Page 10 - 1960-03
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nn I6I4
sa sa «tem a
«AMIEZII SB FAPTE NE SCRIU ACTIVIŞTI Al SFATURILOR POPULARE
JH a h tm l eazai/iqhi LA A 10-a ANIVERSARE
A GOSPODĂRIEI COLECTIVE
Mai erau doar citeva zile ria — ceea ce i-ăr exterioriza
pînă la sfirşitul lunii. In secto tocmai pe obraz ruşinea. Recent, gospodăria agricolă bit acestora despre viaţa şi mun Sfatul popular comunal, cu a-
rul de cazangerie se simţea o Pe maistrul Mărunţu însă îl colectivă „Drumul Iui l.enîn“ din ca lor în gospodăria colectivă. jutorul deputaţilor şi al colecti
frămîntare deosebită. Oamenii frămînta grija şi din alt motiv, comuna Ilia a împlinit 10 ani Peste cîteva zile cei doi ţărani viştilor fruntaşi, sub îndrumarea
erau preocupaţi de gindul că mult mai important. El a fost de la înfiinţare. Cu fiecare an întovărăşiţi le-au întors vizita. comitetului de partid a organi
care a trecut de la inaugurare, zat în această iarnă şi o serie
două cazane din cele care au delegat la conferinţa regională a crescut puterea economică a — Să nu credeţi cumva că am de şezători pe circumscripţii.
gospodăriei, iar producţiile la pregătit ceva de ochii lumii — au Aici oamenii au venit cu diferite
fost aduse la reparaţie cu.vreo de partid. Cum ar fi stal la con- hectar au fost şi ele mai mari. spus colectiviştii. Casele, ştiţi întrebări privind munca în
6 zile mai tirziu Numai în anul trecut s-au ob bine că le-am construit din veni G.A.C. Dar agitatorii Ioan Ba-
decît prevedea 5 ferinţă, alături ţinut peste 2.500 kg. porumb şi turile realizate în gospodărie. nu, Ladislau Borşoş şi alţii au
de alţi comu peste 2.000 kg. grîu la hectar. Anul trecut, de pildă, valoarea ştiut să lămurească pe fiecare
graficul, erau a- Ca urmare a veniturilor mari medie a zilei-muncă a fost de 45 în parte de la caz la caz. In
meninţate să nu nişti care rapor realizate, numeroşi colectivişti lei. De altfel puteţi merge la ori felul acesta s-a reuşit ca în
poată fi reparate tau succese in şi-au construit case noi, şi-au ce colectivist şi veţi vedea scurt timp circumscripţia depu
muncă ? A tre cumpărat mobilă nouă, aparate că viaţa tuturor e tot la fel de tatului Nistor Sebastian să fie
pînă la încheie de radio, aragazuri şi alte lu îmbelşugată.
cut la fapte. cruri folositoare. prima circumscripţie complect
rea lunii. Pen Convingîndu-se prin fapte de colectivizată. Pe de altă parte
tru întregul co La sfîrŞiiul Cel mai bun post U.T.M. de control din oraşul Hunedoa Cu ocazia aniversării a zece superioritatea muncii în G.A.C. sfatul popular comunal a inclus
lectiv al sectoru schimbului a ra, este cel de la centrala termoelectrică nr. 2 din cadrul C.S. ani de Ia înfiinţarea gospodăriei,
lui asta ar fi stat de vorbă Hunedoara. Colectivul acestui post a primit de două ori conse colectiviştii au sărbătorit încă un cei doi ţărani întovărăşiţi şi-au în programul emisiunilor zilnice
fost o pată ruşi cu cîţiva munci eveniment: colectivizarea com ale staţiei de radioîicare proble
noasă. Au mai tori montatori şi plectă a comunei. Bucuria oa făcut cereri de intrare în gospo me privind transformarea socia
venit cazane cu cazangii. listă ă agriculturii. In fiecare zi
întârziere la re menilor a fost mare. Dar pînă dărie. După ei au urmat alţii şi s-au popularizat la staţie rezulta
paraţie şi altă — Ştiţi •—; a tele obţinute în gospodăria colec
început iov. Mă a se ajunge aici s-a desfăşurat alţii. De asemenea, deputaţi ca tivă din localitate, aspecte din
dată, dar nu s-a runţii intrînd di
rect în proble o susţinută muncă politică de Nistor Sebastian, îodor Lucaci, viaţa nouă a colectiviştilor etc.
