Page 96 - 1960-02
P. 96
PR O LE TA R I DIN TO ATE ŢĂRILE, U N IŢI-VA ! In cin stea C onferinţei region ale de p ajţid Delegaţi
la Conferinţa
Schimburi de onoare
r
LA LU PEN I: randament de peste o tonă
de cărbune pe post regionala fiepartid
Ieri s-a deschis ia Hunedoara Minerii din Lupeni au orga In ziua de 26 februarie, nu
nizat în zilele de 24 şi 25 fe mai colectivul sectorului III al
Conferinţa regională de partid bruarie însufleţite schimburi' de minei Lupeni, a extras peste
plan 343 tone cărbune. Rezulta
onoare în cinstea Conferinţei re te_ deosebite a obţinut în acea
gionale de partid. Entuziasmul stă zi brigada de mineri condu
ou oare s-a muncit a dus la să de Sabin Ghioancă, care a
obţinerea unor reializări deose scos la zi cu 161 tone cărbune
bite în lupta pentru îndeplini mai mult deoît aveau planificat.
rea sarcinilor de plan. Minerii
din Lupeni au extras în ziua de în zilele schimburilor de onoa
24 februarie, 522 tone de cărbu re închinate Conferienţei regio
ne cocsificabil peste plan, iar nale de partid, la mina Lupeni
în ziua "de 25 februarie alte 500 s-a relalizat un randament de
tone. peste o tonă cărbune pe post.
In sala Casei de cultură din oraşul Hunedoara s-a deschis 1. Darea de seamă a Comitetului regional de partid Hune Darul siderurgîşfilor hunedoreni
ieri, la ora 9 dimineaţa, Conferinţa regională de partid. doara pe anul 1959.
P entru a în tîm pin a C onferinţa au fost înregistrate însem nate W A N SAVU
La conferinţă sînt prezenţi delegaţii aleşi la conferinţele ra 2. Alegerea delegaţilor pentru cel de-al IlI-lea Congres al re g io n a lă d e p a r tid ou r e a liz ă r i depăşiri de plan. A stfel, s-a p ro lăcătu ş la secţia con stru cţii m e
ionale şi orăşeneşti de partid precum şi un număr însemnat de Partidului Muncitoresc Romîn. fru m oase în pro d u cţie, colectivu l d u s în afara sarcin ii ziln ice p la talice din cadrul C om binatului
invitaţi. de m uncitori, tehnicieni şi in g i nificate 528 tone o ţel la oţelă- siderurgic H unedoara.
Tov. Petru Furdui prim secretar al Comitetului regional de neri din C om binatul siderurgie ria M artin nouă, 190 ton e fontă
La lucrările conferinţei participă tovarăşul Gheorghe partid a prezentat darea de seamă asupra activităţii Comitetu H unedoara, sub îndrum area or şi p e ste 112 ton e lam in ate, la
lui regional P.M.R. gan izaţiilor de partid, au orga lam inorul de 800 m m .
Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., preşedin n iza t în ziu a d e 26 februarie
In continuare s-a trecut la dezbateri pe marginea dării de însufleţite schim buri d e onoare. Cu ocazia schim burilor de
tele Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. seamă. o n o a re, s-au e v id e n ţia t în m od
In această zi, m unca a fost d eo seb it echipele conduse de oţe-
Conferinţa a adoptat următoarea ordine de z i : Lucrările conferinţei continuă. m ai bine o rg a n iza tă , locurile de larii Iulian Ispas, loan D răghin
niuncă au fo st a p ro v izio n a te cu şi M ihai T îrpescu, lum inatorul
D A R E A DE SEAMA m ateriale necesare in cele m ai G heorghe A ndrăşescu şi prvm-
bune condiţiuni, iar cele 480 de furnalişU i A lexandru H ăşdătanu,
asupra activităţii Comitetului regional m inute a le zile i d e lucru au fost Stelian T ăgîrfă, A lexandru Com -
de partid Hunedoara folosite din plin. D rept urm are, şa şi Sim ion Jurca.
