Page 94 - 1960-02

N f. 1610 . ' m iT M U E 'Sff&fAEISMU ED I Pag. 3' ¦

Al cincilea Fiecare a opta casă construită om m o m m u i de
vagon
mm îm i
In ultim ele trei zile, m unci-
Folosim dio plin utilajele In u ltim e le z ile a le anului ca u tă n o i p o s ib ilită ţi p e n tru e- piui acestora toate brigăzile ca­ 28 FEBRUARIE 1960
tarii din centrul m inier Gura- re produc elem en te de con­ PROGRAMUL I: 7,15 Muzi­
barza au colectat şi predat treout constructorii din Z apo­ conom isirea de m ateriale, per­ stru cţie pentru casele de lo­ că distractivă; 8,00 Muzică
l.C .M .-ului o can titate d e 65 cuit vo r eco n o m isi în anul populară sovietică; 8,30 Con­
Stadiul lucrărilor executaie de con­ şi funcţionează în trei schimburi. Se tone fier vechi. U n aport deo­ rojie au raportat despre pri­ fecţionează form ele şi m etode­ curent 157.000 ruble. P rin re­ cert de dimineaţă; 1 0 ,0 0
structorii şantierului nr. 1 O.S.M. a- întîmplă însă ca uneori să nu avem se b it l-au a d u s în a cea stă ac­ ducerea pierderilor de beton Muzică; 10,50 Muzică din
parţinînd I.0.S. Hunedoara, este îna­ beton de transportat. Atunci ne ser­ ţiune tin erii, care, organ izaţi m ele rezu lta te obţin u te de ei le de organ izare şi retribuire la tu rn are şi prin lichidarea operetele lui Johann Strânss;
intat. Fundaţia halei cuptoarelor a fost vim de ea la evacuarea pămîntului, la tn b rig ă zi u tem iste d e m uncă pierderilor de m ortar se poate 11.30 Constructori şi construcţii;
predată montatorilor cu circa două luni transportul zgurii şi bolovanilor pen­ patriotică, au colectat aproape în lupta pentru reducerea p re­ a m uncii. - realiza o econom ie anuală de 12.15 Antologia qla’siisă1: Gogol;
de zile înainte de termen, fundaţia tru betoanele clclopiene. 75 lâ su tă din cantitatea am in­ pîn ă la 500.000 ru ble. 12.30 Muzică uşoară executată
cuptorului nr. IV este în grafic, iar tită . 'A stfel, la 1. NI. B a r z a s-a u ţului de cost al construcţiilor I n o v a to r ii d e la cele 'două la diferite1 instrumente; 13,10
lucrările de la staţia de pompare sînt Staţia de betonare funcţionează de c o le c ta t 50 to n e fier vechi, la De toate p'entru toţi; 14,00 Cîn­
cu 8 zile în avans. asemenea în trei schimburi şi este com­ atelierele centrale C riscior 8 d e lo cu in ţe. E i au ra p o rta t că tru stu ri a fla te în în trecere, în tă orchestra populară a Radio-
pusă din două betoniere. Fiecare beto­ tone, iar ta întreprinderea de televiziunii; 14,55 Concert de
Pentru a ajunge la aceste rezultate, nieră descarcă betonul în cîte un bun­ d in m ijlo a cele a lo ca te în anul colaborare cu cercetă to rii ştiin ­ estradă; 16,30 Simfonia nr. 28
ara mers pe linia folosirii cît mai ra­ căr, care este luat de macara şi dus construcţii, 7 tone. în Do major „A trilurilor“ de
ţionale a utilajelor ce le avem în d<* la locul de turnare. 1959 pentru construirea a ţifici, au elaborat, produs şi Mozart; 17,00 La şezătoare;
tare. C on com iten t cu acţiunea de 17,40 Cîntece de dragoste de
Folosirea din plin a utilajelor pe 163.000 m .p. de su prafaţă lo­ ex p erim en ta t un panou piram i­ compozitori din ţări prietene;
