Page 100 - 1960-03
P. 100
a dru mm 'smmrmuLui fôn 1037
Pag. %
Vli&T^ PIE P A R T IO -'-.?VW-'“’'- y'--r
S cu rtare» term enelor de dare iss. »Şnoara
exploatare a noilor agregate
$& îmbumafofim munca de ed u care p&fn'ofică
siderurgice —'obiectiv im portant şi 'm fe a s a fÎQ n a U ş tii c? tin e r e tu h s i ş c o la r
al muncii de partid
Formarea şî educarea
Pentru organizaţiile, de partid Organizaţiile de partid, în ajutorul reciproc în muncă a colectivului de elevi
’de pe şantierele noilor conştruc- scopul mobilizării tuturor muri- dus la o strînsă colaborare, la
ţii siderurgice de la Hunedoa- citorilor la îndeplinirea şarcini- Unul din principiile fundamentale ale au decurs lecţiile, ce greutăţi s-au
ra, un obiectiv important al lor de producţie, a îndrumat co- ţaţă de propria lor munca, educaţiei comuniste, este educaţia ti- ivit, ce note s-au primit etc. In felul
muncii de partid este scurtarea mitetele sindicale de secţie să La. unele lucrări, construeto-
termenelor de dare în exploata- organizeze întrecerea socialistă rii trebuie să creeze front de lu- nerei generaţii în colectiv. Formarea acesta am realizat o trecere lentă de
re a noilor agregate siderurgice, pe bază de obiective concrete, oru montorilor, să execute lu- constructorilor societăţii socialiste Ia 0 supraveghere strictă, de la sfa-
Pentru înfăptuirea aceştui obiec.- stabilindu-se termene precise crările de primă urgenţă, care formarea omului de tip rtou, capabil ial ?i ‘"drumările permanente ale în
tiv, organizaţiile de partid de la privind terminarea şi predarea sînt pe fază, iar la altele, mon- să muncească şi să trăiască în colec- văţătorului, Ia o formă mai deose-
grupurile de şantiere construcţii noilor obiective industriale, creş- Lorii trebuie să facă acelaşi lu- iiv, să subordoneze interesele perso bită.
II şi montaj I.S.S.H,, au cău- ferea producţiei şi productivi- cru. Nouă nu ne putea fi deci Printre fruntaşii fabricii de ciorapi „Sebeşul“ din sebeş se nale celor colective şi să se supună Pentru buna desfăşurare a activi
tat ca în acest an să pătrundă tăţii muncii, realizarea de eco- ' indiferent dacă vecinul îşi face numără şi comunistul Ioan Bădilă din secţia Cotton. El lu
voinţei şi hotărârii colectivului, să tăţilor în clasă, pentru imprimarea u-
mai adînc în problemele econo- nomii şi reducerea preţului de planul sau nu. De aceea, au fost crează la maşina de fesul ciorapi şi depăşeşte îri medie lupte pentru interesele colectivului, se nor reguli de conduită, am prelucrat
mice, să ie cunoască şi să in- cost. In sectoarele noastre, a luate măsuri pentru executarea norma cu 20-25 la sută. poate realiza numai printr-un colectiv regulile de comportare, lămurind ne
tervină în mod hotărît acolo un- fost organizată şi întrecerea pe în primul rînd a lucrărilor ab- bine închegat şi activ. cesitatea lor şi insistând asupra fap
de se constată deficienţe, prin profesii, peptru titlul de cel mai solut necesare, pentru asigura- Şcoala burgheză, servind interesele tului că ele sînt obligatorii pentru
luarea de măsuri în vederea bun zidar, fierar-betonist, mon- rea' de îront de lucru perma- clasei exploatatoare, nu urmărea în toţi. Serviciul de clasă, a fost astfel
fnlăturării lor. tor, sudor etc. Angajamentele nent atît pentru constructori cît organizat, ca toţi elevii să ajungă
Se dezvoltă gospodăria colectivăIn adunările de partid, ău luate de brigăzi au fost însori- şi pentru monton. In acest fel chegarea colectivului de elevi, dezvol prin rotaţie să răspundă de discipli
tarea spiritului tovărăşesc, ci din con
nă, curăţenie etc., iar ia sfârşitul săp-
fost dezbătute si analizate sar- se pe panouri care ău fost ex- c-a asigurat o mai mare viteza In urmă cu 2—3 luni, cu pri cumpărat sînt de rasă superioa tră, căuta să izoleze elevii unii rje tâmînii, să se prezinte situaţia sub for
dnlle de plan pe m ul 1960I cît o m M fiecare loc de muncă, de lucru pe şantiere iar con- lejul unei adunări generale, ră. alţii, să dezvolte în ei individualismul ma unui scurt raport.
