Page 95 - 1960-02
P. 95
Png. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
r-s m n tM ja T W W p ft
O strălucită m a nifestare a prieteniei sovieto - indoneziene judXAm&Xe s iu u • ju ilu r ta le s± uu • jLÜJturueXe s ü r i • r í t m e la s i l r i •
Marea serbare populară de pe insula Bali
în cinstea delegaţiei guvernamentale
sovietice condusă de N. S. Hruşciov
DENPASAR (Agerpres). — mă aflu în mijlocul vostru — al nezia să fie prietenă cu Uniunea Protestul F.M.T.D. împotriva
La 25 februarie, pe insula Bali poporului indonezian care şl-a Sovietică ? Răspund t Republica
Nota de protest a ambasadei U. R. S. S.a avut loc o mare serbare popu vărsat sîngele său pentru inde Indonezia este prietenă cu Uniu
lară în' cinstea delegaţiei gu pendenţa sa naţională. Aş vrea nea Sovietică pentru că aceasta la Teheran Împotriva arestării ilegale teroarei din Iordania
vernamentale sovietice condusă să vă avertizez, însă, prieteneşte, ne ajută şi ne sprijină în lupta a unui cetăţean sovietic
de N. S. Hruşciov, preşedintele a subliniat N. S. Hruşciov, că împotriva imperialismului. Se
Consiliului de Miniştri al viotoria pe care aţi cucerit-o pronunţă oare Uniunea Sovietică
U.R.S.S. In piaţa principală din trebuie să fie consolidată, că tre împotriva păcii ? (Exclamaţii: BUDAPESTA 26 (Agerpres). trioţi iordanieni şi condamnă a-
Denpasar, împodobită sărbăto buie să fiţi gata să respingeţi N u ! N u !). Se pronunţă oare MOSGOVA 26 (Agerpres). — iraniene pentru a îngreuna îna Secretariatul Federaţiei Mondia ceste acţiuni în numele celor 87
reşte, s-au adunat mii de locui uneltirile imperialiştilor în inte Uniunea Sovietică împotriva lup TASS anunţă: La Moscova a poierea lui Vasiliev şi a familiei le a Tineretului Democrat a a- de milioane de membri ai Fe
tei noastre pentru independenţa fost dat publicităţii textul unei sale în patrie — în Uniunea So< dresat Comisiei O.N.U. pentru deraţiei.
tori ai oraşului precum şi ai sa riorul ţării dv.
telor din vecinătate. Sosirea lui Aceste cuvinte au fost întîm- naţională ? (Exclamaţii: Nu ! note adresate la 25 februarie de vietică, precum şi pentru a crea problema drepturilor omului o Secretariatul F.M.T.D. cheamă
N. S. Hruşciov şi a preşedin pinate cu o furtună de ovaţii. Nu !). ambasada U.R.S.S. la Teheran un nou conflict de natură să scrisoare în care comunică des Comisia O.N.U. să lupte pentru
telui Sukarno în piaţă a fost în- Cei prezenţi strigau: „Liber Ge drept au atunci guvernele Ministerului Afacerilor Externe agraveze şl mai mult relaţiile pre situaţia gravă creată în ul eliberarea sutelor de tineri ior
tîmpinată cu o furtună de ovaţii tate !“. altor ţări să ne critice pentru al Iranului. sovieţo-iraniene. In notă sînt ci timii trei ani în Iordania. Secre danieni care se atlă în lagărele
şi de urale. Timp de peste o oră prietenia cu Uniunea Sovietică ? tate fapte care dovedesc sama tariatul F.M.T.D. demască acţiu de concentrare şi pentru respec
Să ştiţi, dragi prieteni, a spus Nota protestează cu hotărâre volnicii la adresa lui Vasiliev tarea principiilor Declaraţiei
prin faţa tribunei în care se a- în încheiere N. S. Hruşciov, că Exclamaţii r Gîinii latră, las- împotriva samavolniciilor unor din partea unor funcţionari de nile teroriste ale autorităţilor drepturilor omului în Iordania,
fîau N. S. Hruşciov, preşedin să latre ! funcţionari ai organelor iranie la serviciul de menţinere a ordi- Iordaniei împotriva tinerilor pa
tele Sukarno, membrii delega simpatia poporului nostru, a gu ne pentru menţinerea ordinei, Ia nei, a anchetatorilor şi perso^
ţiei guvernamentale sovietice şi vernului nostru, este totdeauna Sukarno : Intr-adevăr : Gîinii adresa cetăţeanului sovietic A. naiului dintr-o serie de închisori Desfiinţarea unităţilor
de partea acelor popoare care latră iar caravana noastră tre Vasiliev care are domiciliul per iraniene. teritoriale din Algeria
persoanele oficiale indoneziene luptă pentru cucerirea indepen ce. Las-să latre cîinii. Noi mer manent în Iran.