Producfie sporită de încălfăminte
prezentată de tovarăşul PETRU F U R D U I Ziua schimbului de onoare semene’a muncitoarele, Elena
care a' ăvîlt loc la fabrica de Bucur, Margareta Şerdean şi
încălţăminte „Ardeleana“ din Marfa Ciulea, din secţia de pre
In prima p'arte a dăriii de sea acţiunile de colectare a fierului Alba' M ia, s-a încheiat cu o gătit feţe, au depăşit norma în
vechi. producţie sporită. Planul zilei ziua schimbului de onoare între
mă a Comitetului regional de de 23 februarie, ziua schimbu- ’ 17 şi 28 la sută.
partid Hunedoara, se face o tre Prin acţiunile organizaţiilor
Text prescurtat de masă în anul 1960 se vor pu lui de onoare, a fost depăşit cu Depăşiri importante de nor
cere în revistă a celor mai în tea colecta 1 0 .0 0 0 tone fier vechi 3 la sută. In secţiile fabricii, mă au obţinut şi muncitorii din
peste plan.
semnate evenimente ce au avut muncitorii. în frunte ou comu secţia tras. şi tăipuii Aici s-au
Indicaţiile tovarăşului Gheor
loc în ultimul ân pe plan inter Succesele importante obţinute se subliniază în darea de seamă ghe Gheorghiu-Dej la ple niştii, au repurtat succese deo evidenţiat în mbd deosebit mun
naţional şi oare au dus la îm în construcţia socialistă a ţării, — au trasat sarcina de a se obţine nara @.G. al P.M.R. din de
bunătăţirea situaţiei internaţio care au dat avînt şi dezvoltării o creştere simţitoare a produc cembrie 1959 în care se arată sebite'. Astfel, comunista Ana citorii Valentin buca, Teodor IU LIAN A B O ITO Ş
nale, la întărirea forţelor păoiti. economice a regiunii noastre, ţiei de metal, îndeosebi pe seama c ă : „Este o datorie de onoare m uncitoare ta secţia m ecanică
— se subliniază în darea de sea a laminorişiilor de a asigura Moldovan din secţia croi, a de Morar, Vaieria' Guteian şi alţii. a A telierelor C .F .R . S im eria.
In continuare, darea de seamă mă — sînt rodul traducerii în îmbunătăţirii indicilor de utiliza prelucrarea producţiei de oţel
face un scurt bilanţ aii succese re a agregatelor existente. Rea prevăzută, dînd industriei con păşit sarcina de plan în ziua IOAN DRĂGOl
lor obţinute de poporul nostru viaţă a politicii înţelepte a Par lizările obţinute în industria re structoare de maşini, construcţii
în anuil care a trecut, sub con giunii ne-au demonstrat că lor şi celorlalte ramuri ale e- respectivă cu 41 la sută. De a- corespondent
ducerea partidului, în construi tidului Muncitoresc Romîn — conomiei naţionale cantităţile,
rea socialismului şi apărarea pă în întreprinderile noastre există sortimentele şi calităţile de la Minerii Văii Jiului raportează
cii. De asemenea sînt arătate forţa conducătoare a poporului încă importante rezerve nevalo- minate necesare“, trebuie să în
rificate. Mari rezerve sînt în ce sufleţească pe laminoriştii hune- Harnicii mineri ai Văii Jiului au extras şi ei ou aproape 1 .0 0 0
succesele pe care oamenii mun nostru, al muncii însufleţite a priveşte sporirea producţiei de o- doreni la îndeplinirea şi depă au muncit au multă însufleţire tone cărbune mai mult deoît
cii din regiunea noastră le-au şirea acestei sarcini. pentru traducerea în viaţă a sar aveau planificat. De la Lupeni
obţinut — sub conducerea orga harnicului nostru popor muncitor, ţel Martin. Rezultatele obţinute cinilor de plan, pentru a întîm- şi Uricani, patria a primit în
în ultimul timp, confirmă posi Pornind de Ia rezultatele bune pina Conferinţa regională de acest interval de timip' ou aproa
nelor şi organizaţiilor de partid al cooperării şi colaborării frăţeşti bilităţile de ă obţine indiei tot obţinute în luna ianuarie şi ele partid ou succese cît mai fru pe 800 tone cărbune cocsifica-
—• în creşterea producţiei in la faptul că în curînd vor intra moase. bil mai mult deoît era planifi
cu ţările lagărului sooiaitist şi în funcţiune încă trei cuptoare cat.
