Page 97 - 1960-02
P. 97
acest an consumul specific se micocs ş'i produse ale industriei an al economiilor. Pînă în pre gospodăriile agricole colective decembrie 1959, 'analizînd căile
poate reduce faţă de norme, la locale a căror calitate lasă mult zent, colectivele de muncă a!e în consolidate economiceşie, în ca de creştere rapidă a producţiei
ciment cu 6 la sută, cherestea de dorita Aceasta are o in treprinderilor din regiune s-au re valoarea zilei-muncă depăşeş de carne şi lapte, a subliniat
cu 7,5 la sută, oţel-beton cu 5 fluenţă negativă asupra produc angajat sa obţină în acest an te 50 lei, mai există încă un nu că porumbul insilozat trebuie
la sută. Pe seama reducerii con ţiei şi, implicit, atrage după sine peste plan economii în valoare măr de gospodării colective' să constituie furajul de bază
de 100 milioane lei. Desigur că tinere, insuficient consolidate pentru creşterea şi îngrăşarea
sumurilor specifice. se pot rea repercusiuni financiare. din punct de vedere eoo- animalelor şi, îndeosebi, pentru
acest angajament nu reflectă în- nomico-organizatoric, în care va sporirea producţiei de lapte. A-
liza numai ia I.C.S.H. economii Concluzia ce se desprinde din truţotul posibilităţile reale şi loarea zilei-muncă este sub oeastă indicaţie are deosebită
în valoare de peste 1.800.000 analiza activităţii depuse în a- multiplele rezerve ce există în nivelul mediu realizat p'e importanţă pentru dezvoltarea
lei. nul trecut şi a sarcinilor ce ne fiecare întreprindere. Ne revine regiune. Asupra’ acestor gospo şeptelului în regiunea noastră.
sarcina să muncim astfel încît dării trebuie îndreptată toată 3- In amili trecuţi, nutreţurile însi-
In regiunea noastră, pe lîngă revin anul acesta, este că avem economiile ce le vom realiza în tenţiă pentru oa şi ele să se ri lozate au fost folosite pe sca
faptul că preţul de cost al inves acest an să fie cel puţin la ni dice la nivelul celor mai avan ră foarte redusă în regiune-,
tiţiilor a crescut mult din cauza încă mari rezerve. Trebuie să va velul celor realizate anul trecut. sate.
slabei activităţi a unităţilor de Ţiuînd seama de sarcinile iz
consirucţii, s-au risipit sume im lorificăm neîntîrziat aceste re La' consolidarea' eoondmico- vodite din plenara G.G. al
organizatoriică a G.A.C. şi în P.M.R. din decembrie 1959, Co
zerve, să facem din anul 1960 un tovărăşirilor agricole, o contri mitetul regional a luat măsuri
buţie de seamă au adus-o menite să ducă la creşterea
portante fără a se face de către S.M.T.-uriile. Ele au efectuat lu simţitoare a suprafeţelor culti
crări de bună calitate, reuşind vate ou porumb siloz. Pe baza
beneficiari studii temeinice ă- în acelaşi timp să sporească concluziilor trase din consfătui
simţitor atît producţia cît şi rile organizate la începutul a-
supra necesităţii investiţiilor res Pe baza sarcinilor izvorîte din îmbunătăţirea activităţii acestui productivifatea muncii şi să e- cestuii an cu preşedinţii G.A.G.
