Page 102 - 1960-03

Pag. 4 D R V M V l. s n r : i A i . r s w u Nr. 163

xdiinxelß s llr i • jiuumeAe sJtuu. • MtUmBή stint • S o v ie tu lu i S u p re m i

ai UL R* Sh Sa

MOSCOVA 29 (Agerpres). — TASS a n u n ţă : Prezidiul Sovie­
tului Suprem al U.R.S.S. a holărît să convoace la 5 mai la
Moscova cea de-a cincea sesiune a Sovietului Suprem al
U.R.S.S.

-§38 ¦

Şedinţa Comitetului celor zece

Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa ţări pentru dezarmare

GENEVA 29 Trimisul special zece s-a înfrunit la Geneva.
Agerpres Horia Liman, anunţă: Tot delegatul canadian, apă-

La 29 martie a avut loc în Pa­ rind propunerea anterioară a de*

In străvechea Marsilie [alintarea primaratu oraşului Marsilia latul Naţiunilor cea de-a 11-a legatului Statelor Unite, a sus­
şedinţă a Comitetului celor zece ţinut din nou că trebuie lăsate
ţări pentru dezarmare, sub pre­ de o parte divergenţele cu pri­

(U rm are din pag. t-a ) Nikita Sergheevici un album cu şedinţia delegatului S.U.A., vire Ia cifrele asupra reducerii