Principalele utilaje de care dispu­ şantierul nostru se datorează oameni­ colectare şi predare, s-a ef 18.00 Drumeţii veseli ; 19,05 Mu­
nem sînt excavatoare, betoniere, ma­ lor, care antrenaţi în întrecerea socia­ tu at şi operaţiunea de încărca­ cu ib ilă au fo st co n stru iţi d a l d e b eto n a rm a t „p en tru o In cursul în trecerii pentru zică uşoară şi de dans de com­
carale, un buldozer şl autobasculante. listă, s-au străduit să le exploateze ju­ re In v a g o a n e ş l e x p e d ie re a pozitori români; 19,30 Teatru
Ga să ajungem la indici înalţi de uti­ dicios şi să le întreţină în bune con- fierului vechi către oţelăriile 1 8 0 .0 0 0 m .p . I n iţia to r u l în tr e ­ c a m e r ă “ ¦în d im e n s iu n e d e 3 reducerea ch eltu ielilo r la con ­ ia microfon : Studioul actorului
lizare a lor, şantierul şi munca pe diţiuni. Gele mai frumoase realizări !d in H u n e d o a r a . I n d u p ă - a m ia - stru cţia de case de locu it lu­ amator prezintă : „Strungul cel
şantier au fost organizate în aşa fel Ie-a obţinut excavatoristul Mihai Bin­ za zilei de 25 februarie, din gara cerii, colectivu l tru stu lu i „Za­ p e 6 m etri. F olosirea acestui crătorii celor două tru stu ri au nou“1; 20,50 Muzică de dans;
incit toate să poată funcţiona din der, care a prelungit durata de func­ propus şi aplicat zeci de ino­
plin. Bunăoară, excavatoarele, cu care ţionare a excavatorului între două re­ B rad a fost expediat spre H u­ p o ro jstro i“ , a con stru it fiecare pan ou în co m p a ra ţie cu p lă ­ va ţii însem nate. A stfel, folo­ PROGRAMUL II: 7,00 Mu­
am executat circa 90 la sută din să­ paraţii cu 873 de ore, macaragiul Va- nedoara cel de-al V -lea vagon sirea ca lo riferelo r cu g a z e în zică uşoară ;' 7,15 Melodii popu­
pături, au lucrat în cuplaj cu buldo­ sile Gerca, care a realizat un indice de încărcat cu fier vechi colectat a o p ta casă din m ijloacele e- cile g o a le în in terior u şu rează case a p erm is uscarea într-o lare româneşti; 8,00 Valsuri;
zerul şi cu autobasculantele. Ele au folosire a macaralei de circa 1,2 şi d e m u n cito rii d in G u ra b a rza în sin gu ră z i a suprafeţei tencui- 8.30 Clubul voioşiei; 8,50 Din
lucrat fie în regim de opt ore, fie de betoniştii Nicolae Medrea şi Nicolae ultim ele 3 zile. conom isite. P reţu l de cost al considerabil g reu tatea planşeu- tă a încăperii. In tim pu l con­ muzicia popoarelor ; 9,45 Muzi­
zece ore, deci numai într-un schlmj). Gristică. stru cţiei, sticla folosită pentru că sovietică de estradă; 10,40
Pentru ca în cele 8 sau 10 ore să ®j - construcţiei unui m etru p ă tra t a rilor, reduce consum ul de m a ­ acoperirea desch izătu rilor fe­ Jocud populare româneşti; 10,50
fim siguri că nu vor fi întreruperi pen­ Folosind şl pe mai departe din plin restrelo r e ste în lo cu ită cu cello- Transmisie din 'sala Ateneului a
tru întreţineri, şi reparaţii, 8-a luat utilajele ce le avem în dotare, vom Prin muncă fo s t re d u s cu 2 2 8 ru b le in te r ia le , în s p e c ia l d e b e to n şi flex din care un m etru pătrat odnicertului Orchestrei simfonice