pective. Asemenea cazuri s-au documentele Congresului al II- sector. Au fost trimise să lu xeoute toate lucrările în ter şi organele de specialitate, în
petrecut la uscătoria nouă de Ia lea al partidului şi a sarcinilor creze în gospodăriile agricole menele prevăzute. Sarcina sta care s-au analizat posibilităţi
preparaţia Petrila, la G.S.H., I. trasate de Gonferinţa regională de stat cadre din aparatul de bilită de Conferinţa regională le dezvoltării şeptelului şi extin
M. Teliuc, Sfatul popular regio de partid, Comitetul regional a partid şi de stat care au adus de a se realiza o reducere la derii culturii p'orumbului-siloz,
nal. uzina „Victoria“ Călan şi îndrumat organizaţiile de partid o contribuţie însemnată la în preţul de cost pe hantru de la' Comitetul regional de partid
alte întreprinderi. să mobilizeze masele de ţărani lăturarea multor deficienţe. Ga 160 la 150 lei, a fost depăşi oonslideră că în acest an se pot
tă. In 1959, preţul de Cost pe cultiva ou porumb siloz 1.100
Posibilităţile largi de econo muncitori, pe muncitorii, ingine urmare, rezultatele obţinute în hantru a fost de numai 129 lei. ha. ajungîndu-se la cel puţin
Aceste rezultate au creat con 12 tone porumb siloz pe cap de
misire a cheltuielilor de investiţii rii şi tehnicienii din G.A.S. şi anul 1959, atît. la producţia ve diţii oa în anul 1959 S.M.T.-urile valcă furajată în G.A.S. şi la
’din regiune să devină pentru 10 tone în G.A.G. Această sar
sînt demonstrate şi de faptul că S.M.T. la sporirea continuă a getală cît şi animală, au fost prima dată rentabile, dînd sta cină este pe deplin realizabilă
tului, peste plan, economii în şi avem condiţii chiar şi de de
In 1958, banca de investiţii e- producţiei agricole vegetale şi mult superioare faţă de cele rea valoare de 411.000 lei. “ păşire. Pentru a se ajunge la o
producţie de cel puţin 40.000
xercitînd un control prin leu mai animale. lizate în anul 1958. Producţia Apreciem totuşi că aceste re kg. masă verde la ha., această
zultate sînt încă departe 'de a cultură trebuie să fie însă am
WEËEEEmEkmv larg asupra devizelor depuse Prin folosirea avantajelor pe de cereale a orescut la suta de putea fi considerate satisfăcă plasată pe terenuri fertile, să i
spre iinanţare a reuşit să le re care le oferă munca în comun hectare de la 54 la 117 tone. toare. Revine ca sarcină orga se aplice aiceeaşi agrotehnică ca
ducă cu peste 45.000.000 lei. în pe suprafeţe întinse, ou mijloa S-a livrat statului cu 38 la su nizaţiilor de partid şi conduce şi la porumbul pentru boabe,
majoritate în sectorul minier. ce mecanizate şi prin aplicarea tă mai multă carne, iar produc-: rilor S.M.T. de a studia cu iar pentru însămînţare să fie
ţia de lapte pe cap de vacă fu toată răspunderea căile de creş folosite soiuri de porumb' dublu
Ocupîndu-se în continuare de regulilor agrotehnice, s-a reuşit rajată a crescut ou 14 la su tere a productivităţii muncii şi hibrid de mare productivitate.
tă. Aceste rezultate dovedesc că de reducere a' preţului de cost,
lupta pentru economii, darea de ca în sectorul socialist să se ob în G.A.S. sînt suficiente rezer de a descoperi şi valorifica mai Aplicarea' acestor măsuri va
ve şi posibilităţi ca ele să de din plin rezervele interne exis da posibilitate ca în anul 1960
Tovarăşul Petru Furctul, prun-secretar al Comitetului regional seamă arată că această proble ţină o creştere continuă a produc vină unităţi rentabile. încheie tente în fiecare unitate în parte. să se obţină o producţie de lap
de partid, citind darea de seamă. rea abtivifăţii economii'co-fiinan- te pe cap de vacă furajată de
mă a constituit obiectul mai mul ţiei medii la hectar. Astfel, gos oiare pe anul 1959 cu o pierde In faţa organizaţiilor de par 3.000 litri în G.A,S. şi de cel
re de aproape 2.000.000 lei re tid se_ pun anul acesta sarcini puţin 2.000 litri în G.A.G,
(Urmare din pag. l-a) nirea întocmai a planului la tor dezbateri ale comitetului, bi podăriile agricole de stat au ob flectă însă preocuparea destul deosebit, de importante privind
de slabă faţă de realizarea u- agricultura'. Orientarea trebuie Ţinând seama că între creş
construcţiile social-culturale. A- roului şi activului Comitetului re ţinut faţă de anul 1958 la ha. nor sarcini de plan şi în spe terea numărului de animale şi
cial a reducerii preţului de să fie îndreptată spire’ practica asigurarea adăposturilor există