au trecut într-un torent neîntre gem înainte! Concomitent, a m b a s a d a PARIS 26 (Agerpires). Duip’ă viîtaitea toate unităţile teritoriale
rupt şl pitoresc dansatori, dan denţei lor, pentru întărirea a* In nota sa, ambasada sovieti U.R.S.S. la Teheran a declarat oum relatează France Preşse, un din Algeria.
satoare, coruri şi orchestre popu cesteia. In aplauzele furtunoase ale ce că de la Teheran a declarat că purtător de cruvtînt al ®oman-
lor de faţă preşedintele Sukarno arestarea cetăţeanului sovietic că nu poate considera drept sa damentului Suprem' aii Forţelor Această hotărâre a fost luată
lare. Preşedintele Indoneziei, Su a rostit cuvinte de salut în cin Vasiliev şi deţinerea lui sub pa militare franceze aflate în Al ca urmare a faptului că în tim
Serbarea populară se termina karno, care a luat apoi cuvîntuf, stea prieteniei sovieto-indonezie- ză pînă la 22 decembrie 1959 tisfăcătoare nota Ministerului pul ¦rebeliunii din Algeria o
a mulţumit sincer participanţilor ne, în cinstea păcii în întreaga a-u fost ilegale, în contradicţie geria’ a făcut cunoscut la 25 fe mare parte din rezerviştii care
se, dar cei prezenţi nu părăseau Ia această întîlnire populară lume. cu normele elementare ale drep Afacerilor Externe al Iranului bruarie că ' în conformitate ou îşi satisfăceau serviciul militar
piaţa. In exclamaţiile de salut pentru primirea entuziastă fă tului internaţional şi au consti hotărârile luate de Ministerul în aceste unităţi teritoriale,
cută lui N. S. Hruşciov. La 25 februarie, preşedintele din 6 octombrie 1959 care este de Război al Franţei de la 1 au participat la rebeliunea fas
şi în aplauzele puternice ale Consiliului de Miniştri al tuit o acţiune provocatoare gro mairtie 1960 îşi vor înceta acte cistă.
mulţimii, preşedintele Sukarno Prin emoţionanta voastră pri U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi pre răspunsul la nota ambasadei din
l-a condus pe N. S. Hruşciov mire, a spus el, aţi arătat pre şedintele Indoneziei, Sukarno, au solană săvîrşită de autorităţile
spre microfon. mierului Hruşciov că sufletul po continuat tratativele în probleme 28 septembrie 1959 cu privire
porului indonezian este fierbinte care prezintă interes pentru am
N. S. Hruşciov a arătat că şi înflăcărat. El este fierbinte şi bele părţi. La tratative au parti la arestarea lui Vasiliev.
convorbirile prieteneşti pe care înflăcărat în lupta pentru liber
le-a avut cu preşedintele Su cipat A. A. Gromîko, ministrul Strauss recunoaşte...