măsura ca excavatoriştii să se prezinte putea reduce simţitor termenul de dare voluntară co stă 50 copeici. a Filarmonicii de Stat „George’
în folosinţă a lucrărilor. com paraţie cu anul 1958 şi perm ite realizarea unei eco­ Enescu“ ; 13,15 Muzică uşoară ;
la locul de muncă eu o oră mai de­ Ea peşteră Prihoditşte ‘din ra­ 13,45 Cîntă Cristină Speriosu;
vreme, să verifice maşinile, să le un­ CONSTANTIN PITEA ionul Brad se fac pregătiri în cu 90 ru ble sau 6,5 la su tă n o m ii an u ale n u m ai la tru stu l 14.15 Muzică uşoară ; 14,30 La1
maistru principal vederea deschiderii unei noi ca­ microfon Satira şi umorul ?
gă etc. riere pentru exploatarea pietrei faţă d e plan, ceea ce a p er­ 15.15 Melodii populare olteneşti
Macaraua „Wolff" — unica pe şan­ NICOLAE MĂGĂRIE de calcar necesară fabricării va­ interpretate la Vidară de Flo-
maistru utilaje rului’ la văruitele din Vata. Pen­ m is să se econom isească su­ Din exp erien ţa rea Gioiă'că; 16,00 Vorbeşte
tier — este un utilaj de mare pro­ tru aceasta, s-au luat măsuri p lim en ta r 8.550.000 ru ble. Fo­ Moscova!; 16,45 Cîntă or­
ductivitate. Ea este folosită în mod GHEÖRGHE GORNEA în privinţa amenajării unui chestră de mandoline a Minis­
special pentru transportul betoanelor organizator de grupă P.M.R. drum de acces pe o lungime losind prelevările provenite din constructorilor so v ie tic i terului Transporturilor şi Tele­
de cca. 4 km. Muncitorii fabricii comunicaţiilor, dirijată de Va-
de var s-au angajat ca acest econom iile p este plan, trustul s;ile Nikitin: 17,15 „Cartea a-
drum să fie amenajat numai prin nefcldoţelor“ ’de Ileă Bella (frag­
muncă voluntară. Pînă în pre­ a construit pentru m uncitorii S-a acordat o m are aten­ mente) : 17,30 Jo'ouri populare
zent, ei au prestat apoape 1000 ţie m ai bunei organizări a m un­ româneşti executate îă diferite
de ore muncă voluntară trans­ lui 4.100 m .p. d e suprafaţă „ Z aporojstroi“ de 4.000.000 ru­ instrumente; 18,20 Metodji ce
portând oîteva sute de metri cubi cit. In to a te .o rg a n iza ţiile de aii străbătut lumea 18.50 Car­
lo c u ib ilă . ble. net de reporteri 19.00 Program
con stru cţii s-a trecut la com a­ pentru iubitorii de romanţe •'
A u obţin u t rezu lta te bune şi In curînd va fi p u să in func­ sarea b rig ă zilo r co m p lex e şi la 2 2 .0 0 Muzică de dans; 22.30
reo rg a n iza rea lor în b rig ă zi de Melodii populare romîneşti.
alte org a n iza ţii de construc­ ţiune o secţie de p ereţi d esp ă r­ producţie finită. U na şi aceeaşi
brigadă ridică zidu rile clădi­ 28 FEBRUARIE 1960
ţii din regiu n ea econom ică ţito ri din pan ou ri m ari din
D E V A : Secretul cifru lu i: AL­
Z aporojie, prin tre care trustul ip so s şi zg u ră obţin u te prin
BA IU L IA : F ata cu c h ita ra :
„Z a p o ro ja liu n tin stro i“ ca re d a ­ m etoda lam inării. C alculele rii, m on tează plan şeu rite p re­
prelim inare arată că tru stu l Za- Tosca ; B R A D : D ragostea nu se
torită a ctivită ţii sale rentabile, porojstrói va econom isi astfel
o pu tu t să construiască pen­ cum pără: H AŢEG : Abuz de