tinderea mecanizării ia procesele ceasta cu atît mai mult cu cît gional de partid, în urma cărora un spor de 1.026 kg. grîu, 640 cost. rea Uneii agriculturi 'intensive o strânsă legătură, sp impune
care să asigure creşterea’ pro necesitatea de a se construi şi
grele, cu volum mare de muncă, — datorită deficienţelor care au s-a reuşit să se iniţieze mai kg. porumb, 862 kg. orz de Subliniind rezultatele obţinu ducţiei la ha'., dezvoltarea mai amenaja în acest an grajduri
te în munca de transformare rapidă a şeptelului, creşterea nu pentru 8.100 bovine, cocini pen
in special la încărcări şi descăr existat în sectorul construcţiilor multe acţiuni bune. Faţă de pre toamnă şi. 6.975 kg. oartofi, iar socialistă a agriculturii, darea mărului animalelor de rasă su tru 1.200 porcine şi saivane
de seamă arată că în perioada pentru 16.000 oi. Sub îndruma
cări. In această direcţie, în Va — în fiecare an s-a construit un vederea Conferinţei regionale de gospodăriile agricole colective au care s-a scurs de la conferinţa perioara. rea organizaţiilor de partid, gos
regională trecută sectorul coo podăriile agricole colective au
lea Jiului va trebui să se in număr de apartamente mai mic partid de a se realiza o economie produs în 1959 ou 281 kg. grîu, peratist a crescut de la 33 la Practica gospodăriilor agri făcut eforturi şi au depus şi în
sută la 71,7 la sută iar în ca cole fruntaşe a dovedit că fer anul trecut un mare volum de
troducă maşina de încărcat tip decît cel planificat. Numai în a- peste plan de 50.000.000 lei, în 212 kg, porumb şi 1.600 kg. car drul acestui sector suprafaţa’co mele de animale constituie cele munfcă pentru asigurarea’ con
lectivizată a oresout de la 14,2 mai importante surse de veni
G.N.L.-30, în toate abatajele ca nul trecut, spre exemplu, s-au urma dezbaterii acestei probleme tofi la hectar mai mult decît sec la sută la 30,8 la sută. turi băneşti. încărcătura de a- strucţiilor necesare adăp'ostifii
nimaJe la suta de ha. a cres animalelor. S-au construit şi
meră unde este posibil. construit cu 757 apartamente cu masa largă de muncitori, mai torul individual. In acest interval de timp cut. în 1959 faţă de 1958 în ‘dat în folosinţă în anul 1959
au fost create 108 G.A.G. noi, 'gospodăriliile agricole colective, un număr de 86 grajduri noi
O contribuţie importantă la de mai puţin decît. prevedeau sar ales după plenară G.G. al P.M.R, Trebuie amintit însă că rezul iar în raioanele Hunedoara, I- la taurine de la 10,3 la 14,4, din şi s-au amenajat 62 grajduri cu
din iulie, angajamentul s-a ma tatele obţinute în 9p'orirea pro lia şi Alba cooperativizarea a- care la vaci — de la 4,2 la 7 o dapăCitate totală de 6.950 ca
păşirea planului pe 1960 trebuie cinile de plan. jorat la 133.000.000 lei. Rapor ducţiei de cereale şi în creşte gricultuniii a •fost în linii mari capete. Dar dacă ţinem seama de pete. Aceste construcţii au folst
tăm conferinţei că din acest anga terminată. condiţiile favorabile dezvoltării însă în general costisitoare. In
s-o aducă organizaţiile sindicale, . Gauza rămînerif în urmă în jament s-au realizat 101.822.000 rea productivităţii la hectar sînt şeptelului, această creştere nu timp ce la Haţeg, de pildă, uri
încă sub posibilităţile reale. Pro Aceste rezultate dovedesc că p.oafe fi considéraită satisfăcă grajd pentru 50 cápete vite mări
prin imprimarea unui caracter domeniul construcţiilor de locu organele şi organizaţiile de par toare. Este semnificativ să ară a costat în medie 30.000 lei,
tid din toate raioanele au des tăm că din cele 28.000 bovine iar în raioanele IIiâ şi Brad
mai viu şi eficace întrecerii so inţe se datoreşte în bună măsură lei. Marea majoritate a între ducţia globală de cereale stabi făşurat o largă muncă politică existente în G.A.G. numai 8.300 50.000—55.000 lei, în raionul
în rândurile ţărănimii muncitoa sînt proprietate obştească, res Sebeş costul mediu al unui grajd
cialiste. In viitor se cere din primirii cu mari Întîrzieri de că prinderilor Iuptînd pentru reali lită pentru anul 1960 putea ii re. O contribuţie mare la aceas tul de aproape 20.000 fiind s-a ridicat la 114.000 lei, în
tă muncă’ importantă au adus-o proprietate personală a colecti raionul Hunedoara la 127.000
partea Consiliului sindical regio tre constructori a noilor proiecte. zarea angajamentelor au reuşit realizată şi chiar depăşită încă sfaturile populare, organizaţiile viştilor. lei, iar în raionul Orăştie la
U.T.M. şi comitetele' de femei 150.000 lei.