alţi deputaţi, şi de reprezentanţi fotografii şi o monografie des­ PARIS 29 (Agerpres), —- In acest oraş, îndeosebi construc­ afară de aceasta, chiar dv. aţi Frederich Eaton. Generalul efectivelor armate şi, presupu-
ai Consiliului Municipal, oaspe­ pre istoria portului cadrul recepţiei de ta primăria ţii de şcoli, pe care N. S. Hruş­ dat o ripostă celor care l-au Burns, delegatul canadian, care nînd că aceste divergenţe n-au
ţii încep vizitarea portului, pri­ din Marsilia, deputatul socialist ciov Ie-a vizitat în eursul zilei criticat pe generalul De Gaulle a luat cuvîntul, a afirmat că existat, să se examineze meto­
mind explicaţii de la directorul Părăsind portul în ovaţiile Gaston Defferre, primarul ora­ de 28 martie, Defferre a spus pentru vizita dv. spunînd că aţi comitetul nu poate discuta pro­ dele de control asupra reduce­
acestuia, Gouteau. entuziaste ale docherilor, N. S. şului, s-a adresat lui N. S. in continuare: venit nu în calitate de turist, blemele dezarmării generale şl rii efectivelor. „Nu înseamnă a-
Hruşciov vizitează apoi liceul Hruşciov rostind o cuvîntare pe nu pentru a face propagandă, totale întrucît nu are mandat
El arată că portul a fost dis­ „Nore“. care a început-o cu două pro­ In c-uvîntarea pe care aţi ros­ ci pentru a cunoaşte Franţa şi pentru aceasta. Răspunzînd a- ceasta control fără dezarmare?
trus de ocupanţi în timpul răz­ verbe : tit-o la sosirea în Franţa aţi poporul ei şl a restabili bunele cestei declaraţii şeful delegaţiei a întrebat V. Zorin. Demon­
boiului şi că construcţiile şi u- După aceasta, el se îndreaptă spus, domnule preşedinte, că relaţii dintre Franţa şl Uniunea sovietice, Valerian Zorin, a a-
tilajele portuare au avut şi ele spre primărie, unde în piaţă s-a „Poteca prieteniei trebuie cu­ dacă Franţa şi Uniunea Sovie­ Sovietică. amintit că a 14-a Adunare Ge­ straţi dacă puteţi că nu este
de suferit. Din trei sute de ma­ adunat o mare mulţime care sa­ răţată deseori de buruieni“. „Tre­ tică vor ajunge la o înţelegere, nerală a O.N.u. s-a încheiat
carale, rămăseseră doar trei în lută cu entuziasm pe şeful gu­ buie să ne cunoaştem bine. pacea în Europa va fi salvată. Domnul Defferre a amintit prin rezoluţia adoptată de 82 de aşa“.
momentul eliberării. După răz­ vernului sovietic. Deasupra ca­ pentru a ne iubi". Nu sînt împuternicit să abordez apoi Istoria „Marsfliezei" care, Următoarea şedinţă are loc
boi portul a fost refăcut şi lăr­ petelor flutură steaguri roşii, se probleme politice, sînt un simplu a spus el, este nu numai imnul state — între care şi cele pre­
g it văd nenumărate pancarte purtând Domnule preşedinte, a conti­ primar al unui oraş. Dar cred naţional al Republicii franceze, la 30 martie.
cuvinte de salut. nuat Defferre, sînt foarte mul­ că am dreptul şi trebuie să ci şi cântecul tuturor oamenilor zente la conferinţă — rezoluţie
Se văd macarale mari. Ele pot ţumit că am avut prilejul să spun că aprob iniţiativa genera­ iubitori de libertate. C ei pafru ostaşi eroi
încărca în vapoare pîna la 1000 In cadrul recepţiei, care s-a vă salut la primăria din Marsi­ lului De Gaulle care v-a invi­ care însărcinează Comitetul ce­
tone cereale pe oră, spune Gou­ desfăşurat într-o. atmosferă cor­ lia. Este pentru prima oară cînd tat în Franţa. Este îndeobşte N. S. Hruşciov a rem arcat: sovietici au plecat
teau. dială, Gaston Defferre, senator şeful guvernului U.R.S.S. face Acesta este nu numai cîntecul lor zece să elaboreze în amă­
şi primar al Marsilie}, şi N. S. 0 vizită în oraşul nostru. Acea­ cunoscut că o anumită parte ă poporului francez, cl şi cîntecul spre patrie
După ce face observaţia că Hruşciov, primul ministru al sta este o mare cinste pentru tuturor popoarelor revoluţiona­ nunt „măsuri care duc spre ţe­