şi posibilităţile de scurtare a De asemenea, pe panouri mari strucţiile înaintează in ritm ra- membrii gospodăriei agricole co O atenţie deosebită acordă şi egoismul.
terrnenelor de dare în exploa- au fost înscrise angajamentele pid. Procedind m acest fel, in- Deosebit de important am conslde-
tare a noilor agregate siderur- muncitorilor grupului de şantie- treaga rpasă de constructori a lective „1 Mai“ din satul Dem- colectiviştii din Demsuş şi con n socie alea socialistă, bazată pe rat faptul că în faţa colectivului cla-
gice. Diţpă ce aceste probleme re construcţii II şi montaj. Tot- fost mobilizată şi a contribuit suş, raionul Haţeg, au hotărît strucţiilor. De curînd, ei au con proprietatea socia-
au fost discutate în adunările de odată, prin diferite forme ale a- la realizarea înainte de termen să-şi sporească şeptelul cu încă struit 2 pătule cu o capacitate sei se pun diferite
partid şi s-au stabilit măsuri gitaţiei, ca panouri, lozinci, gra- a unor importante obiective in- 3 vaci de lapte, 103 oi şi 10 de 10 vagoane fiecare, o remiză listă a mijloacelor obiective imediate,
conorete. ele au fost dezbătute b'ce, articole la gazeta de pe- dustriale. sau mai îndepărta
de producţie, s-au te, pentru a căror
creat condiţiile ne
cu masa largă de constructori, rete etc., se popularizează rea- Considerăm că cheia' succese- scroafe. pentru atelaje şi au procurat cesare formării ade realizare erau an
Aceste dezb¦'ateri aii d'us l‘a sta Uzările obţinute în întrecerea lor obţinute de către colectivele Trecînd la înfăptuirea hotă- cimentul necesar construirii ce văratelor colective, trenaţi toţi elevii. Am
bilirea de termene precise pen socialistă, se arată metodele noastre constă în colaborarea şi rîrii luate, ei au cumpărat pînă lui de-al doilea grajd, în care care constituie factorul principal al °bişnuit ca, împreună cu elevii, să fi-
tru realizarea construcţiilor pe prin care s-au obţinut aceste întrajutorarea reciprocă pentru în prezent din fonduri proprii se vor putea adăposti 40 vite
iaze şi operaţii. Atuncitorii noş-' succese, muncitorii care le-au şi din împrumut, 83 oi, 8 scroa mari. formării personalităţii omului de tip xăm obiective pentru una sau două
tri şi-au luat angajamente con realizat şi şe cheamă întregul terminarea cît mai grabnică a fe şi 3 vad. Merită subliniat
construcţiilor. Aceasta explică că toate animalele pe care le-au N. BUTEAŢA nou. săptămîni c a : nici o abatere discipli
faptul că noi am reuşit să ter corespondent
crete privind realizarea' înainte1 colectiv să le urmeze exemplul minăm într-un timp record con In cele ce urmează voi arăta cîteva nară, cît mai puţine note sub S, săp-
strucţia şi montajul şi să dăm aspecte ale muncii de formare a co tămîna notelor de 7, 8, 9 şi 10 etc.