ă m m u n c ito r ii s ă i un b lo c cu 7 2 0 .0 0 0 ru b le a n u a l. P e s te fabricate din beton arm at şi în credere: H U N E D O A R A : P oe­

100 de apartam ente. 800.000 ru ble econ om ii se vor o b ­ pereţii despărţitori din panouri m ul m ării i ILIA : F ata din

In p rezen t, co lectivele tru s­ ţin e aici p e b a za înlocu irii cer- m ari. K ie v ; ORĂŞTIE : A valan şa;

tu rilor ,yZ aporojstroi“ şi „Za- cevelelor ob işn u ite a le ferestre­ In le g ă tu ră cu com asarea P răpastia tig ru lu i] P E T R O ­
brigăzilor, a crescut foarte
-ES8- p o ro jstro id eta li“ desfă şo a ră în­ lor prin ram e cuplate. m ult rolul brigadierului, m ais- ŞAN I : O am eni şi lu p i; Ceasul
truhit care, eliberaţi de preo­
Aparat medioaS realizat eu !!npaee locale tre c e re a p e n tru fo lo sire a oii S-au încheiat cu succes şi cupările m ărunte, se pot ocupa s-a op rit la m iezu l n o p ţii:
m ai m ult de organ izarea m un­
m ăi raţională a m ijloacelor. lu crările în vederea g ă sirii u- cii. Ca urm are, s-au redus SE B E Ş : D im ineaţă m o h o rîtă :

E le s-au a n g a ja t ca în fie­ nor m a teria le ieftin e şi re zis­ ch eltu ielile. pentru plata tran ­ SIM BRIA : Ani în flăcăraţi; BA-

care an al a d u a lu ltii septenal ten te pentru pereţi. F olosirea sp o rtu lu i şi t'ransbordărU m a­ RU M A R E : Frunze ro şii: TE-
te ria le lo r .
să reducă preţu l de cost al betonului d e p ia tră pon ce şi IU Ş : D im ineaţă m o h orîtă:

unui m etru p ă tra t de suprafaţă zg u ră perm ite reducerea g ro si­ Z L A T N A : O cursă obişn u ită:

locu ibilă cu 5 la su tă fa ţă de m ii p ereţilo r de la 50 la 40 L O N E A : Soarta unui o m : A-

sarcina stabilită pentru Z apo­ cm. P O L D U D E S U S : F ata în n e­

rojie şi să econom isească C alculele au arătat că redu­ C onstructorii din Z aporojie gru : C Ă L A N ,; V rem ea gh iocei­
33.000.000 ruble. A ceasta va cerea g rosim ii pereţilor case­ caută continuu noi po sib ilită ţi
perm ite să se construiască lor, p erm ite o redu cere cu lor.
su plim en tar pentru oam enii 400.000 ruble a ch eltuielilor a- de reducere a preţului de cost
m uncii un m ăre num ăr de case nuale num ai la m ateriale. Iar
de lociiit. d a că la a ceasta se m a i adau ­ şi a du ratei lucrărilor de con­
g ă creşterea produ ctivităţii
L upta pentru reducerea pre­ m uncii constructorilor, redu­ stru cţie a caselor de locuit.
ţului de cost al construcţiei de cerea volum ului de m uncă al
locuinţe se desfăşoară pe două lucrărilor şi a lte a van taje, de­ 2
căi. P rim a din eie este alegerea vin deosebit de evid en te a va n ­
proiectelor econom icoase şi ta jele caselor cu p ereţi subţiri. - - o . » a * •»••»••o* -o-vV
construirea de ansam bluri de
Anunţ „Lona n

Teatrul de S ta t de P ă ­ b lo c u ri. C onducătorii organ izaţiilor O.C.L. PRODUSE INDU­
pu şi „P richindel“ din A l­ STRIALE INTERRAIO-
ba Iulia, anunţă o rgan iza­ C on stru ctorii din Zaporojie de p a rtid şi sin dicale ale tru s­
rea u n di concurs p en tru o- NALA DEVA
cuparea unor posturi de au trecu t d e la co n stru cţii izo ­ tu rilo r „ Z a p o ro jstro i“ şi „Za-
a rtişti m înuitori. aduce la cunoştinţa consu­
late la construirea d e an sam ­ p o ro jstro id eta li“ au acordat o matorilor că a aprovizionat
din abundenţă şi îii sor­
bluri de blocuri şi m icroraioa- d eo seb ită a ten ţie an tren ării tu ­ timent bogat, magazinele
sale textile din localităţile
C o n cu rsu l se va ţin e în ne şi în felu l a cesta p e sec­ tu ro r m u n cito rilo r, in g in erilo r Deva, Brad, Orăştie* Cu-
ziu a d e 2 m a rtie 1960, o- gir, Sebeş şi Alba Iulia*
rele 9 d im in ea ţa la sediul to a re r e la tiv m ici se co n cen ­ te h n icien ilo r ş i fu n c ţio n a rilo r în cu ţesături albe din bum­
teatru lu i din str. B ela bac, in şi cînepă şi ţesă­
B reiner, nr. 3 A lba Iulia. trează un num ăr im portant de întrecerea pentru reducerea pre­ turi colorate din bumbac,