întîmptat ca ele mă — că nu : Munca desfăşurată a fost rod
convingere a ţăranilor muncitori. Fekete Piroska şi alţii au dis
să nu fie repa stăm de loc bine cutiv drapelul de fruntaş pe oraş, şi îl deţine şi în prezent. De nică. Acum ne mîndrim să co
Metodele folosite în munca de cutat cu cetăţenii din circum muna llia este complect colecti
rate în luna res DÜMITRU MARUNTU cu ultimele do activitatea postului se ocupă îndeaproape tov. Iuliu Rusu, se
colectivizare complectă a comu scripţiile lor despre viaţa nouă vizată. Dar noi nu ne oprim aici.
pectivă. De ă- uă cazane. Am cretarul organizaţiei de bază U.T.M. de la centrala termoelec a colectiviştilor, despre perspec Sîntem conştienţi că ne aşteaptă
trică a tineretului. nei au fost dintre cele mai varia o muncă şi mai spornică. E Vor
ceastă dată însă, întîrzi&rea erq. mai avea lucru de-o zi ca să le tivele de viitor. Ei au arătat că ba de consolidarea succeselor,
te. Cea mai eficace metodă în datorită veniturilor mari gospo de obţinerea unor producţii spo
prea mare. dăm gata reparate. Eu propun In clişeu: Cîţiva tineri din colectivul de redacţie, afişînd o rite la hectar, de dezvoltarea
munca sfatului nostru, îndrumat dăria şi-a cumpărat un camion. multilaterală a gospodăriei.
¦ Dacă fiecare om din sectorul să rămînem citeva ore după nouă ediţie a postului U.T.M. de control.
cazangerie îşi punea intr-un fel schimb şi să terminăm ¦lucrul. ; in permanenţă de comitetul co De asemenea, faptul că gospo IOAN ROŞU
sau altul această problemă la i- Ce părere aveţi ? Propuneri rămase pe hîrtie preşedintele Comitetului executiv
nimă, apoi tovarăşul Dumitru munal de partid, a constat în or dăria a contractat cu statul can
— Rămînem ! răsunară cîte- al sfatului popular comunal llia
va voci. ganizarea de vizite ale ţăranilor tităţi însemnate de cereale a dus
'Mărunţii o simţea la fiecare Au rămas vreo 7-8' tovarăşi. Spre sfîrşitui anului trecut jini lucrările prin muncă volun muncitori pe la casele colectiviş la creşterea veniturilor băneşti
pas. Citea în ochii tuturor to Nu-i lipsit de importanţă să ve ale colectiviştilor. Ca urmare a
comitetul executiv al 'sfatului tară, iar comitetul executiv a tilor cît şi a colectiviştilor Ia ţă
varăşilor de muncă nemulţumi dem cine sînt. Iată numai cîţi popular al oraşului Simeria, ur- promis că le va pune la înde- muncii depuse, numai de la în
rhmd iniţiativa comitetului exe rriînă zgura necesară şi maşinile ranii individuali. Astfel, colecti
rea că lucrurile nu merg aşa va : Traian Irimie, Mirón Pe cutiv al sfatului popular orăşe pentru transportarea ei. Promi ceputul acestui an şi pînă la 8
penar, Petru Hatalai, Vili Ru nesc Hunedoara, a trecut la a- siunea a rămas însă pe hîrtie, viştii Tudor Florea, şi Dănilă
cum trebuie, o simţea în fie sii. Toţi sînt membri de partid. februarie s-au înscris în gospo
Zenovie au vizitat pe ţăranii în
care dimineaţă cînd întorcea Cînd seara s-a lăsat peste ha dărie încă 70 de familii aducînd
fila calendarului, o auzea parcă lele atelierelor C. F. R. Si- tovărăşiţi loan Suciu şi Mica
cordare de audienţe la locul de cu toate că în Simeria se găsesc cu ele 200 hectare teren arabii,
lulius, cu care ocazie le-au vor-
şi în pocnetele pistoalelor de ni meria, în cazangerie a a- muncă. cantităţi mari de zgură. Străzile vite, atelaje etc.