3e termen a diferitelor lucrări Cql®bor&rea în exploatare cu mult înainte lectivului de elevi în clasa a V-a. Aceste obiective, sub formă de lozincă,
de construcţie şi montaj. de termen cuptoarele adinei nr. erau scrise în afişierul clasei. Elevii
7 şi 8 de la laminorul bluniing, In clasa a V-a, elevii sînt instruiţi de serviciu, activul clasei şi în gene
Pe baza propunerilor făcute şi siîircijui'orcsrôô — cît şi cuptorul adînc nr. 9. De Creste fondul de bază şi educaţi de mai mulţi educatori, res ral. întreaga clasă, urmăreau modul
asemenea, şi la executarea Iu pectiv profesorii diferitelor catedre. de realizare. Prin asemenea procedee
rde muncitori, tehnicieni şi ingi c besa s u c c e s e lo r n o o s fre In acest -caz, controlul sistematic
neri, cu prilejul dezbaterii noi orarilor de construcţie şi mon
lor sarcini de pian şi a anga ja - F ă ră 'o strînsă colaborare şi taj de Ia cuptorul Martin de Gospodăria colectivă din Dra- cum în total 17 vaci), 3 pe al unui educator, învăţătorul, este în s-a ajuns ca săptămîni de-a rândul“qa
400 tone al noii oţelării Martin şov are o suprafaţă de 150 ha, rechi de boi şi vom mai cum locuit cu controlul mai multor edu nu fie nici o notare de indisciplină,
menfelor, organizaţiile de partid întrajutorare a muncitorilor de de la Combinatul siderurgic din Faţă de prevederile consfătui păra in aceste zile încă 3 pe catori, cu influenţe diferite, între care în condică, sau din 60—70 note pri
au îndrumat conducerile admi; la grupurile de construcţii şi rii de la Constanţa, colectiviş rechi. Numărul oilor, proprie de multe ori lipseşte unitatea nece mite într-o săpiămînă, doar 2—3 să
nistrative să elaboreze .planuri Hunedoara sîntem cu multe lu tii din Draşov au rămas pînă tate obştească, a crescut la 240, sară. fie sub nota 5.
de măsuri tehnico-orgauizatori- montaj, nu se putea concepe ca crări înainte de grafic, iar cu la începutul acestui an mult în din care 100 sînt cu lină semi-
celelalte în' grafic. urmă în ce priveşte creştereă fină. Cele 4 scroafe, dintre ca
lucrările pe care le avem de şi dezvoltarea animalelor adu re una are deja 7 purcei — şi
In prezent, atît constructorii cătoare de mari venituri. cele pe care le vom mai cum
ce în vederea asigurării apro executat să fie realizate înainte păra, vor asigura pînă la sfîr- Pentru a preînfîmpina această si Dar viaţa colectivului poate fi în
vizionării muncitorilor cu mate de termen. De aceea, între orga cît şi montorii, în frunte cu co Veniturile gospodăriei colec
rialele necesare şi a frontului nizaţiile noastre de partid s-a muniştii, dau bătălia pentru ter tive fiind frumoase la încheie şitul anului numărul de porci tuaţie, am căutat să cunosc elevii tărită şi prin--activităţi în afară de
de lucru corespunzător. In sco stabilit o strînsă legătură. Ga minarea şi darea în exploatare rea anului trecut, In acest an, ne cerut la suta de hectare. cniar din clasa a IV-a, prin asistenţa clasă, ca excursii, lucrări practice,
înainte de termen a instalaţiei consiliul de conducere a ho la ore, prin discuţii cu elevii şi fîn munci voluntare, acţiuni patriotice etc.