De curînd, la sanatoriul T.B.Q. din Brad, a tost realizat cu mijloace m u n citori, 'm ateriale şi m ijlo a ­ ţu lu i de cost a l co n stru cţiilor. in şi cînepă (uni pentru
locale un „Aparat de narcoză în circuit închis", necesar în cazurile de in­
ce tehnice. In a ceste condiţii Au fo st efectu ate şi a du se la lenjerie, feţe de masă,
tervenţie chirurgicală Ia cutia toracică, prosoape etc.).
Prin punerea în funcţie a acestui aparat s-au realizat şi economii în resW sele um ane şi m ateriale cun oştin ţa brigăzilor calculele

valoare de 15.000 lei, faţă de costul unui aparat din import. C oncurenţii vor prezen ta p o t fi m a n evra te m ai bine. econom iilor posibile. A stfel,
Realizatorii acestui aparat sînt dr. Ivaşcu Stelian şi mecanic de înaltă cîteva probe practice de
m înuire şi interpretare. O a ltă cală in lu p tă pentru în ca d ru l tru stu lu i „Z aporoj-
calificare Petre Bădilă. Piesele au fost confecţionate la Atelierele centrale
S e adm it num ai absot- ^ reducerea costu lu i construcţiei stro id eta li“ la lucrările de be­
Gurabarza. ven ţi a i şcolilor m edii şi
IN G LIŞE0: Aparatul de narcoză în funcţiune. su p e rio a re . < de locuinţe este m obilizarea re­ tonare este folosită la rg ex­

su rselor interne. perienţa. b rig ă zilo r fru n ta şe de

C onstructorii din Z aporojie beton işti. M uncind du pă exem -

MOSCOVĂ r(Agerpres7. — unul trecut îngrozitoF. Gofónía'- D rip î B ü i i i î e a milei lui N.S. Hruşefou ţine de la sursă informaţii des­ bîe'ma dezarmării şi în alté
pre acţiunile de politică externă probleme internaţionale impor­
TASS anunţă : Ziarele „Pravda“ lismul nu numai că prăda ţările ale ţărilor prietene din Asia şi tante, poziţiile noastre coincid

şi „Izvestia“ din 25 februarie dependente dar le şi asuprea din

publică pe o pagină întreagă un punct de vedere politio şl spiri­ de a expune; ou o deosebită cla­ sau sînt foarte apropiate.

articol consacrat vizitei lui N.S. tual. Colonialiştii călcau în pi­ fu Inia. l i n i i il Iutanía ritate şi în mod convingător po­ N. S. Hruşciov şi Nehru au
Hruşciov în India, Birmania şi cioare cu grosolănie demnitatea ziţia de pa.ee a Uniunii So­ căzut de acord să se întâlnească

Indonezia. Articolul este seinnâf omului, puhînd Tn circulaţie le­ vietice. în curînd din nou. Primul mi­