tuit... El este maistrul şef al muţit şi ultimul pistol de ni Prima ieşire de acest fel a fost 30 Decembrie, Filimon Sîrbu
sectorului şi nu vrea ca la sfîr- tuit. Munca a încetat. S-a fă şi altele continuă să fie şi acum
şitul lunii, cînd s^ar anunţa că cut verificarea cazonelor. Erau făcută la Atelierele C.F.R. Ini pline de gropi deşi timpul este
toate secţiile şi sectoarele şi-au bune. Echipa de comunişti a ţiativa a fost apreciatş de cetă
prielnic efectuă
ţenii din Simeria.. rii unor lucrări
Muncitorii din
îndeplinit plantă, sau dacă to plecat cu mulţumirea sufleteas
secţiile I-a loco de reparaţii. §>IE\ IRI/% t i \ I O T E S I
tuşi una ar rămîne sub plan că că şi-a făcut datoria. motive şi a H-a Tot atunci s-a
— asta ar fi tocmai cazange- G. ARMEAN mecanică, au fă propus să se ia
cut în cadrul 0- măsuri pentru Odată că seara, colectiviştii şel Cozac, vicepreşedintele gos lul satelor", un buletin de ştiri
relor de audienţe extinderea reţe s-au lăsat şi de căratul gunoiu podăriei colective, pe fraţii Hor- sau o muzică populară, să ci
Ia locul de lei electrice pe lui, şi de săpatul fîntînii pe care lenzia şi Romulus Munteanu, pe teşti la lumina becului unul din
Pe armele materialelor publicate muncă, preţioase străzile mărgi o fac în apropierea grajdului, şi colectiviştii Cornel Micloşoni, sutele de ziare pe care zilnic le
naşe. Şi pentru de amenajatul platformei pentru Jiguţ Şerban, Emil Cozac, Du aduce în sat factorul poştal. Da
propuneri pen rezolvarea aces gunoi. La atelierul mecanic al mitru Popescu, directorul cămi că îl întrebi pe factor cîţi colec
Invăţămîntitl de partid desfăşoară învăţămîntul de par- j tui lucru oame tivişti sînt abonaţi la ,,Progra
se poate desfăşura tid. Gu această ocazie, cursanţii tru înfrumuseţa nii s-au anga gospodăriei e linişte. Fierarul a nului cultural şi mulţi alţii.
ce lipsesc nemotivaţi la învăţă- rea oraşului şi jat că Vur munci Voluntar, iar terminat cu reparatul, uneltelor. Cetăţenii din Toteşti au şi bri mul de radio", îl pui in încurcă
3a un nivel mai înalt în general pentru dacă e nevoie, tot ei vor da şi. Peste tot s-a lăsat liniştea serii. gadă artistică de agitaţie. Si ea tură. Nu ştie precis pentru că
rezolvarea Doar la căminul cultural de-abia face repetiţii în mai mutre seri sînt mulţi. Ceea ce ştie însă, e
aînt au fost traşi la răspundere. multor probleme de interes ob
pe săptămână. că, începînd cu luna aceasta,
In articolul cu titlul de mai „Evenimentele zilei“ ştesc. Toate propunerile au fost stil pi . Rărninea numai ca sfatul acum începe activitatea.