karno, vor fi fără îndoială, de tatea sa, în lupta pentru con
mare folos atît poporului so struirea unei societăţi drepte, în
vietic şi poporului indonezian, floritoare, în lupta pentru pace Afacerilor Externe al U.R.S.S., BONN 26 (Agerpres). — In adresat apoi ziariştilor lasă im- Intensificarea încordării
cît şi cauzei păcii în întreaga în întreaga lume ! Djuanda, ministrul prim al gu după-atniaza zilei de 25 februa presia că el este hotărît să mear dintre R.A.U. şi Izrael
lume. îmi face o deosebită plă vernului indonezian, Subandrio, rie ministrul de Război al Ger gă înainte pe linia aplicării ideii
cere, a spus N. S. Hruşciov, să Există oameni care întreabă : ministrul Afacerilor Externe. maniei Federale, Stoauss, a pre sale, în ciuda criticilor dezlăn
De ce a hotărît Republica Indo- zentat în faţa Comisiei pentru
S, Hruşciov s-a înapoiat la Djakarta problemele apărării a parlamen ţuite împotriva acestei idei atît GA1RO 26 (Agerpres). TASS un reprezentant al Ministerului
tului vest-germlăm un raport ou în Germania occidentală cît şi anunţă : In ultimele cîteva săp- Afacerilor Externe al Izraelului,
DJAKARTA 26 (Agerpres). — persoanele care îl însoţesc s-a Hruşciov a fost însoţit de preşe privire la Ştirile apărute în pre în străinătate. Iar coresponden tămîni se observă o intensificare Ia 24 februarie ministrul Aface
a încordării în relaţiile dintre rilor Externe, Golda Meir, a a-
TASS anunţă : La 26 februarie, înapoiat la Djakarta după că dintele Sukarno, de membri ai să1 occidentală despre acţiunile tul agenţiei United Press Inter Republica Arabă Unită şi izrael. vut o întrevedere cu ambasado
o ra 12,50 (ora locală), preşe- lătoria de o săptămînă în insu guvernului indonezian, precum guvernului de la Bonn pentru national consideră necesar să rul S.U.A. cu care prilej i-a a-
lele Tava şi Bali. şi de alte persoane oficiale. stabilirea de baze militare în reamintească faptul că în cursul Observatorii locali atrag aten rătat întreaga gravitate a si
dintele Consiliului de Miniştri Spania. După oUm relatează a- unei întrevederi pe care a a- ţia asupra unui şir de declaraţii tuaţiei care s-a creat în urma
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi In această călătorie, N. S. ale preşedintelui Nasser — care
împinăm pe N . S . Hruşciov ca pe un înaltgenţiile de presă occidentale, vut-o la 24 februarie ou amba se află în prezent în Regiunea concentrării de trupe egiptene
Stnădss a afirmat în faţa comi sadorii american şi britanic la siriană a R.A.U. — în care ei Ia frontiera Izraelului.
se referă fa recentele incidente La 25 februarie, Golda Meir
oaspete, ca pe un prieten apropiat siei că Republica Federală duce Bonn, Strauss „a recunoscut că a avut o întrevedere în aceeaşi
o politică militară dependentă fel a trimis mai de mult o misi armate de la frontiera dintre problemă şl cu ambasadorul en
C om entariile presei indoneziene de cea ă pactului N.A.T.O. In une de trei persoane în Spania R.A.U. şi Izrael. glez, iar în cursul zilei de 26
?
D'JAKARTA 26 (Agerpres). fost primit N. S. Hruşciov, zia a dat dovadă de solidaritate to să — scrie joi seara corespon pentru a studia posibilităţile a- TEL AVIV 26 (Agerpres). Du februarie se va întîini cu repre
Corespondenţă specială. Opinia rul „Hartan Tempo“ (oraşul Se- tală ou poporul indonezian, cu dentul din Bonn al agenţiei a- oordării unor concesii militare pă cum a declarat la Ierusalim zentanţi diplomatici ai altor ţări.
marang) scria într-un articol de lupta lui. Delegaţia sovietică la
publică indoneziană salută cu fond că marea distanţă care des Organizaţia Naţiunilor Unite s-a martoane Associated Press — pentru R. F. Germană în acea
un uriaş entuziasm vizita în parte Moscova de Djakarta — opus încercărilor imperialiştilor remarcile pe oare Strauss le-a ţară...“.
