplicării unor metode bune mai mult decît . nizării muncii riei. Anul trecut colectiviştii din acord zicîn d că „pierde tim
în creşterea animalelor. In ur Cîlnic au contractat şi predat terp retea ză - un rol în piesa de cetăţeni.
ma îndrumărilor primite, colec vacile ou produc- ! ¦n IC prim aplicarea statului 1.951. kg. brînzâ, 795 kg. Cu citva tim p în urm ă, ti p u l d e p o m a n ă la căm in in
tiviştii din Cîlnic au trecut cu lînă, 68.507 litri lapte, 30 miei, „Îndoiala“ cu care căm inul
cîţiva ani în urmă, la selecţia ţie de lapte pînă "'illllillillllllllillllllliiiliilliiiiiiiiiiiiil metodelor avan 30 de porci, 4 capete tineret bo cultural p a rticip ă la festiva lu l nerii din sa t au form at şi o loc să facă treabă acasă",
bovinelor avîndu-se în vedere vin, 14 boi şi 3 vaci neproductive. bienal de teatru “I. L. C ara- brigadă a rtistică de agitaţie.
ia 10 litri zilnic. Pentru vacile sate în creşterea animalelor. Toţi In telul acesta s-au realizat g ia le“, iar acum s-a înca D om inic a in trat prin tre p ri în să p în ă la urm ă, s-au corn
rasa animalelor şi producţia pe care dau producţii mai mari de îngrijitorii de animale muncesc 216.426 lei venituri băneşti din dra t şi în brig a d a a rtistică m ii în ea, şi îm preu n ă cu cei
15 litri lapte zilnic raţia de fu pe baza sistemului retribuţiei su creşterea animalelor. de agitaţie care va prezenta la lţi, se p reg ă teşte cu m ultă vin s şi ei că nu e tocm ai
care d dau, Seesfa' 3 fost. îft- raje sc măreşte cu încă 2 kg. plimentare. Dacă depăşesc pla în curînd. un sp e c ta c o l. P e s te serio zita te la rep etiţii.
concentrate şi cu 5 kg. suculen nul stabilit, în afara valorii zi- Rezultatele bune obţinute în tot, V iorica in terpretează bi aşa. B eldean a început m ai
te. In perioadele cînd nu sînt su lelor-muncă efectuate primesc un gospodăria din Cîlnic, posibili ne rolurile p e care le are şi C'w'Vv: ’
ficiente cantităţi de furaje con anumit procent din depăşire. In tăţile economice de care dispun, se bucură nespus de m ult în tîi să cînte ta cor. A ctivau
centrate îngrijitorii de animale telul acesta îngrijitorii sînt inte i au determinat pe colectiviştii cînd m unca ei şi a celorlalţi
complectează valoarea nutritivă resaţi să obţină realizări cît mai din Cîlnic ca în scopul stimulă este ră sp lă tită cu aplauze. pe atunci ta căm in pe lingă
a raţiilor cu siloz sau masă ver bune. Merită subliniat şi faptul ri) creşterii animalelor în unită N elip sită de la repetiţii, V io
de, destinată silozului. Trebuie că la vaci se foloseşte cu rezul ţile socialiste ale agriculturii, să cor, o echipă de teatru şi
amintit că din proprie experien tate bune însămînţarea artificială cheme Ia întrecere toate gospo *HVV‘
ţă, colectiviştii s-au convins de şi unele metode pentru sporirea una d e dan su ri, dar n-a
avantajele pe care le pot avea producţiei de lapte. îngrijitorul
dacă hrănesc animalele cu furaje de vaci Simion Uscat şi alţii se avu t cu raju l să in tre în to a
te. A bia m ai tirziti Beldean
a in te r p r e ta t un ro l In ech i
pa de teatru. Acum face p a r
te din noua echipă de teatru
care participă la concurs şi
din brigada artistică de a-
gitaţie. In serile de repetiţii
se p reg ă teşte cu serio zita te,
însilozate. Anul trecut, deşi au mîndresc acum cu succesele do iar rezultatele nu în tîrzie să
avut cultivate 90 ha. de trifoi, bândite. dăriile agricole colective din re- se arate. V. ALBU
luoernă şi tinete de la care s-au Munca depusă la G.A.C. Cîlnic gilunea noastră. S.. CEZAR
obţinut producţii bune, ei au asi n-a rămas fără urmări. In anul