sus, publicat în ziarul nostru nr. trecute intr-lin plan de muncă, popular Său sprijine; Dar spre. vor fi şi mai mulţi, întrucît în
Colectiviştii Pavel Turcu, Ilea Secretarul comitetului comu ultimele săptălnîni şi-au cum
1.574, a fost criticat biroul or La rubrica „Note şi comenta iar membrii comitetului execu regretul celor care au făcut a-, na Vasiu, surorile Laura şi Mu nal de partid, tov. Simion Blr- părat aparate de radio şi colec
ganizaţiei de bază de la secţia rii“, apărută în ziarul „Drumul tiv s-au angajat ca în scurt timp ceasta propunere, ea a rămas riţi Eloroni, împreună cu profe lea, trece des pe la căminul cul tiviştii Petru Păscuies'cu, Pa
vagoane a Atelierelor G.F.R. Si- socialismului“ nr. 1.594, a fost aceste propuneri să fie traduse de asemenea pe hîrtie. soara Luminiţa Constantin, au tural, ceea ce a influenţat în mod vel Turcu, Ion Păsculescu ‘şl
meria, pentru slaba preocupare criticat colectivul de redacţie al în viaţă. început să repete comedia „Cu pozitiv activitatea culturală a
faţă de mobilizarea cursanţilor gazetei de perete „Din realiză Este necesar ca Sfatul popu alţii.
la învăţămîntul de partid. rile minerilor“ de la Ghelar. Co Au trecut de atunci mai mult lar din Simeria să treacă de ur iul lui Pepelea". Băiuţ Drăghin satului.
de două luni. Timpul a fost genţă la înfăptuirea propuneri La Toteşti sînt mulţi cetăţeni
Răspunzînd criticii aduse, bi mitetul de partid al minei Ghe deci suficient pentru ca propu lor făcute de către cetăţeni în a venit împreună cu Clari, soţia •iz care au îndrăgit cartea. Seara,
roul organizaţiei de bază îşi re nerile făcute de cetăţeni în au cadrul orelor de audienţă la lo poţi întîlni deseori la bibliotecă
lar, răspunzînd ziarului, arată că dienţele la locul de muncă, să cul de muncă. Posibilităţi locale sa, şi aşteaptă să înceapă re ...Serile în sat la Toteşti sînt pe colectivistul Siminic Lăză-
fie înfăptuite. Toate propunerile sînt suficiente. Trebuie numai frumoase. In anii din urmă, sa
a luat măsuri şi a reorganizat petiţiile la piesa „Cei care vă tul a fost electrificat, aşa că te
min singuri". poţi duce la cinematograf să vezi roni, pe Aurica Boceai etc. Bi
cunoaşte lipsurile arătate în ziar colectivul de redacţie al gazetei au rămas însă simple însemnări ca tovarăşii din comitetul exe In altă încăpere, repetă co „Pagini de vitejie" ori un alt bliotecara, utemista Oaie Eu
genia, a înscris pînă acum 160
şi a luat măsuri concrete pentru de perete, care a şi schimbat ar pe hîrtie. De pildă, mai mulţi cutiv să manifeste mai mult simţ rul. Printre cei care fac să ră film, la biblioteca sătească să de colectivişti. Biblioteca numă
îmbunătăţirea frecvenţei la ticolele vechi. Există astfel ga muncitori, printre care şi Ion de răspundere faţă de propune sune „Sub steagul partidului", împrumuţi „Desfăşurarea" de ră 5.000 de volume şi creşte
cursuri. Intr-una din adunările ranţia că în viitor gazeta de pe Rădoi, au propus ca sfatul popu rile şi iniţiativa maselor, care au
generale ale organizaţiei de ba- rete va avea o activitate cores lar să ia măsuri pentru amena drept scop înfrumuseţarea şi bu „Măreţ pămînt al patriei iubite" Marin Preda sau „Desculţ" de mereu.