pul cointeresării muncitorilor în secretari ai organizaţiilor de de aglomerare a minereului au- tă rît să pună mai mult accent Colectiviştii din Draşov se văţătorul şi mai ales, am căutat să Astfel, am vizitat cu elevii muzeul lo
tofondant şi a altor lucrări, cît pe dezvoltarea sectorului zoo preocupă şi de asigurarea adă
îndeplinirea1 şi depăşirea sarci- bază, noi ne-am consultat, şi ne şi pentru terminarea şi darea în tehnic. Drept urinare, gospo posturilor necesare animalelor cunosc stilul de muncă al învăţăto cal, am participat la colectarea fieru
exploatare pînă la 23 August dăria noastră a cumpărat în din gospodăria agricolă colec rului care condusese clasa în tot ci lui vechi şi a maculaturii, am orga
nilor de producţie, s-a trecui consultăm în cele mai diverse a.c. a cuptorului Martin de 400 că 10 vaci cu lapte (avem a- tivă. Se va construi un grajd clul I. Faptul că la şcoala noastră nizat întreceri la diferite rnurţei vo
tone. însufleţind şi mai mult pentru 25 vite mari, în care se acordă multă atenţie continuităţii luntare etc.
la extinderea muncii, în acord probleme privind bun.a organi- munca constructorilor, noi vom Âporiul celor mici scop a fost procurată cantita în munca instructiv-educafivă. se u-
reuşi să-i mobilizăm în lupta tea de 80.000 cărămizi şi 5.000 şurează trecerea de la o clasă la Influenţa conţinutului politico-ideo-
global.. Extinderea acestei fne- zare şj desfăşurare a'muncii pe pentru obţinerea de noi succese Pionierii şcolii elementare de bucăţi de ţiglă, logic al lecţiilor este una din cela
4 ani din satul Chergheş, raio
tode de lucru, pe lîngă faptul şantiere, am stabilit împreună în scurtarea termenului de con nul Uia, au întreprins în ulti CONSTANTIN ŞERBAN
ma vreme o serie de acţiuni preşedintele G.A.C., comuna Draşov
că stimulează muncitorii din măsurile politico-organizatorice strucţie şi darea în folosinţă frumoase.
punct de vedere material, a dus care sa ducă la o strjnsă coîa- înainte de termen a importan- alta, de la un ciclu la altul. mai importante condiţii de educaţie
la îmbunătăţirea calităţii lucră- forare între constructori şi Odată cu începerea anului şcolar, a colectivului de elevi. In felul acesta
rilor, la economisirea de mate- montori. am asistat Ia orele de curs, am dis- se Ajunge la formarea opiniei clasei,
riale, ta realizarea de însemnate Scopul activităţii noastre este culat cu profesorii care predau la da- atitudinii faţă de muncă, faţă de bu
economii şi, ce-i mai important, oomu,n ; realizarea înainte de şii, despre unitatea de cerinţe, des- nurife şcolii, bunurile obşteşti etc. Ro-
Ia scurtarea' termenelor de exe- fermen a noilor obiective în pre stilul de muncă al învăţătorului, ,ul principal revine tot dirigintelui,
ălţare a lucrărilor. . . '¦ dustriale. Pentru atingerea aces- despre greutăţile elevilor de a se o- care m> trebuie să se rezume numaî
Organizaţiile noastre de par- tui scop, am luat măsuri de a- bişnui cu metoda fiecăruia în parte. ta orele educative, sau la obiectul pe
tid, în afară de faptul că au asi- sigurare a unei strînse coiabo- Obişnuiesc ca în primul trimestru, care îl predă. EI trebuie să lucreze
gurat ca majoritatea brigăzilor rgrj şj întrajutorări între con- la sfârşitul orelor dc curs, să discut strînsă legătură şi colaborare cu
să fie conduse de către membri ducerile şantierelor, grupele de cu toată clasa asupra modului cum' toţi profesorii care predau la clasa
şi candidaţi' de partid, au făcut o partid, organizaţiile sindicale şi telor obiective industriale de la Ei au colectat 800 kg. fier -ES- respectivă.