adînci de încălzire, socotim că Desfăşurînd larg întrecerea
în primul rînd aii ajutorului U- este posibil să se producă peste socialistă ei au reuşit să extra In luna februarie, colectivele
plan o cantitate de circa 2 0 .0 0 0 gă de la începutul anului. şi exploatărilor miniere Uricani,
dustriale şi agricole. niumii Sovietice. mai înalţi, la nivelul tehnic al tone blumuri. pînă acum însemnate cantităţi Aninoasa, Petrila şi Lonea au
de cărbune peste plan. Astfel, realizat randamente medii pe
Dezvoltarea producţiei industriale agregatelor. In aceste condiţii şi Pentru a da mal mult metal minerii din Petrila şi-au depăşit post de peste o tonă de cărbu
mai ales ţinîndu-se seamă de patriei, siderurgiştii din Hune sarcinile de plan în perioada res ne. Aceste succese au fost închi
doara şi S'ălan trebuie să fie pectivă cu peste 6.600 tone de nate de către minerii Văii Jiu
In anul 1959, Comitetul regio Conferinţa regională de par intrarea în funcţiune a cuptoru sprijiniţi într-o măsură mai cărbune, cei din Lonea cu peste lui, Conferinţei regionale de par 'REN K R U D O L F
nal a orientat organizaţiile de tid a prevăzut ca în anii 1959- lui Martin nr. 4 considerăm eă mare de către minerii din Valea 3.000 tone. Minerii din Aninoasa tid. m aistru la atelieru l electric al
partid în Conducerea mai com 1960 productivitatea muncii să este pe deplin posibil ca în 1960 Jiului în direcţia aprovizionării u zin ei „V ictoria“ din C ălan..
petentă a activităţii economice crească faţă de 1958 pe ansam C.S.H. să pfoducă peste plan lor ritmice cu cărbune cocsifi-
în vederea Jndepliniriii sarcini blul regiunii cu cel puţin 20 pro circa 1 0 0 .0 0 0 tone oţel. cabil de bună calitate. Ţinînd
lor trasate 3e Conferinţa regio cente. In această direcţie au fost seama de realizările importante
nală de partid pe baza docu obţinute rezultate' bune, produs- Pentru valorificarea posibili obţinute de minerii din Valea
mentelor Congresului al Il-lea tivitatea muncii crescînd pe an tăţilor mari de a da oţel peste Jiului, de elanul şi hotărîrea cu
al P.M.R. şi plenarei C.C. al samblul activităţii industriale în plan este necesar însă să rezol care ei au răspuns întotdeauna
văm cîteva probleme importante. chemărilor partidului, de măsurile
luate în vederea sporirii pro
P.M.R. din noiembrie 1958, în 1959 cu 12 la sută faţă de 1958 In primul rînd trebuie asigu ducţiei de cărbune cocsificabil,
considerăm că există posibilităţi
deosebi în ce priveşte producţia şi eu 45 la sută faţă de 1955. rată fonta necesară, adică circa ca în cursul anului 1960 Com
binatul carbonifer Valea Jiului
de metal, cărbune cocsiilcabil şi Deosebit de important este 2 0 .0 0 0 tone peste plan. Prin lua să dea peste plan o cantitate
de 17.000 tone cărbune special
_minereuri, îmbunătăţirea aotivi- faptul că principalele unităţi in rea de măsuri tehnico-organiză- spălat.
"tăţii în construcţii, creşterea pro dustriale din regiunea noastră torice corespunzătoare şi mobi In scopul depăşirii planului
ductivităţii muncii şi reducerea — C.S.H. şi C.S.V.J. — se gă lizarea colectivelor de furnalişti, de producţie pe 1960 şi a creş
terii mai substanţiale a produc
substanţială a preţului de cost. sesc astăzi la un nivel sup'erior considerăm că această sarcină tivităţii muncii în industiîia
minieră este necesar să
Raportăm conferinţei că, în în ceea ce priveşte indicele de poate fi îndeplinită. fie luate grabnice măsuri pen
tru pregătirea şi deschiderea de
linii generale, aceste sarcinii au creştere a productivităţii munciţi Comitetul regional consideră noi orizonturi şi cîmpuri miniere
că este posibil să se rezolve pe în special la întreprinderile mi
fost îndeplinite ou succes. Mo stabilit de Congresul al II-lea al plan regional şi cantitatea de niere Ghelar, Teliuc şi Trustul
minereuri de fier în plus, ne Aurului Brad.