<:ă, s-a analizat felul cum se punzătoare. jarea străzii 30 Decembrie. Oa na gospodărire a oraşului.
menii s-au angajat că vor spri sau „Sub al păcii stindard", am Zaharia Stancu. Şi acasă poţi F. PETRE
I. M.
găsit figuri cunoscute. Pe Enă- Sta să asculţi la radio „Jurna corespondent
Recent, a avut loc conferinţa temişti. îmbucurător este de MAI A PROAPE DE TINERI, lor de la fabrica „Ceramica“ partid: educarea Comunistă a
organizaţiei raionale U.T.M. Ha asemenea şi faptul că tinere DE CERINŢELE LOR din Baru Mare, a vorbit despre tineretului.
ţeg. Delegaţii la conferinţă au tul din raion a adus un însem lipsurile existente în organiza
ascultat darea de seamă pre nat aport la realizarea celor diţii prielnice dezvoltării şepte- Conferinia raională sînt cele din Sîntămăria, Fe- rea timpului liber al tineretu Vorbitorii au relevat astfel
zentată şi, pe marginea ei, cei 32 construcţii dih gospodăriile lului, au curăţit 600 ha. pă tros, Şerel, Găuriceâ, Bretea lui din întreprindere şi comună, că în munca de educare comu
înscrişi la cuvînt au discutat colective şi întovărăşirile zoo şune şi au defrişat alte 10 ha. U.T.M. Hafeg Rornînă şi altele, au făcut pu şi legat de aceasta, de îndru nistă a tineretului, mijloacele
despre realizările obţinute în tehnice, în care pot fi adăpos Ca urmare a munCii lor, peste ţin pentru înfăptuirea sarcini mare şi ajutorul de care au folosite de Comitetul raional
decursul celor doi ani şi des tite circa 3.000 de animale. 400 de tineri sînt acum purtă că ale activiştilor, au fost tran lor economice ce le reveneau pe avut nevoie şi care lipsea atît U.T.M. Haţeg, sînt departe de
pre lipsurile manifestate în a- tori ai insignei : „brigadier al sformate pînă la urmă în sim anul 1959, iar o bună parte din din partea activistului care răs a fi la nivelul sarcinilor. Invă-
cest timp. O bună parte din Dînd importanţa cuvenită e- muncii patriotice“. ple grafice, în care se stabilea cele 76 brigăzi utemiste de punde de aceste organizaţii de ţămîntul politic — forma cu
vorbitori au făcut propuneri ducării comuniste a tineretului, ziua şi organizaţia în care se muncă patriotică sînt constitui bază, cît şi a biroului raional. eficacitatea cea mai însemna
preţioase pentru munca de vii o bună parte din organizaţiile Din darea de seamă prezenta deplasa, fără a se aminti însă te formal. De asemenea, multe El a arătat că pe membrii bi tă — se desfăşoară la un ni
tor. de bază U.T.M. au atras în tă şi din discuţiile purtate de ceva despre sarcinile pe care din brigăzile de tineret ce lu roului raional i-a văzut doar a- vel scăzut. Deşi în acest an
rîndurile lor tot mai mulţi ti către cei 23 de tovarăşi care trebuia să le rezolve acolo. crează în întreprinderi, nu se tunci cînd veneau la înmînări s-au deschis 121 cercuri şi
Fapte îmbucurătoare neri. Cea din Lunca Cernii, de au luat cuvîntul, au reieşit şi ridică la nivelul sarcinilor, iar de carnete. cursuri la care sînt înscrişi 3.317
pildă, a crescut de la 60 de succesele obţinute de organiza Faptul că membrii biroului au posturile U.T.M. de control tră uteniişti şi tineri, situaţia nu e
Sub conducerea şi îndruma membri la 320 iar cea din Cio- ţia raională U.T.M. şi în ce pri stat mai mult la sediul comi iesc doar prin procesele verba Despre ajutorul concret pe însă mulţumitoare. La Comite
rea Comitetului raional de par peia de la 6 la 30 membri. veşte educarea comunistă a ti tetului raional, a făcut ca or le încheiate la constituirea lor. care ar fi trebuit să-l dea pe tul raional U.T.M. nu se urmă-,