de ziariştii Adjubei, Jukov, Ili- genda infamă despre inferiorita­ feră într-un fel sau altul la des­ vea altceva de făcut declt să să facă să nu se ajungă prea Autorii' subliniază importanţa nistru al Indiei a spus că la’ Îl
cev, Lebedev, Satiukov, Troia- tea raselor galbenă şi neagră, tinele lor-. şadă la uriibră şi 3ă aştepte departe, cuin să facă să nu-i su­ întrevederilor şi convorbirilor martie se va afla la Galantta1
pînă se va împlini ceea -ceşi-ăU pere pe moşieri, oiim să facă dintre N. S. Hruşciov şi pentru a avea încă o convorbi­
novski, Harlamov care îl înso­ distrugeau viaţa de stat naţio­ Nimeni nu poate să nu ţină pus în gînd, arată ziariştii so­ să nu intre în conflict cu ca­ J. Neh'ru.
seama de rolul important al ţă­ vietici. pitaliştii oare au prieteni peste
ţesc pe N. S. Hruşciov în călă­ nală, nimiceau libera gîndire, rilor Orientului în rezolvarea ocean, cum să facă... cum să La cererea lui Neh'ru scriu re ou şeful guvernului sovietic*
problemelor mondiale, subliniază Nii, lucrurile sînt departe de facă... şi iată că în momentele ei, Hruşciov a făcut o amă­
toria sa. profanau cu cinism străvechile autorii. a se prezenta astfel. Ceea ce cele mai neaşteptate apare şo­ nunţită trecere în revistă a si­ cînd acesta va fi în drum spre;
este vechi, ceea ce şi-a trăit tra­ văiala : Trebuie oare extinsă o- tuaţiei internaţionale. A vorbii
Autorii descriu cu lux de amă­ culturi ale lumii. Colaborarea ştiinţifică, tehnică iul nu cedează riiciodată fără ţelăria de stat, nu ar fi mai bine apoi Nehru şi Nikita Serghee­ patrie1. 1 'i
şi culturală oreseîndă dintre ţă­ luptă, Iar. în Indonezia, de pildă, să se acorde această posibilitate vici l-a ascultat la fel de atent
nunte şi într-un stil colorat na­ Străbâtînd drumurile acestor rile Asiei şi Africii şi Uniuhea această formulă nu are deloc capitalului particular ? Este bi­ cu aceeaşi înţelegere. Cu conducătorii Uniunii B'irv
Sovietică este Ud proces firesc un sens figurat: Aici se mai ne să fie invitat un sovietic, nu
tura Indiei, Birmaniei şi Indo­ ţăfi Vezi cătune datînd de secole, care se dezvoltă rapid. Aceste aud încă împuşcături. Cei de ar fi oare mai bine să fie chemat Una dintre problemele primoi- mane N. S. Hruşciov a avut
ţări s-au convins din experienţă pe insula Ambbh undb a fost un american, deşi aceasta ar pale ale' a’cestor convorbiri a
neziei. Nu ne propunem nicide­ ţărani trudind pe ogoare cu să- că Uniunea Sovietică este prie­ pusă piatra fUhdamentală a reveni mai scump? Nu este ris­ fost, fireşte, problema dezarmă­ convorbiri pline de conţinut şi
cum să prezentăm în acest arti­ pălige şi pluguri de lemn, folosi­ tenul lor sincer şi dezinteresat. Institutului tehnologic nu au cant să se trimită studenţi să rii —- problema problemelor, sincere.
Tot mai puţini sînt oamenii care înveţe în U.R.S.S., oare acolo cum o numeşte uneori Hruşciov.
col, scriu autorii, minunăţiile na­ te din moşi strămoşi. pot da crezare basmelor naive IN ARTICOL PUBLICAT PE nu vor fi făcuţi comunişti ?... Din comunicatul comun sovieto- Intre N. S. Hruşciov şi pre­
că U.R.S.S. ar avea intenţii as­ „PRAfflâ“ ŞI „IZVESTIA“ indiăb, dat publicităţii, reiese
turii sau străvechile legende o- Evocînd vizita precedentă a cunse şi ar vrea să impună ti­ Călătoria lu N. S. Hruşciov şedintele Sukarno s-au stabilit
nerelor ţări din Asia şi Africa uitat că dintr-un avion „ne­ deschide ochii multor politicieni cît de apropiate sînt în această
rientale. Ceea ce ne-a impresio­ lui Hruşciov în aceste locuri* controlul său politic. Pentru noi identificat“ oare a bombardat şovăelnidi. relaţii bune. ;i
— â spus sincer din toată ini­ problemă poziţiile Uniunii So­
nat îndeosebi sînt oamenii, chi­ autorii scriu : Au trecut mai bine ma Unul din cei mai apreciaţi Călătoria lui Nikita Sergh'ee- Preşedintele îl însoţeşte' toi
oameni de stat din Asia, dv. sîh- vi'oi Hruşciov. scriu în continua­ vietice şi Indiei. r timpul pe oaspetele său sovieŞ
purile Tor, privirile lor, gesturile de 4 ani de atunci, dar în faţa teţi o stîncă de granit care ne re autorii, înseamnă întîlniri tic. Ei călătoresc în aceeaşi ma­
apără, şi astăzi nu mai putem calde’, zgomotoase, cordiale cu Ni s-a făcut cunoscut' că în şină, în acelaşi avion, locuieso
lor şi manifestările lor, atunci oaspeţilor sovietici apare deja Un în aceleaşi- oase. Aciest lucru
cUrsUl convorbirii Nehru a' ă- dă conducătorilor celor două
c.înd au venit cu milioanele să-l nou tablou în India, Birmania şi ţări prietene posibilitatea de a
b'ordat problema participării ţă­ face un permanent schimb' de
întîmpine şi să-l salute pe omul Indonezia de astăzi, Economia păreri asupra celor mai diverse
rus, Nikita Sergheevici Hruş­ naţională se dezvoltă, se con­ rilor Asiei la tratativele în pro­ temé. Nu sîntem informaţi asu­
pra' conţinutului acestor convor­
ciov, şeful guvernului marii şi struiesc uzine şi centrale electri­ biri şi, după cîte ştirii, prin­