nal şi A.S.I.T. să acorde mai La aceasta trebuie adăugate însă să obţină importante economii din anul 1959 dacă organizaţii Ţinînd seama de Condiţiile na
Ritmul crescînd de coopera turale favorabile şi de experien Sarcina principală în dome
multă atenţie schimburilor de şi lipsurile constructorilor: vi peste plan. Colectivul G.S.H. a le de partid s-air fi preocupat tivizare a agriculturii arată că niul construcţiilor este reduce
ţărănimea noastră muncitoare ţa cîştigată în creşterea’ anima rea1 considerabilă a preţului de
experienţă pozitivă de la 6.S.H. tezele scăzute la executarea lu realizat o economie la preţul de în mai mare măsură de aplica s-a convins tot mai mult de su lelor, trebuie să luăm măsuri cost.
perioritatea agriculturii socialis
în munca ou inovatorii şi ini crărilor, slaba preocupare pentru cost de 75.000.000 lei. G.G.V.J. rea în viaţă a sarcinilor stabi te şi păşeşte cu încredere pe oa încărcătura' de animale la In faţă organizaţiilor de par
acest drum. Gele 172 G.A.G. suta de hai să ajungă ; la tau tid stă sarcina ca’, ţinînd seamă
ţiativei de ridicare a cunoştin introducerea metodelor mai pro - - de 15.000.000 lei, I.G.S.H. — lite de Conferinţa regională tre rine — în G.A.S. la' 22 capete, de experienţa cîştigată în do
cupriri'd în prezent majoritatea din oare 12 vaci — în G.A.G., meniul agriculturii, să acorde
ţelor tehnice de cultură generală. ductive de lucrtj. grija şi răspun aproape 8.000.000 lei, „Vin- cută, privind aplicarea măsurilor ţăranilor şi aproape întreaga su proprietate obştească, la 23 ca toată' atenţia llăirgirii şi conso
prafaţă a satelor respective. De pete din care 12 vaci; la por
Ocupîndu-se în continuare de derea scăzută pentru calitatea alcoolr‘ Al6a,tv Iufia — peste agrotehnice şi executarea lucră asemenea, a crescut şi numărul cine r ^ ’îri G.A,S. la 173 cape lidării sectorului socialist, spo
celor înscrişi în întovărăşiri cu ririi producţiei şi productivităţii
activitatea desfăşurată în do lucrărilor şi altele. Gomitetele 7.000. 000 lei. Fabrica chimică rilor de îmbunătăţiri funciare întreaga suprafaţă, fapt care a te, din care 15 scroafe în agricole, întăririi alianţei clasei
făcut ca media de suprafaţă pe G.A.G. la 12 capete, ..din dare muncitoare ou ţărănimea mun
meniul construcţiilor, darea de raionale şi orăşeneşti de partid Orăştie — peste 5.000.000 stabilite. Unele G.A.S. ca Min cap de familie să crească de la 4 scroafei la oi — în G.A.S. citoare.
1,51 ha. în 1958 la 2,70 hă în la 70 capete — în G.A,G. la 78
seamă arată că în anul 1959, au îndrumat şi controlat slab lei, Termocentrala Paroşeni — tia, Găian şi Haţeg, precum şi capete, din oare 30 cu lână se-
prezent.
Comitetul regional de partid s-a munca politică pe şantiere, n-au peste 4.000.000 lei, Trustul mi un număr de gospodării agrico mifjnă.