vechi şi 15 kg. maculatură, au
repartizare corespunzătoare /a de U.T.M., între muncitorii ce- Hunedoara, amenajat rondouri pentru flori La P la n ta tu l pufeţslor Am căutat ca în faţa colectivului
membrilor şi candidaţilor de jor 'două grupuri de şantiere, să pun mereu sarcini noi, mobiliza
IOAN TĂNASE
partid pe fiecare punct de lucru, Noi am învăţat pe muncitori să în jurul şcolii, au văruit şi au Odată cu sosirea primăverii, brigăzii ute&iste de muneă toare, pentru ca viaţa colectivului să
secretarul organizaţiei de bază
încredinţîndu-le sarcini concre- nu le fie indiferent' dacă tova- P.M.R. de la grupul Ii construcţii curăţat pomii. In aceste munci, brigăzile de muncă patriotică patriotică din Miercurea sat si nu devină monotonă. Am apreciat cele
te privind desfăşurarea muncii răşîî lor de muncă — vecinii lor s-au evidenţiat pionierii Voicu din comuna Miercurea au por- G.A.C., s-au deplasat în raza mai mici succese ”â!e colectivului da
politice în scopul mobilizării __ îşi îndeplinesc său nu sar- IOAN PĂTRAŞCU Hănăşcău, Rodica Oancea, Me nit la acţiune. La chemarea lan- elevi şl am căutat să le mărim şl să
constructorilor Ia îndeplinirea oinile, dacă dăti său nu lucru secretarul organizaţiei de bază lania Toma şi alţii. sată de comitetul comunal comunei Poiana unde au plan- le sporim, întărind încrederea în for
înainte de termen ă sarcinilor de calitate, economisesc sau fac P.M.R. de la grupul de montaj ţele lor. Aşa s-au ridicat elevii Liţescu
P. TIRBAN U.T.M., 35 de tineri, membri ai aProaPe 1-700 puieţi. Eugen, Sănduleac Vasile şl alţii.
de producţie. risipă de materiale. Gontrolul şi de la l.C.S. Hunedoara Cu acelaşi elan tineresc bri
corespondent gada utemistă de muncă patrio
tică din satul Dobîrca, alături Am căutat şi caut să creez în clasă
iratílrajnn «sta de cea din Miercurea, într-o al o atmosferă de muncă, seriozitate, a-
tă zi a plantat peste 4.000 de julor tovărăşesc şi mai ales de disci
puieţi, contribuind astfel la plină. Acest lucru s-a reflectat şl se
reflectă în dorinţa, voinţa şl bucuria
ZILE ISTORICE realizarea unor însemnate eco fiecărui elev că face parte dintr-o cla
nomii. să unde se iau numai note bune, un
După revoluţia burgtiezo- nöu) în piaţa gării Finlanda tind începe revoluţia pro- şi eu capul pe uşă şi care de disciplina este nota obişnuită a zi
dejnocratică din februarie, se adunaseră mii de munci letară / S-au evidenţiat în mod deo lei şi unde se primesc laude din par
îmi îndeplineam serviciul 'mi tori, muncitoare, soldaţi şi nu-mi fu mirarea cînd l-am sebit tin e rii: Bunéa Maria, tea tuturor profesorilor. Mîine această
litar, într,-o unitate de m a matrozi din Petrograd. 1Mii Dar temerile mele se do Marinescu Florica, Cunţan A- situaţie va deveni tradiţia clasei.
şini blindate care avea gar de priviri erau îndreptate în F. A, Bîcov vediră a fi neîntemeiate. recunoscut pe Lenin în o- chim, Jugastru Dumitru, Fel-
nizoana la Petrograd. Era direcţia . d„e ^unde trebuia 'să meth Simion, Pascu Elisabeta şi IOAN ISTRATE
o perioadă de activitate fe se Era pentru prima oară cînd — E teafăr, sănătos, în a- mul care şezuse pe prichiciul alţii. profesor diriginte la clasa a V-a B
brilă, şi fiecare bolşevic a- se auzi mult aşteptatul şuie K auzeam şî-l vedeam pe fară de orice pericol — auzi-i
vea mult de lucru. Eu aveam rat al locomotivei şi în clipa Vlaăimir Ilici. După aceea eu un glas surescitat. ferestrei de lîngă postul cen H. POPESCU Şcoala medie „Aurel Vlaicu“
sarcina să difuzez ziarul următoare trenul se opri pe mi-a fost dat să-l mai în- Orăştie
„Pravda“. Mă duceam deseori peron. In uşa unui vagon se tîlnesc de multe ori. In spe Cel care vorbise n-a mai tral şi ascultase discuţiile os corespondent
arată un om nu tocmai înalt, cial mi-a rămas întipărit în spus cine e „teafăr, sănătos“
la Comitetul Central al parti îmbrăcat într-un palton ne minte întîlnirea mea cu Le- taşilor gărzilor roşii.