Republica Indonezia a lui Niki- zece mii de km. — nu consti de a înrobi diin nou Indonezia.
ta Sergheevici Hruşciov — re În Japonia confirmă demonstraţiile
prezentantul de seamă al ţării tuie o piedică pentru o priete Uniunea Sovietică ne-a acordat Lupfa revendicativă a făranilor împotriva Tratatului militar
prietene. Vizita în Indonezia a nie trainică între popoarele In întotdeauna un ajutor construc
şefului guvernului sovietic, că doneziei şi U.R.S.S. Această t iv e i concret. japono-amencan V t/
lătoria sa în insulele Java şi prietenie se întemeiază pe o
Bali, cuvîniările rostite de el la bază solidă — pe aceleaşi sen Subliniind că lui N. S. Hruş din insula Creta TOKIO 26 (Agerpres). Potri de demonstranţi au manifestat
Djakarta, Bandung, Djokdja- timente şi aspiraţii ale popoare ciov i s-a făcut în Indonezia o vit relatărilor agenţiilor de pre pe străzile oraşului cerând anu
karta şi Surabaya se află în lor noastre spre pace şi inde primire extrem de caldă, ziarul a t e n a 26 (Agerpres). — La 24 februarie la Herakllon să, la 25 februarie în întreaga larea tratatului de securitate, şi
centrul atenţiei întregii opinii pendenţă. „Bandung Varia“ sorie: „II în Ziarul „Avghj‘ relatează recenl a avut loc sub auspiciile Uniu Japonie au avut toc demonstraţii asigurarea de condiţii mai bune
publice şi a întregii prese indo tîmpinăm pe primul ministru o importantă acţiune întreprin nii cooperativelor agrldole un tle masă împotriva, planului Par de trai pentru populaţia munci
neziene... Shiar de la începutul revolu N. S. Hruşciov ca pe un înalt miting de protest împotriva p’o- lamentului de a ratifica „Trata toare. Mitinguri, la care au luat
ţiei noastre pentru eliberare, oaspete, ca pe un prieten apro să de ţăranii insulei Greta în litiioîi guvernului. La miting au tul de securitate“ japono-ameri- parte zeci de mii de locuitori din
Relevînd căldura cu oare a sorie ziarul, Uniunea Sovietică piat“. luat pante peste 5.000 de ţărani Tokio, au avut loc pînă seara
apărarea drepturilor lor. din satele învecinate, precum şi c-an, a uriaşului buget militar
numeroşi locuitori ai oraşului.
şi pentru mărirea salariilor. La
E D IF IC A T O A R E M Ă R TU R II A L E Magazinele au fost închise în aceste demonstraţii, organizate tîrziu in diferite puncte ale capi
semn de solidaritate ou ţăranii în cadrul celei de-a 12-a acţiuni talei. De asemenea, mari de
Ditpă oum arată corespondentul
D ESTR Ă M Ă R II SISTEM U LU I C O LO N IA L ziarului, leit-motivul tuturor ac naţionale împotriva Tratatului monstraţii de protest au fost or
ţiunilor fast? „răbdarea noas de securitate, au participat peste ganizate în marile oraşe Osaka,
Numeroase evenimente petre Har orice încercări se par a nu au ca scop final, fireşte, acor Mali, â unor funcţii de stat afla tră a ajuns Işf capăt“. „Nu se 4 milioane de japonezi. Sapporo, Fukuoka, Kobe, Nagoya
poate tcll&îia ©a 60 la sută din etc.
populaţia! greacă să trăiască în In capitala ţării, Tokio, 80.000
mizerie şi să moară de foame",
cute în ultima vreme confirmă mai avea nici un ecou în inimă darea într-un viitor apropiat a te în prezent în competenţa gu a declarat uniul diin vorbitori.
cu prisosinţă că, pe zi ce trece, popoarelor africane, care au fost independenţei Kenyei, potrivit vernului Franţei. Printre funcţii Zervos, preşedintele Federa
ţieî meşteşugarilor diiin Hera-
devine tot mai puternic, de ne nevoite ani în şir să ducă o via cererilor legitime ale populaţiei le solicitate de către solii sta klion, a deolairat că în lupta lor
ţăranii se bucură de sprijinul
stăvilit, curentul în favoarea eli ţă mizeră, lipsită de cele măi e- acestei ţări. Deşi a trecut mai telor Sudan şi Senegal, se află muncitorilor şi meseriaşilor, de
oarece „interesele lor sînt le
berării de sub jugul colonial, lementare drepturi umane. Deşi, bine de o lună de la inaugura unele externe, financiare, de a- gate între ele“.