Dezvoltarea sectorului socia Plenara G.G. ăl P.M.R. din
preocupat de înlăturarea multo pătruns întotdeauna în esenţa nier Deva — circa 4.500.000 lei. le colective şi întovărăşiri în ca list a avut eă1urmare o creşte
re simţitoare a fondului de ba
ra din deficienţele existente în lipsurilor şi din această cauză Rezultate bune au fost obţinute re s-a muncit slab', au obţinut ză ca cifră absolută. Astfel, da
că la Conferinţa regională din
acest sector. Ga urmare, acti nici n-au reuşit să ia măsuri e- şi de întreprinderea ’de explorări producţii ou mituit sub' nivelul ah Ianuarie 1959, fondul de bază
Lupeni, Exploatarea minieră Ger- tor unităţi oare au avut condi reprezenta 18.645.000 lei, în pre
vitatea întreprinderilor de con ticiente pentru îmbunătăţirea tej, Uzina metalo-chimieă Zlat- ţii pedoclimatice asemănătoare. zent el s-a ridicat la' 43.500.000
strucţii s-a îmbunătăţit, recupe- muncii pe şantiere. Considerăm lei.
Gu toata creşterea' Importan
rîndu-se o parte din răpunerea că răspunderea pentru aceste lip nă, unităţile G.F.R., fabrica „Se Aceasta a contribuit ca produc
beşul“ etc. ţia medie la ha. să fie sub ni tă a fondului de bază ca cifră
în urmă. In ultimul timp s-a suri revine şi Comitetului exe velul sarcinii stabilite de confe absolută, trebuie să arătăm în
Trebuie să arătăm însă con rinţa regională. să că sarcina Conferinţei regio
reuşit să se ’ obţină viteze cutiv la Sfatului popular regio ferinţei că unele întreprinderi nale anterioare de a se ajunge
Avînd în vedere că factorul la o valoare medie de 160.000
mal mari de construcţii, e- nal, de care au depins în mare care şi-au luat angajamente, în principal în creşterea produc lei la suta de ha. nu a fost
loc să realizeze economii peste ţiei şi productivităţii agricole îl realizată.
lement principal în ieftinirea măsură atît proiectarea, execu
Dacă în anii anteriori retri
construcţiilor şi mărirea eficaci ţia cît şi asigurarea cu materia
tăţii lor. De exemplu, cuptoarele lele necesare.
adinei de la bluming s-au exe Planul de stat pe Snul 1960 plan au înregistrat mari depă constituie practicarea unei agri
cutat în numai 110 zile, reali- prevede construirea în regiunea
zîndu-se o productivitate de 11 noastră a unui număr de peste şiri faţă de sarcina planifica culturi intensive; organizaţiile de
tone pe om şi lună faţă de 5 to 2.600 apartamente din fondul tă lă preţul de cost. Ast partid şi sfaturile populare vor
fel întreprinderea' minieră Barza trebui să aclorde o mai mare a-
ne pe om şi lună cît era vîrful central al statului şi al întreprin tenţie aplicării agrotehnicii îna
realizărilor anterioare. Rezulta derilor. îndeplinirea acestei sar
are o pierdere de aproape intate. Este necesar să avem o
tele obţinute la I.G.S.H. puteau cini este absolut necesară şl pe
fi însă mult mai mari dacă în "deplin posibilă. Trebuie în 23.000. 000 lei, I. M. „Gh. Doja“ grijă deosebită ca lucrările din
activitatea întreprinderii şi a co schimb să se ia grabnice mă — peste 2.000.000 lei, T. R. campania de primăvară să se
G. b. H. — circa 10.000.000.iei, încadreze în epoca optimă.
lectivului său de conducere n-ar suri de către beneficiari pentru Măsurile preconizate vor tre
fi continuat să persiste lip urgentarea proiectelor şi ampla unităţile comerţului cu amănun bui să asigure ca în anul atesta
suri serioase. Gfl toate criticile samentelor, iar constructorii să- tul, peste 6.000.000 lei, U.R.G.G. producţia globală să ajungă la
făcute de Gonferinţa regională şi intensifice activitatea', timpul
de partid din anul trecut fiind destul de înaintat. Este 2.000. 000 lei. Dacă şi aceste în cel puţin 255.000 tone cereale.