dului. care pe vremea aceea, gru. Era. Lenin. nin la cartierul general al Şi »in afară, de orice pericol
insurecţiei armate din octom- &ar înţelesesem foarte bine Nu-l recunoscusem îndată,
în 1917, îşi avea sediul în Vlaăimir Ilici salută voios brie, la Smolnîi. Aici veneau despre tine era vorba. Am
fostul palat al dansatoarei pe cei care veniseră să-l. in- într-un şuvoi neîntrerupt oa- isşit pe coridor, care zumzăia fiindcă era cu perucă pe cap, Bine ar fi daeăse,
Kşeşinslcaia din cartierul Pe- meni înarmaţi din fabrici şi de lume ca un stup de albi-
trograăsJci. tîrnpine. iar aceştia îi răspun- uzine, militari si marinari, ne- Eoţi vorbeau numai des- ba îşi pusese şi un palton
seră cu urale zgomotoase. A- pre Lenin. Unii susţineau că
La 3 (16) aprilie, ziua, am poi, Lenin trecu în revistă La 24 octomhrie (6 noiem. se găseşte în clădire, alţii străin. Venise astfel îmbrăcat
primit sarcina de partid să garda de onoare şi primi ra- M e) m ? mă aflam ln can. dezminţeau acest lucru, dar.
anunţ cît mai grabnic o se portul. Era emoţionat şi oare- celaria deta?amentului meu_ bineînţeles, nimeni nu ştia în seara zilei de 24' octombrie ...conducerea, staţiei C.F.R. cultură a Sfatului popular re
rie de tovarăşi despre apro cum stingherit de aceasta pn- Eram pe aţuncî comîsarul CQ_ unde anume se găseşte Vla Simeria ar lua măsuri pentru gional ar avea în vedere şi o-
piata sosire a lui Lenin la mîtetului militar revoiuţionar dimir ilici, urmărit cu atîta la Smolnîi, părăsinău-şi ulti ca şi trenul de persoane Simeria- raşul Haţeg. In felul acesta, şi
Petrograd. Astăzi la noi ori mire neaşteptată. străşnicie de copoii guvernu Deva, care pleacă din Sime cetăţenii de aici ar putea asis
ce ştire despre un eveniment Iar tină ilici, după ce stră- însărcinat cu paza şi menţi- lui provizoriu. ma locuinţă ilegală. M-am ria la ora 7,10 dimineaţa, să ta Ia spectacole de calitate şi
important es^e publicată în nerea legăturii între smolnîi fie dotat cu un vagon de clasa variate ca gen.
toate ziarele şi difuzată prin bătu gara, ajunse în piaţa şi muncitorii din fabrici şiu- Se auzea zvon de glasuri şi bucurat nespus, îmi, venea $ă I-a, deoarece unii călători ca
radio. Pe vremea aceea însă din faţa ei, mulţimea adu- zlne. Deodată a intrat încan- la postul central. M-am apro re au bilet Ia această clasă, ...conducerea Icomregiocoop
nu dispuneam de asemenea nată îl primi cu alte ovaţii celarie cu paşi grăbiţi unul piat de un grup de ostaşi ai strig : lată-l pe Lenin al se văd puşi în situaţia de-a nu din Deva ar lua măsuri ca ma
mijloace eficiente şi rapide. şi urale furtunoase. Purtat dintre tovarăşii mei, şi, fără dârzilor roşii ca să aud ce se putea folosi de el. gazinul „Universal“ din Călan
De aceea fiecare dintre noi, pe braţe de muncitori. Via- discută Vorbeau tot despre nostru, e aici, printre n o i! să fie mai bine aprovizionat,
bolşevicii, trebuia să vizite ăimir Ilici fu urcat pe auto- spună o vorbă, mi-a întins benin. Ei a seara tlrziu. Ui- N. SBUGHEA în special cu mărfuri de se
ze trei tovarăşi sau trei în mobihil blindat ce staţiona ziarul, arăiîndu-mi o scurtă tîndu-mă atent în jur, am Lenin mă observă num aide- zon. Astfel, cetăţenii nu ar mai
treprinderi şi să dea de veste lingă gară (astăzi acest au- informaţie încadrată cu ere- băgat de 'seamă că pe pri- corespondent fi nevoiţi să se aprovizioneze
că se aşteaptă sosirea lui ionul roşu într-un chenar. chiciul ferestrei stă un băr- cît, mă chemă la dînsul şi cu aceste mărfuri din alte lo
Lenin. tomobil blindat se găseşte la ...conducerile C.L.D.C. şi O C.L. calităţi.