acestea sînt instalaţii puternice, U.R.S.S., au rostit cuvîntări. noi. Dumneavoastră, domnule opiniei publice franceze a crezut re. La noi cel mal popular cîn- PARIS 29 (Agerpres). — In
N. S. Hruşciov întreabă: Nu preşedinte, sînteţi tot atît de tec era „Marsilieza". lul dezarmării generale şi tota­ dimineaţa zilei de 29 martie cei
dorifi cumva să primiţi din nou In tot timpul cît domnul Def­ bine cunoscut ca şi sputnicii şi că vizita dv. trebuie să se limi­ patru ostaşi eroi sovietici —.
grlu din Ucraina prin Marsi­ ferre şi N. S. Hruşciov şi-au 1unicii dv. Domnul Defferre I-a rugat pe le, sub control internaţional' e- A. Ziganşin, I. Fedotov, A.
lia ? Sigur că da. răspunde di­ rostit cuvîntările, populaţia, a- teze la şederea în Paris şi la N. S. Hruşciov să primească în Kriucikovski şi F. Poplav-
rectorul portului, amintind că dunată în piaţă, striga : „Hruş- In continuare, Defferre a adus dar medalia, special bătută pen­ fectiv“ şi să adopte aceste mă­ ski au plecat spre patrie.
în 1947 pe aici a sosit grîu din c.iov!“, „Hruşciov Ia balcon !“. elogii calităţilor personale ale tratative diplomatice. Personal tru el, care să-i amintească vi­ Pe aeroportul Bourget cu­
U.R.S.S. N. S. Hruşciov şi Cou- După ce şi-a rostit cuvîntarea. şefului guvernului sovietic, dra­ zita făcută în Marsilia. Lui N. suri „în timpul cel m'a! scurt rajoşii soldaţi au fost con­
teau au discutat în continuare N. S. Hruşciov a ieşit la balcon. gostei sale de viaţă, inteligenţei cred că preşedintele Republicii S. Hruşciov i s-au oferit şi alte duşi de generalul maior M.
despre schimburile comerciale. Mulţimea a salutat prin strigă­ şi cordialităţii sale. Noi am auzit daruri. cu putinţă“. Or, aceasta este S. Maslov, ataşatul militar al
te entuziaste pe solul marii ţări despre acestea, spune el, dar a- a avut dreptate c-înd v-a oferit U.R.S.S. în Franţa, contraami­
Iahtul trece pe lîngă o mare a sovietelor. cum ne-am -convins noi înşine un mandat. Pe de altă parte, ralul F. V. Jirov, reprezentanţi
static de triaj. Căi ferate leagă de aceste calităţi -şl am consta­ posibilitatea să ne vedeţi ţara. ai ambasadtei sovietice la Pa­
portul de întreprinderile indus­ După recepţia de la Consiliul tat că aveţi unele trăsături spe­ a subliniat V. Zorin, „dacă nu ris şi ziarişti.
triale din Marsilia. Portul Mar­ Municipal, în clădirea prefecturii cifice oamenilor din sud, aş Este foarte Important că oameni
silia este o gospodărie mare şi a avut loc un dejun în cinstea spune, marsilieze (aceste cu­ aveţi mandat să discutaţi pro­ In apropierea clădirii aero­
complexă. lui N. S. Hruşciov. Apoi şeful vinte provoacă animaţie şi ve* că dv., asupra cărora apasă o gării a avut loc o scenă im­
guvernului sovietic şi persoanele răspundere atît de mare, să cu­ blemele dezarmării generale şî presionantă. Tinerele vînzătoa-
Ocupanţii germani au vrut să care îl însoţesc au părăsit Mar­ După ce s caracterizat în cî- noască :n-u numai pe conducăto­ re de la chioşcul aerogării i-au
acapareze toate aceste bogăţii, silia' îndreptîndu-se spre aero­ teva cuvinte Marsilia şi cons­ totale, ce îe! de mandat aveţi?" recunoscut îndată pe eroi. Ele
portul Marfgnane. de unde au rii noştri ci şl ţara noastră şi le-au oferit o cutie cu mostrele
spune N. S. Hruşciov. trucţiile care se desfăşoară în Rămîne aşadar ca delegaţii a 30 dintre cele mai bune par-
plecat la Dijon, unde au sosit pe oamenii care locuiesc în ea. fumuri franceze pentru tinerele
Directorul portului oferă lui Deşi ne' mîndrlm cu capitala occidentali să revină în şedin­
la orele 17,20. ţele următoare la esenţa proble­
noastră, totuşi este clar că Pa­
mei pentru care Comitetul celor
risul nu reprezintă întreaga
Greva de la baza militară
Franţă şl este bine că veţi cu­ Vandenberg din S. U. A.
noaşte provinciile noastre. In
NEW YORK 29 (Agerpres). le la platformele de lansare a
— La baza militară Vanden­ proiectilelor Titan şi Atlas, din Moscova.