şi ou prilejul analizelor ul necesar de asemenea să se dea
terioare, pe multe din şan o mai mare atenţie pregătirii treprinderi ar fi realizat cel pu De aceea', este necesar să se
tierele acestei întreprinderi a şi .asigurării din timp a locuri ţin sarcină planificată de redu lupte pentru obţinerea la princi
continuat să existe o slabă pre lor de muncă, a proiectelor ne cere' a preţului de cost, regiunea' palele Culturi á următoarelor
noastră ar îi dat statului eco producţii medii la hectar; la
ocupare pentru pregătirea din cesare şi lansării de comenzi. nomii peste angajament în va
timp 3 lucrului şi pentru respec grîu — În G.A.S. 2.500 kg.
tarea termenelor de ’dare în fo Organizaţiile de partid şi con în G.A.G. 2.000 kg., — în înto
losinţă ă noilor obiective. Pe Li ducerile administrative trebuie
nele şantiere, timpul de muncă să se preocupe într-o măsură loare de aproximativ 40.000.000 vărăşiri 1.700 k g .; la porumb
nu este folosit în întregime. A- mai mare de eliminarea aspec
ceste cauze au contribuit în mare telor negative din activitatea lei. — în G.A.S. 2.800 kg. —- în
măsură la nerespectarea în 1959 şantierelor cum s în t: lipsa de
control şi supraveghere, organi Analizînd lipsurile anului tre G.A.G. 2.500 kg. — în Întovă Creşterea nivelului de trai al
a termenelor planificate de dare zarea insuficientă a unor puncte cut în ceea ce priveşte lupta răşiri 2.000 k g . l a cartofi —
în folosinţă a bateriei a IlI-a de lucru din care cauză uneori pentru realizarea de economii, în G.A.S. .18.000 kg. — în G.A.G. rauncii
de cocs, bateriei a Il-a carbo- echipe întregi îşi irosesc o bună Gomitetu! regional consideră că
îluid de semicocs, turnătoria parte din timpul de lucru. este necesar să ne oprim asupra 14.200 kg. — în întovărăşiri Populaţia’ regiunii noastre a tateă bunurilor de consum dis
nouă de la Găian şi altele. unor aspecte care au influenţat 13.000 kg. primit ou deosebită bucurie şi tribuite populaţiei a crescut cu
Este necesar să fie introduse satisfacţie hotărârea plenarei 243,3 la sută la aragaze, 132,2
Odată cu ¦creşterea 'piraducţiei G.G. al P.M.R. prin care au la sută la maşini de spălat ru
fost majorate salariile şi pensii fe, 26,7 la sută la motociclete,
cerealiere a sporit producţia de le, s-au redus Impozitele pe sa 13,9 la sută la mobilă, 10,3 la
larii, precum şi preţurile la sută la încălţăminte, 16,6 la
în mod deosebit preţul de cost. carne, lapte', unt eţc. Astfel, în vînzare cu amănuntul la peste sută la tricotaje etc, De aserne-
In siderurgie, existînd -o bună 2.600 produse industriale şi a- neia a aresout considerabil volu
In continuare, în darea'de sea metode mai productive de lucru, preocupare pentru reducerea con G.A.S, producţia de carne a buţia muncii în G.A.G. se fă limentare. In urma aplicării mul produselor agroalimentare
sumurilor de materiale refracta fost în 1959 cu 722 tone mai cea în general numai după nu prevederilor acestei hotărâri, ve desfăcute prin reţeaua comerţu
mă. se arată că îndeplinirea pla să se folosească pe scară mai re, s-a reuşit să se economiseas mare ca în anul 1958, iar pro mărul zilelor-muncă efectuate, în niturile oamenilor muncii din lui socialist, populaţia fiind
că ia G.S.H. aproape 10.000 to ducţia de lapte ou 3.870 hl. anul 1959 s-a introdus la 43 regiunea Hunedoara au cres aprovizionată ou cantităţi în
nului de stat în siderurgie şi mare prefabricatele. O atenţie G.A.G. retribuţia suplimentară, cut în semestrul II 1959 faţă destulătoare de pîine, carne,
Analizînd aportul adus de ţă de semestrul I numai la salarii grăsimi, zahăr etc.