pornit şi extins pe întreg cuprin in unele • cazuri, este amînată rea tratativelor bilaterale dintre părare, telecomunicaţii, învăţă- Participanţii la miting au a
doptat o moţiune prin care cer
sul continentului african, „blînd“ proclamarea independenţei unui Marea Britanie şi Kenya, nici mînt şi altele — mărturie a fap printre altele majorarea preţuri
şi „cuminte“ cum le plăcea co stat sau altuia, cum se întîmplă pînă acum nu s-a găsit drumul tului că popoarele acestor state lor produselor agricole şi asis
lonialiştilor să-i spună Africii. cu Ciprul, de pildă, faptul cert spre o înţelegere deoarece repre se împotrivesc unor vechi stări tenţă în caz de oalamitate natu
Intr-adevăr, cîteva date ale tre care rămîne şi care se cere men zentanţii guvernului englez nu de lucruri, depăşite în prezent, o- rală.
cutului apropiat sînt elocvente ţionat este acela că puterile co prea văd cu ochi buni posibili glindite, între altele, prin aceea Aceasta este cea de-a doua
în ce priveşte avîntul mişcării loniale, în faţa luptei avîntate tatea de a acorda, în viitor, in că autorităţile colonialiste vor importantă acţiune a ţăranilor
de eliberare pe teritoriul „conti pentru eliberarea naţională a dependenţă deplină statului afri să-şi impună drepturi exclusive cretani. Ziarul „Avghi“ a apre
can. Lucrul acesta reiese în mod asupra tuturor funcţiilor impor ciat acest fapt oa o dovadă a
nentului negru“. In primii ani popoarelor coloniale, sînt nevo grăitor şi din aceea că planul tante. Gu lucrul acesta nu pot hotărârii ţăranilor de a-şi apăra
ce au urmat celui de-al doilea ite să ia loc la masa tratative care a fost dezbătut la tratative, fi de acord popoarele exploatate drepturile.
război mondial trei ţări africa lor alături de state pînă de cu- conceput şi propus de către mi de veacuri, dornice să obţină în
ne au scuturat jugul nemiloasei rînd crunt exploatate şi să le nistrul britanic al Goloniilor, prezent drepturile lor fireşti, ca importante descoperiri
exploatări coloniale (Egipt, E- acorde independenţa. Evenimen McLeod, încearcă să contracare re le-au fost pînă în prezent ră
tiopia, Liberia), pentru ca în a- te de dată recentă confirmă afir ze puternica năzuinţă spre inde pite în mod grosolan. Tot la arheologice în Egipt
nul 1958 numărul ţărilor inde maţiile noastre. pendenţă a populaţiei băştinaşe Paris se poartă convorbiri bila
pendente din Africa să ajungă din Kenya, prin acordarea, in terale între reprezentanţi ai gu CAIRO 26 ( A gerpres). — Ex
Ne vom referi mai întîi la con tr-adevăr, a unei oarecare „auto- vernului Franţei şi reprezentanţi
la 9. ferinţa congo-belgiană care şi-a administrări“, dar şi aceasta sub ai Republicii Madagascar, ai că pediţia arheologică a U n iversi
desfăşurat de cu-rînd lucrările şi controlul direct al autorităţilor rei soli luptă de asemenea pentru tă ţii din C airo, sub conducerea
Ultimele state care, prîntr-o care s-a încheiat cu succes de britanice. In plus, pentru cei 6 a obţine o mai mare libertate d r. A'bdel M on eim B aka, a d e s
luptă eroică, şi-au cucerit su plin, Congo belgian urmînd să- milioane negri din colonia en pentru ţara tor, unele împuterni coperit in regiu n ea E n eiba apro
veranitatea sînt Marocul,. Libia, şi proclame independenţa la 30 gleză sînt prevăzute condiţii de ciri pe care în prezent le exerci xim ativ 400 de cavouri şi m or
Tunisia, Sudan, Ghana şi Gui iunie a', c. Rezultatele îmbucură inferioritate în administraţie şi tă guvernul francez în numele m in te şi a p ro x im a tiv 1.000 de