bilizaţi de organizaţiile de par P.M.R. pentru industrie. cesar furnalelor. In acest sens
G problemă importantă de
tid, minerii şi siderurgiştii au dat Totodată arătăm conferinţei se vor extrage peste plan circa care trebuie să ne preocupăm
2 0 .0 0 0 tone minereu de fier la mai îndeaproape, o constituie ex-
peste plan Î05.000 tone cărbune că în activitatea economică din Ghelar şi Teliuc, iar restul va Fm iiculare noastre, o im portantă canti Spectacol
trebui complectat prin folosirea (Continuare în pag. 2-a)
brut din care peste 1 2 .0 0 0 tone . anul trecut au existat şi cîteva ancheritelor stocate la Teliuc şi ta te de m ărfuri d e sezon. P rin
valorificării minereurilor de fier tre acestea, am in tim cele două
cărbune coosiîicabil, aproape întreprinderi care nu şi-au înde di-n halda Crăciuneasa. Ig în tr ep rin d er ile vagoane cu m ărfuri textile şi In ultim ul tim p, a ctivita tea
forestiere un vagon cu cism e d e cauciuc cultu ral-artistică din lila s-a
1 .2 0 0 tone minereuri de fier, plinit, angajámentele luate şi nici In afară de fontă, realizarea înviorat sim ţitor. S-au în jgh e
angajamentului lâ producţia de
30.000 tone fontă, peste 51.000 măcar sarcinile de plan, rămî- oţel este condiţionată în mare
măsură şi de asigura’rea cantită
tone oţel, 12.400 tone laminate nînd datoare patriei cu impor ţilor necesare de fier vechi. Ac pentru bărbaţi, fem ei şi copii. bat aici o form aţie d e .câr cu
ţiunea patriotică a . ceferiştilor M îine, a c e ste m ă rfu ri vo r fi
la laminorul de 800 mm-., circa tante cantităţi de produse. Re de la Simeria trebuie extinsă în Z ilele trecu te, la D irecţia re desfăcute populaţiei. p este 80 de persoane, o echipă
fiecare unitate industrială,, şan gională a econom iei forestiere de dan su ri popu lare şi o bri
40.000 tone cocs metalurgic. Re zultate cu totul nesatisfăcătoa- tier şi sat. Sarcini importante In cu rsă de probă
revin în această direcţie în spe au so sit noi m ijloace tehnice gadă artistică de agitaţie. •
zultate deosebite au obţinut co- re s-au înregistrat la în cial organizaţiilor IJ.T.M. Comi pentru m ecanizarea lucrărilor Ieri, d e la A telierele O.F.R.
tetul regional' U.T.M va trebui in parch ete. P rin tre a cestea S im eria , au p o rn it în cursă T oaie aceste form aţii au
leotivele de muncă de la C.S.H., treprinderile miniere Barza şi să-şi intensifice activitatea pen se num ără şi 6 funiculare de de probă încă două locom oti p rezen ta t ieri, în fa ţa p u b licu
tru mobilizarea ' tineretului la tip. „ M in eriţi“ , fa b ric a te în ve, a căror reparaţie a fost lui din Illa un frum os p ro
6 .G.V.J., Trustul minier Deva, ,,Gh. Doja“ din cadrul Trustu ţară. Ieri, la în treprin derile fo gram artistic.