C u u în ta r e a lui NS.Hruşciov la p rim ă ria din M arsiliaberg, unde comandamentul for­ precum şi la instalaţiile care pun La ora 10,45, ora locală, a-
ţelor navale ale S.U.A. efec­ în acţiune proiectilele Bomarc. vionul „Tu-104“ la bordul că­
tuează experienţe cu proiectile ruia se aflau cei patru eroi
MARSILIA 29 (Agerpres). — tarea lor, încît un nou război U.R.S.S. se va dezvolta şi se va mal 'mult dfecît m-am aşteptat. teleghidate, cei 3.000 de mun­ In faţa intrărilor bazei au sovietici a pornit spre Mosco­
Luind cuvîntul la 2L martie la ar putea cuprinde într-o clipă întări ! Ştiu că în Franţa au exis- citori civili au declarat grevă fost instalate pichete de grevă. va.

primăria din Marsilia, N. S. în văpaia lui numeroase ţări şi sînt profund mişcat de aten- ta t^ Şi există atitudini diferite „oprind toate lucrările de con­ "ir fu
Hruşciov a spus printre altele: să pricinuiască oamenilor sufe-, ţja ?v., dragă domnule primar, fat ă de vizita mea. Vă sînt strucţii“ (United Press Inter­
MOSCOVA 29 Corespondentul
Ingăduiţi-mi să vă mulţumesc rinţe atît de grele şi distrugeri şi vreau să-mi exprim sincera foarte recunoscător că apre- national). Greva a fost iniţiată S osirea p reşed in telu i
Agerpres a n u n ţă : Marţi după-
pentru invitaţia de a vizita mi- nemăsurat de mari, pe care receunoştinţă pentru darurile pe ciati cu luciditate situaţia şi de muncitorii sindicatului unit R.A.U. 1 . Delhi amiază Moscova i-a întîmpinat
minatul dv. oraş, pentru căl­ nu le-au pricinuit toate răz­ care mi le-aţi oferit ca amin­ înţelegeţi în mod just necesi­ al electricienilor pentru a pro­
tatea de a stabili contacte cu DELHI 29 (Agerpres). — sărbătoreşte pe cei 4 soldaţi
duroasa primire făcută mie şi boaiele luate la un loc. Este de tire. Ele îmi vor aminti de o- oamenii de stat şi cu statele testa împotriva reducerii sala­ sovietici care timp de 49 de! zile
ceior care mă însoţesc. datoria popoarelor ca prin e- raşul dv. şi vor fi păstrate în- lor. Faptul că ţările noastre au riilor. Oficialităţile au decla­ La 29 martie a sosit la Delhi au înfruntat valurile Oceanu­
forturi comune să bareze calea tr-un muzeu. orînduiri politice şi sociale di­ rat că greva a întrerupt com- într-o vizită oficială Gamal lui Pacific, săvîrşind o faptă
Marsilia ne aminteşte nouă, războiului, să obţină dezarma­ ferite — o orînduire la dv. plect construcţiile şi reparaţii- Abdel Nasser, preşedintele Re- de eroism fără precedent în
oamenilor sovietici, de Odesa, re generală şi totală. In legătură cu faptul, că du­ alta la noi — nu trebuie sâ-i publicii Arabe Unite. istorie.
care este un mare oraş şi port pă cum aţi spus, nu aveţi deo­ lipsească pe oamenii noştri de
la Marea Neagră. Ni s-a spus După ce a amintit că dezar­ camdată un Lunnik, pot să vă posibilitatea de a se întîlni, de La aeroportul Vnukovo a \
că marsiliezii sînt oameni ve­ marea generală şi totală, pr6- făgăduiesc că atunci cînd vom a întări legăturile de prietenie, domnit o animaţie neobişnuită.
seli, cu replica întotdeauna ga- cum şi o pace trainică înteme- pleca spre Lună, vă vom lua pentru a se asigura coexistenţa T ra ta tive le de la C a m p D a vid dintre
iată pe aceasta ar deschide po- neapărat şi pe dv. Vom zbura paşnică. Mii de moscoviţi s-au adunat
ta, că le place să glumească sibilităţi nelimitate pentru co­ împreună spre Lună. E isenh ow er şi M a c m illa n
şi că au tradiţii frumoase. Cred merţul internaţional, N. S. Numai liliacul care nu poate pe aeroport să întîmpine pe
că din acest punct de vedere, Hruşciov s-a referit la proble­ PRIMARUL :' Mă declar de vedea soarele crede, probabil, WASHINGTON 29 (Ager­ tregii lumi, întrucît ea se refe­
locuitorii . oraşului ucrainean ma dezvoltării legăturilor eco­ pe acuma de acord. că nu există soare. Tot aşa, oa­ pres). — La 28 martie, au so­ ră la o problemă care prezintă cei 4 ostaşi sovietici eroi.
Odesa, nu rămîn în urma mar- nomice dintre U.R.S.S. şi Fran­ menii orbiţi de ură faţă dte sit la Camp David, primul mi­ interes pentru toate popoare­
siliezilor. Populaţia Odesei şi-a ţa. El a arătat că în ultima N. S. HRUŞCIOV: Desigur comunism cred că dacă nu vor nistru al Marii Britanii, Mac­ le, şi nu numai pentru ţările Un ob elisc în am intirea