intrarea în filiala Muzeului ziarul burghez anunţa că bat care ascultă la cele ce mă întrebă zîm bină: produse industriale Deva ar a-
II aşteptam cu nerăbdare „Lenin“ din Leningrad). De gUVernui provizoriu ştie unde discută ostaşii gărzilor roşii. proviziona la timp unităţile ...sfatul popular al comunei
aici, de pe automobilul blin- se gdsegţe Lenin şi că în le- — Ei, cum merge treaba cu lor de desfacere din regiune. Gurasada ar acorda mai multă
pe Vladimir Ilici şi ne-am dat, Vlaăimir Ilici, a felicitat gdtură cu aceasta au şi fost Chiar în acel moment am In felul acesta, lipsa unor ar atenţie reparării podurilor din
depăşit cu toţi sarcina de proletariatul revoluţionar al iuaţc măsuri pentru aresta- automobilele, tovarăşe cu au- ticole de librărie şi papetărie raza comunei şi în special în
partid: fiecare din noi a vi rea lui Spăpai a a m m fost chemat la tovarăşul n-ar mai fi simţită dte cumpă hotarul satului Cîmpuri Sur-
zitat nu trei, ci zeci de oa Petrogradului şi a lansat lo- totracţiunea ? rători. duc.
meni. mină. şi un fior îm.i străbătu Sverălov. Cină mă întorceam
zinca sa istorică: Trăiască trupul. Ce-i de făcut? Dacă-l Vlaăimir Ilici se interesa ăe De aproape 3 săptămîni de ...întreprinderea 'de electrici
La 3 aprilie (16 aprilie, stil pe coridor, zării într-una din zile. în unitatea C.L.D.C. şi tate ar acorda mai multă a-
Revoluţia Socialistă!“. arestează ?A Tocmai acum, situaţia căilor de comunicaţie ^ chioşcurile O.C.L. din Orăştie tenţie iluminatului public pe
camere lume multă şi auzii ţ nu se găseşte hîrtie de scris. străzile 23 August şi I. V. Sta-
glasul lui Lenin. Mi-am vîrit şi de transport, care au jucat \ lin din Orăştie. Sînt zile în
ţ T LĂZARESGU
apoi un rol foarte important corespondent şir cînd, datorită unor defec
)
în perioada Marii Revoluţii \ ...la întocmirea programului ţiuni de instalaţie, iluminatul
\ turneelor artistice ale teatre
din Octombrie. \ lor de stat din regiune şi din străzilor se face numai parţial
I-am expus 'situaţia din de
taşamentul de sub ordinele
mele. A doua zi l-am văzut
pe Lenin la Congresul al II-
lea al Sovietelor din întrea
ga Rusie. A vorbit despre
pace, despre păm înt, despre
formarea guvernului sovietic.
despre victoria Revoluţiei.
proletare din Rusia, care ăes-
chiăe o nouă eră în ăezvol-
tarea întregii istorii a ome-
nirîi... ^ ...- -pv
ţ$ră!, secţia, de. în v ă ţă m în t şi sau delgc.