Uzina metalo-chimică Zlatna, lui Aurului. re s tie r e d in r e g iu n e , u n d e ’au Fier vechi
fabrica chimică Orăştie şi multe Deficienţe serioase au existat
: alte întreprinderi. şi la unităţile de industrie loca
Luptînd pentru îmbunătăţirea lă, unde planul de stat pe 1959
proceselor tehnologice şi pentru a .fost realizat doar în proporţie fost repartizate, a început m on term in ată de m uncitorii, teh pentru oţelării
ta re a n o ilo r 'fu n icu la re. In n icien ii ş i in g in e rii d e a ici, în
folosirea mai complectă a uti de 91,3 la sută, ceea ce a deter
lajelor şi forţelor de muncă, s-a minat nerealizarea beneficiilor
cinstea C onferinţei regionale cinstea C onferinţei regionale In cin stea C onferinţei reg io
de partid. A stfel, locom otivei nale d e p a rtid , în cursul zile i
reuşit ca din totalul oreşterii planificate la bugetul sfatului cu de partid, m uncitorii, tehnicie cu seria 375.909, i s-a făcut de ieri, întreprin derile din V a
reparaţie ou ridicare de p e o- lea Jiutu'i, au e x p e d ia t p e a d re
producţiei globale industriale a aproape 5 milioane lei. nii şi inginerii din cadrul în sii, iar locom otivei cu seria
375.013, reparaţie accidentală. sa C om binatului sideru rgic din
anului trecut, 66 la sută să revi Âtît plenara C.C. al P.M.R. treprin derilor forestiere s-au H unedoara 12 vagoan e încăr
D upă prim ele două ore de cate cu o ca n tita te d e 155.000
nă pe seama creşterii producti din noiembrie 1958, cît şi ple an g a ja t să scu rteze term enul probă, locom otivele s-au com kg. fier vechi.
portat bine, confirm înd ca lita
vităţii muncii. nara din decembrie anul trecut — de dare folosin ţă a acestor tea reparaţiilor. La lucrările C ele m ai im portan te can ti
de reparaţii s-a eviden ţiat în tăţi. d e fier vech i au fo st e x
funiculare cu 30 de zile. tregul colectiv al secţiei lo pediate de către U. R. U . M.
com otive din cadrul A teliere
Instalarea miui cojitor lor C .F .R . S im eria. P etro şa n i — 22.000 kg., m ina
Lupeni — 25.000 kg., m ina
m ecanic 50.000 litri la p te V ulcan — 19.000 kg., prep a -
Ieri, ta parch etu l Runcu M a râţia Lupeni — 14.000 k g . etc.
re al întreprinderii forestiere
H unedoara, a început in sta la
rea unui cojitor m ecanic ac
ţio n a t cu a ju to ru l cu ren tu lu i e- contractat C o lectivu l A telierelo r¦ C.F.R.
lectric. A cest cojitor este de Sim eria s-a an gajat prin ră s
fabricaţie rom înească şi înlo C olectiviştii din S ilvaşu de
cuieşte m unca a 10 oam eni. Jos au încheiat în luna ianua punsul la scrisoarea oţelarilor
In cin stea C onferinţei regionale rie con tract pen tru a vinde din H unedoara, să colecteze şi
de partid, colectivu l d e aici sta tu lu i 5.000 litri lapte de să trim ită o ţelă riilo r în a-
s-a an gajat să term ine m on vacă. D in acea stă cantitate cest an, 2.000 ton e fier vechi,
tarea co jitoru lu i m ecan ic în 10 p e ste 3.500 litri au şi fo st p re din care 5 00 to n e p în ă ta d a ta
d a ţi. d e 15 m artie. P restin d un în
zile. In cursul zilei de ieri, co sem nat num ăr de ore m uncă
) Mărftirj de prim ăvară le c tiv iş tii s ilv ă ş e n i a u în ch eia t v o lu n ta ră , m u n c ito rii, te h n ic ie
cu d eleg a tu l l.C .l.L . H aţeg, cel nii şi in gin erii atelierelor au
U niunea regională a coope de-al doilea contract. In baza reu şit pînă ieri să trim ită o ţe
rativelor de consum a trim is acestuia, ei vor vinde statu lăriilor 509 tone fier vechi, an
ieri pe reţeaua de m agazin e lui, p în ă la 1 n oiem brie a.c., g a ja m e n tu l lu at p în ă la 15
din oraşele şi sa tele re g iu n ii. can titatea d e 50.000 litri lapte. m a rtie fiin d a stfel îndeplinit.
@NP-ÉRINTEÍ REGIONAIiE DE PARTID