tid, Comitetul raional U.T.M. Mulţi tineri au atras în rîndu neretului, organizarea timpului ganizaţiile de bază şl activiştii teren, membrii biroului, au vor reşte situaţia predării lecţiilor
Haţeg a reuşit să mobilizeze rile lor şi organizaţiile U.T.M. liber al acestuia, îndrumarea să fie lipsiţi de control şi de Bine era dacă se respecta şi bit şi tovarăşii Simedru Lupu, în cercuri şi cursuri, iar mem
în mai mare măsură tineretul din Galaţ, Sălaşu Superior, Bo- organizaţiei de pionieri etc. îndrumare practică. Acest lu hotărîrea cu privire la orga delegatul organizaţiei U.T.M., brii biroului şi comitetului ra
la îndeplinirea sarcinilor pu şorod şi altele, care numără a- cru a dus la săvîrşirea din par nizarea pe raion a unei con Negoi, loan Mariş, de la Silvaş, ional, n-au participat decît la
se în faţa organizaţiei raiona cum între 40-80 de membri. Formalismul n-are tea unor activişti ca Ladislau sfătuiri cu comandanţii brigăzi loan Pascotescu, de la Lunca foarte puţine din lecţiile preda
le U.T.M. Rezultatele activită ce căuta in munca Toma, loan Dumbuleu, Marga lor utemiste de muncă patrioti Cernii, ioan Radu, de la coopera te. De asemenea, adunările ge
ţii tinerilor ce lucrează în în Odată cu primirea de noi reta Petruş şi alţii, a unor a- că, sau dacă s-ar fi iniţiat mă tiva „Retezatul“ şi alţii. Criticînd nerale, nu sînt o tribună a e-
treprinderile raionului sînt con tineri în U.T.M. s-a întărit şi cu tineretul bateri de la instrucţiunile Co car un schimb de experienţă la stilul de muncă al biroului Co ducaţiei comuniste şi de multe
cretizate în cele 110.000 lei e- viaţa internă a multor organi mitetului Central al U.T.M. cu brigada din Fizeşti, care şi-a mitetului raional U.T.M., Gh. ori nu au un conţinut substan
conomii realizate de aceştia în zaţii de bază. Utemiştii dezbat Lucrările conferinţei au scos privire la primirea de noi mem dovedit în mod organizat exis Dumitrache, delegat de la Bre ţial.
anul 1959. Nume ca acelea ale cu mai mult curaj şi la un in evidenţă faptul că în acti bri în U.T.M. tenţa prin contribuţia adusă la tea Strei, a propus noului birou
utemiştilor Vasile Necş, Marga nivel mai înalt problemele ca- vitatea Comitetului raional construcţia grajdului întovără şi comitetului raional nou ales, In încheierea cuvintului lor,
reta Pistol şi Maria Tain de re-i frămînta. Acest lucru e U.T.M. şi în special în stilul de Biroul Comitetului raional şirii zootehnice. să se deplaseze mai des în or tovarăşii Teodor Mureşan şi
la „Ceramica“ Baru Mare, Lu- dovedit de discuţiile purtate muncă al biroului său, s-a ma U.T.M. nu s-a ridicat la înălţi ganizaţiile de bază şi să re Octavian Nistor, au făcut pre
creţia Goadi de la fabrica de cu ocazia alegerilor organelor nifestat mult formalism. Acest mea sarcinilor pe care le a- Toate aceste lipsuri au fost zolve acolo diferitele probleme pe ţioase propuneri şi au dat in
marmeladă, Nicolae Veţan, Con de conducere ale organizaţiilor formalism a trecut şi în rindul vea. Acest lucru e dovedit şi generate de stilul de muncă care Ie ridică tineretul, nu prin dicaţii concrete cu privire la
stantin' Petrescu şi Iuliu Huţ de bază, cînd peste 770 de aparatului comitetului raional, prin aceea că deşi în şedinţele defectuos al secretarilor şi al telefon sau cu adrese, aşa cum ceea ce trebuie să facă noul
de Ia întreprinderea „Vasile utemişti care' au luat cuvîntul, unii activişti ajungînd să des pe care le ţinea — şi care erau celorlalţi membri ai biroului s-a obişnuit pînă acum. comitet şi birou raional U.T.M.