în unele sectoare de minerit, con mai mare trebuie acordată fo în raport ou depăşirea sarcini cp cca'. 117 milioane lei, tor
la pensii ou 29 milioane lei. Trădueîndu-se în viaţă o
tinuă să fie condiţionată în mare losirii parcului de utilaje şi ma
Greşterea veniturilor Oameni Hiină parte din sarcinile trasa
măsură de respectarea cu stric şini. care pe lîngă faptul că este ne cărămizi şamotă, silică, mag- rănimea muncitoare din regiune lor de plan. Ga urmare, parti lor muncii — pe baza succese
lor obţinute în sporirea produc te de conferinţa regională tre
teţe a termenelor de dare în slab utilizat, de multe ori, ca ur nezită. In schimb, consumul de la asigurarea fondului cientral ciparea colectiviştilor la muncă ţiei industriale şi Sgricole, se
cocs tehnic pe tona de fontă a de produse agricole al statului s-a îmbunătăţit mult, ceea ce a reflectă în creşterea' simţitoare cută privind creşterea nivelului
funcţiune a diferitelor obiective mare a slabei preocupări pentru fost depăşit la Hunedoara cu 10 trebuie să arătăm că acest ra- dus la lichidarea aproape în în a puterii de cumpărare' a ma
Rg.t iar ia Găian cu 29 kg., de p’ont este încă nesatisfăcător. A- tregime a folosirii braţelor de selor, Prin unităţile comerţului de trai, în anul 1959 s-au dat
industriale. In 1960 constructorii calificarea muncitorilor, este de munCă străine. Dezvoltarea mul în folosinţă oamenilor muncii-
de stat srau 'desfăcut în anul
de la I.G.S.H. trebuie să-şi con: gradat prematur. 1.362 apartamente, 16 şcoli, 9
1959 mărfuri î-n valoare de
centreze eforturile pentru a da Prevederile de plan pe 1960 cămine culturale, 2 cluburi mun
1.569 milioane lei — cu peste
în folosinţă instalaţia de aglo privind creşterea productivităţii păşirea totală fiind de aproape ceastă situaţie se datoreşte sla tilaterala ă’ gospodăriilor agri citoreşti şi s-au electrificat 14
16 milioane lei mai mult ca în
merat autofondant pînă la 15 muncii la unităţile noastre de 8.500 tone cocs. Dacă uzina bei munci politice de lămurire cole colective, obţinerea de re sate. A fost reamenajată şi me
„Victoria“ Găian ar fi respectat desifăşurate de organizaţiile de colte din ce în ce mai spori anul precedent. In .1950, canţ.i- demizată staţiunea Geoagiu, s,a
aprilie, turnătoria de lingotiere construcţii sînt cu mult sub po consumurile specifice de cocs partid, sfaturile populare, uni te', au dus la creşterea simţi
din Găian pînă la 1 iulie, cup sibilităţi şi de aceea considerăm ia furnale şi de fontă la turnăto tăţile cooperaţiei de consum în toare ă valorii zilej-muncă. Sar 7ConJinuare în pag. !II-a)
torul Martin nr. 4 pînă la 23 cina stabilită de Gonferinţa re
necesar să se realizeze o pro
ductivitate de cel puţin 45.000 rii, ar fî reuşit să economisească rîn’dul ţăranilor muncitori.
august, iar la bateria a IV-a de lei pe an şi muncitor la I.G.S.H. gională de a se ajunge în 1960
cocs încălzirea să înceapă pînă şi 35.000 lei la T.R.G.L.H. A- în plus circa 1,4 milioane lei. In urma aplicării hotărârilor ca valoarea medie a ziilehmun-
la 15 decembrie. Concomitent cu ti’ngerea acestor obiective este Deşi calitatea produselor s-a partidului ou privire la îmbună c.ă să se ridice la 50 lei, a
preocuparea pentru îndeplinirea pe deplin posibilă ţinînd seama îmbunătăţit simţitor în anul tre fost realizată încă din 1959. A-
sarcinilor privind construcţiile de experienţa cîştigată, de rezul cut, totuşi mai avem încă o se tăţirea activităţii în gospodării
industriale, în-faţa noastră stă tatele bune obţinute de' unele rie de produse ca oţel, fontă, mi le agricole de stat, organele şi •ee'sta este un rezultat bun. Or
şantiere ale acestor întreprinderi.
ganele şi organizaţiile de par
organizaţiile de partid au între- tid, sfaturile populare trebuie să
sarcina de a asigura îndepli Considerăm de asemenea' eă în nereuri fieroaşe şi nefieroase, se prinş măsuri care au duş la ţină seama însă că alături de