puternicii patrii a poporului ce, cresc noi oraşe.

muncitor. Gitcerind independenţa, politi­

In această clipă, sorin autorii, că popoarele Indiei, Birmaniei şi

evoci fără să v-rei elegantul şi Indoneziei îşi întăresc indepen­

zgomotosul Picadilly din Londra, denţa economică, deoarece, după

parizianul Ghamps Elyse, stră­ cum a remarcat pe bună drepta­ cipalele tratative vor avea loc

zile curate şi plăcute din Amster­ te Hruşciov, în Ultimă instanţă ii speriaţi cu „pericolul roşu“. oraşul paşnic şi a fost lovit mase uriaşe de indieni, birmani, blema dezarmării, dacă nu în mai tîrziu, dar, după cum sé

dam şi Haga. Dar cîte bogăţii acesta este lucrul cel mai im­ Această încredere reciprocă de artileria antiaeriană indone­ indonezieni, înseamnă cuvîrităfi prezent, cel puţin într-o' eta­ poate Vedea, ei sé înţeleg bine.-

din cele mai diferite au fost portant. (subliniem — reciprocă!) care ziana, s-a aruncat cu paraşuta în cadittl mitingurilor şi parla­ pa mai înaintată a aCëstora.
creşte şi se întăreşte îşi găseşte un pilot în ale cărui buzunare mentelor unde se rostesc Cuvirite
transportate atît în aceste capi­ Gîtă dreptate avea marele Be­ expresia în faptul că rîhd pe s-a găsit un paşaport american. despre pace şi prietenie, care Manifestîndu-şi deplinul asen­ Fireşte că nu se poate trece
rînd ţările Asiei, tinere din punct îşi croiesc drum spre inimile a timent faţă de aceastd dorinţă sub tăcere' faptul că în Occi­
tale cît şi în alte capitale euro­ nin cînd spunea că va sosi tim­ de vedere al existenţei politice, In alte locuri nu se mai trag milioane şi zeci de mili­ a primului ministru al Indiei, dent unii' încearcă să denatureze
independente, încheie cu U.R.S.S. focuri. Dar acolo s-a recurs la oane de oameni, înseamnă N. S* Hruşciov a spus că, după scopurile' vizitei lui N. S. Hruş­
pene în decursul dominaţiei de pul cînd: India', Ghina şi alte mijloace tot atît de eficace că ciov, arată ziariştii sovietici. Nu