Roaită“ din Nălaţ, şi mulţi al au analizat cu simţ de răspun făşoare o muncă de suprafaţă, destul de lungi şi de dese — se Comitetului raional U.T.M.
ţii, sînt de-acum cunoscute în dere problemele tnuncii lor şi mai mult prin telefon. Biroul luau uneori hotărîri bune, cu Educarea comunistă pentru îmbunătăţirea întregii
întregul raion. au făcut însemnate propuneri raional U.T.M. a organizat de conţinut, ele rămîneau înscri Veniţi mai des a tineretului — sale activităţi.
privind activitatea de viitor. multe ori în mod superfi se doar în procesul verbal. Ele
In munca de transformare Contribuţia tineretului la în cial pregătirea activului. In nu ajungeau să fie cunoscute în organizaţiile noastre! obiectiv principal ?
socialistă a agriculturii, sub făptuirea sarcinilor trasate de struirile au fost de multe ori de organizaţiile de bază, nu se
îndrumarea comuniştilor, nu partid şi guvern, precum şi de lipsite de conţinut şi, ca urma urmărea practic aplicarea lor Mulţi dintre delegaţii înscrişi In cuvîntul pe care l-au ros Conferinţa raională a ales a-
meroşi utemişti au adus o con C.C. al U.T.M., a fost şi ea mai re, activiştii plecau de la raion în viaţă. Aşa se face că or la cuvînt au cerut membrilor tit tovarăşii Teodor Mureşan, poi comitetul raional U.T.M. şi
tribuţie importantă. Ca urmare bogată. In cele aproape 100.000 cu probleme generale, pe care ganizaţii de bază U.T.M. cum Comitetului raional U.T.M. şi prim-secretar al Comitetului ra supleanţii acestuia, comisia de
a preocupării Comitetului ra ore de muncă voluntară efec apoi nu ştiau cum; să le rezol ai biroului, să se deplaseze mai ional P.M.R. Haţeg, şi Octavian revizie şi delegaţii la conferin
ional U.T.M. şi a muncii poli tuate, tinerii din raion au plan ve. Chiar şl planurile de mun- mult în organizaţiile de bază. Nistor, adjunct al secţiei de ţa regională. In prima sa plenară
tice desfăşurate în mijlocul ti tat 18 ha. pădure, au scos din Şi aceasta nu întîmplător. Ro propagandă a Comitetului Cen Comitetul raional şi-a ales
diferite pepiniere 94.000 puieţi, şu Nicolae, delegatul utemişti- tral al U.T.M., ei au pus un biroul său. Funcţia de prim-
nerilor de Ia sate, în sectorul s-au îngrijit de întreţinerea ar accent deosebit pe sarcina ce secretar a fost încredinţată tov.
boretului pe o suprafaţă de 40 i-a fost încredinţată Uniunii Nicolae Nandrea, iar ca secre
socialist agricol sînt cuprinse ha., iar pentru a asigura con Tineretului Muncitor de către tari au fost aleşi tov. Marian
aciim' familiile' a 2.800 de u- Moldovan, Elena Avram şi Za-
harie Trifu.
PETRE FARCAŞIU