neea. Iar în prima zi a anului toare cu care s-a încheiat con în celelalte servicii interne. In comunităţii înfiinţate prin consti m um ii din E giptu l antic. D upă
1960 un alt popor african, al ferinţa „Mesei rotunde“ este o diferent de rezultatul tratative cum tra n sm ite a g e n ţia M E N , în
Camerunului, s-a bucurat de soa nouă dovadă că mişcarea de eli lor de la Londra, un lucru e cert tuţia din anul 1958. cavouri au fo st g ă site diferite
rele luminos al libertăţii, deve berare din Africa exercită o in şi el se impune în mod firesc: obiecte, podoabe, u n elte de
nind independent. fluenţă mereu crescîndă asupra lupta pentru libertate şi indepen Toate evenimentele amintite m uncă confecţionate din m ar
denţă a populaţiei negre din mai sus —- deşi prezentate suc m ură, cupru, argint şi aur, pre
Sînt fapte care, în mod con evoluţiei situaţiei internaţionale Kenya cunoaşte cu fiecare zi o cint — reprezintă dovezi grăi cum şi a lte obiecte. D r. A bdel
vingător, oglindesc noua situa în ansamblu şi, în mod special, amploare tot mai mare şi nu va M oneim B aka a caracterizat
ţie creată în zilele noastre în determină tot mai multe state co constitui o surpriză cînd, într-un toare pentru a ilustra amploarea m orm in tele descoperite ca fiind
Africă, cînd popoarele acestui lonialiste să ţină seama de ce viitor apropiat, vom afla că An mereu mai mare pe care .o cu unele din cele m di vechi m or
continent obţin tot mai multe rerile legitime ale popoarelor din noaşte lupta popoarelor colo
succese în lupta pentru revendi ţările dependente încă, de a li niale şi dependente pentru cuce
cările lor vitale. Şi încă o do rirea independenţei naţionale,
vadă a avîntului luptei popoare se acorda independenţa naţio glia a fost nevoită să acorde pentru obţinerea suveranităţii
lor africane: în acest an alte nală. Kenyei independenţă deplină şi lor de stat. Sînt fapte care atestă
patru state ale acestui continent La 18 ianuarie au început la suveranitate naţională. criza prin care trece în prezent
vor deveni independente — Ni Londra tratative între, reprezen In sfîrşit, la Paris, alte două sistemul colohiial din Africa,
S u b regim u l fascisl al lui Franco situ a ţia poporu lu i sp a
geria, Congo belgian, Togo şi tanţii guvernului britanic şi de state africane — Senegal şi Su criză care, dealtfel, nu 'are nici niol se în ră u tă ţeşte pe zi ce trece. Ca urm are a p o liticii de
Somalia. In faţa acestui avînt legaţi ai Kenyei pentru elabora dan — şi-au trimis reprezentanţi un leac. Ea este inevitabilă şi e
teroare du să de odiosul regim dictatorial, , num eroşi cetăţeni
spre libertate, puterile coloniale rea unei constituţii, care să per la tratativele cu împuterniciţi ai o nouă mărturie că colonialismul sp a n io li sîn t a zv ir liţi in în ch iso a re, ia r copiii lor d e v in cer
mai încearcă în disperare, să mită o mai largă auto-adminis guvernului francez pentru a soli îşi trăieşte ultimele sale zile. ş e to r i. , ;. , „ .
salveze într-un fel sau altul fir trare a acestui stat,, deşi încă sub cita transmiterea către aceste ¦ IN F O T O : U n grup de copii care vagabondează pe stră
ma învechită a colonialismului, control englez. Aceste tratative state, constituite În Federaţia CONST. MAC OVEI m inte egiptene. zile oraşelor span iole în cău tarea hranei.
Redacţia şi adm inistraţia ziaru lu i: ştr. 6 Martie nr. 9. T elefon: 188 j 189: 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. n u , 263.320 4 b 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea P ojigraiică *1. Mai“ w Deva*