secole a colonialismului: aur şi ţări. din Orient vor scutura ju­

argint, fildeş şi pietre nestemate! gul colonialiştilor şi vor devetii

Şi nu numai a tît! Pot fi oare libere şi independenţe, vor ho­ acorduri de colaborare oultüfá- şi bombele şi gloanţele ou ex^ convorbiri pline de Conţi­ părerea guvernului sovietic* ţă­ este întîmplător faptul că toc­

enumerate, pot fi oare evaluate tărî în mare măsură ’destinele plbzie „dum-dum“ : dolarii şi li­ nut ou preşedinţii şi cu prini-
rele sterline. Abilii căutători de miniştiii, înseamnă schimb de
toate bogăţiile jefuite, duse de lumii! Şi lată că acest timp a lă şi ştiinţifică p'e termen lung. suflete slabe rătăcesc cu desa­ rile Asiei trebuie să participe mai ăcolo a apărut născocirea
Aceste acórdüri constituie tram­ ga lor mare prin fierbintea A- păreri asupra celor mai impor­ neapărat în mod nemüjiocit şi absurdă că HruşCioV a venit
aici în ţări de peste mări ? sosit. bulina, pornind dé la café, co­ sie încercînd să pescuiască peşti tante probleme internaţionale, activ la tratativele în problema în Indonezia pentru a duce
asupra problemelor dezvoltării dezarmării. tratative în legătură ou construi­
Chiar şi astăzi, după mai bine Gontinentul asiatic se trans­ laborarea noastră culturală şi
ştiinţifică ou aceste ţări capătă
de 10 ani, cînd guvernele şi po­ formă într-o puternică z o n ă a

poarele ţărilor eliberate de sub . păcii, ţările Asiei luptă ctf per­ o amploare nouă, tot mai máfé. mari şi peşti mici. Şi unii peşti continue a relaţiilor sovieto- in­ După convorbire l-am între­ rea unei baze militare la Am­

jugul colonialist depun mari e- severenţă şi dîrzenie pentru pli­ Dar ar fi o âtifoînşelare dău­ se prind în undiţă. diene, sovieto-birmane, sovieto-
nătoare să prezentăm lucrurile Să nu gîndirh simplist: exis­ indoneziene.
iorturi pentru a scăpa de mize­ ce. Astăzi nu mai sînt capitalele ca şi cum pe viitor Asia care bat pe N. S. Hruşciov dacă bón. Dé altfel* ca oricte minciu­
s-a trezit ar înainta ca pe lin tă în aceste ţări şi oameni ca­ Călătoria prin ţările Asiei de este mulţumit de schimbul de nă, această născocire absurdă a
rie, pentru a da oamenilor de europene acelea care le iridică bulevard asfaltat de prim rang, re se împotrivesc noului, ca să Sud-Est a’ dat şeîului guvernului păreri care a avut loc. A răs­ avut o viaţă scurtă.
spunem aşa, de pe poziţii pro­ sovietic' posibilitatea de a re­ puns că esté mulţumit.
lucu şi a le oferi un 'adăpost, ce trebuie să facă şi cum trebuie Vizita înaltului oaspete con­

pentru a da copiilor posibilita­ sa procedeze. Nu, astăzi acéste

tea de a învăţa, pentru 'a1 vin­ ţări îşi stabilesc singure politica ca şi cum tbate problemele ar prii. Aceşti oameni obişnuiţi să înnoi vechile C'flii'oşiinţe cu oa­ Gônvôrbiiéa a fost interesan­ tinuă, dar, încă de pe acum se

deca pe cei suferinzi şi a asigură şi cer pe bună ’dreptate ca ni­ fi fost rezolvate şi astăzi con­ măsoare totul cu balanţe farma­ menii de stat şi cit politicienii tă şi cu conţinut, a spus N. S. vede că ea va avea o uriaşă

existenţa celor bătrînf, chiar şi meni sa nu decidă pentru ele în ducătorii acestor ţări nu ar a ­ ceutice oftează şi suspină cum ¦j. de a lega altele noi, de a ob/ Hruşciov, şi ă arătat că ÎU gro- însemnătate istofică.

acum şe văd cioaţricile grele ale próblemele mondiale elre se re-