apărat cu curaj oraşul de co­ vreme legăturile economice din­ că ne referim la un zbor care exista între ţările socialiste şi millan, şi preşedintele S.U.A., care participă la tratativele de lansării primului satelit
tropitorii fascişti, şi Odesei i tre cele două ţări se lărgesc va avea loc cu consimţămîntul capitaliste şi între oamenii de Eisenhower. înainte de începe­ la Geneva.
s-a acordat titlul de onoare de şi se întăresc şi că există mari dv. Considerăm, deci, că am stat, contactele împotriva căro­ rea tratativelor, a fost dată pu­ artificial al Păraîntuîui
„oraş-erou“. Oamenii sovietici posibilităţi pe această cale în căzut de acord. Nu sîntem atît ra se pronunţă ei — va dispa­ blicităţii o declaraţie comună Eisenhower şi Macmillan sub­
ştiu că şi marsiliezii au tra ­ viitor. de birocraţi încît să pretindem americano-engleză, adoptată de liniază în declaraţia comună, MOSCOVA 29 (Agerpres). —
diţiile lor glorioase de luptă. ca acest acord să fie perfectat re învăţătura comunistă,- vor şefii celor două guverne înain­ că îşi dau seama de importan­ TASS anunţă: Consiliul de Mi­
In timpul Marii Revoluţii fran­ Marsilia este denumită de prin formalitatea unor semnă­ te de sosirea lor la Camp Da­ ţa realizării unui acord cu niştri al U.R.S.S. a aprobat pro­
ceze batalioane marsilieze au obicei poarta Franţei spre O- turi. Vreau să-mi exprim cea înceta să existe ţările socia­ vid. Uniunea Sovietică cu privire la iectul unui obelisc în amintirea
venit în ajutorul Parisului re­ rient, a spus N. S. Hruşciov. mai sinceră recunoştinţă faţă încetarea experienţelor nuclea­ lansării primului satelit artifi­
voluţionar şi au adus cu ele de locuitorii Marsiliei pentru liste. Aceasta este o politică In declaraţie se arată că re, care să fie garantat In m ă­ cial al Pămîntului. Obeliscul va
nemuritoarea „Marsilieză“ ca­ Sub ochii noştri, în Orient se primirea excepţional de căldu- scopul principal al întrevede­ sură suficientă prin control dat fi ridicat în faţa intrării prin­
re a devenit imnul poporului desfăşoară un proces furtunos nerezonabilă, sortită eşecului. rii dintre Eisenhower şi Mac­ fiind că un asemenea acord cipale a Expoziţiei realizărilor
francez iubitor de libertate. A- de creşterea conştiinţei naţio­ roasă, pentru cordialitatea pe millan este de a discuta actua­ poate duce Ia un progres în economice naţionale a U.R.S.S.
cest cîntec i-a însufleţit şi pe nale a popoarelor. Nu poţi să care o simţim aici din partea Primirea ce ne-a fost făcută lul stadiu al tratativelor de la domeniul mai larg al reducerii
democraţii şi revoluţionarii ruşi nu ţii seama de aceasta. Spi­ cetăţenilor Marsiliei, din p ar­ Geneva cu privire la încetarea înarmărilor şi al controlului Partea superioară a obelis­
în lupta pentru eliberarea po­ ritul vremii cere ca relaţiile cu tea dv. personal, stimate dom­ ia Marsilia, a declarat N. S. experienţelor cu arma nuclea­ asupra acestei reduceri. cului va fi acoperită cu titan.
porului. aceste popoare să fie clădite nule primar. ră. S.U.A. şi Anglia, se spune Pe postamentul de granit se
pe o bază nouă, pe baza ega­ Hruşciov în încheiere, ne con­ în continuarea declaraţiei, vor In încheierea declaraţiei, Ei­ vor afla basoreliefuri consacra­
In anii celui de-aî doilea răz­ lităţii în drepturi şi a respec­ Am privit cu mult interes examina diferitele aspecte ale senhower şi Macmillan îşi ex­ te realizărilor remarcabile ale
boi mondial marsiliezii au lup­ tului reciproc. Numai pe aceas­ construcţiile ce se desfăşoară vinge că aici, pe coasta france­ primă convingerea că în urma oamenilor de ştiinţă şi tehni­
ta t cu curaj în rîndurile miş­ tă bază pot fi menţinute rela­ aici. îmi place înflăcărarea cienilor sovietici care au croit
cării de rezistenţă, împotriva ţiile statornicite în cursul isto­ dv., dragostea dv. pentru oraş. ză a Mării Mediterane, există primii din lume drumul spre
cotropitorilor străini. riei între popoarele indepen­ pentru construcţiile Iui. Am să Cosmos.
vă spun în secret că şi eu su­ mulţi prieteni sinceri şi înflă­
făr ’de această boală. Vă rog Compoziţia obeliscului cu­
căraţi ai păcii şi colaborării

prieteneşti dintre Uniunea So­

vietică şi Franţa. Acest fapt ne

bucură şi ne insuflă speranţa

In vremurile noastre, oraşele dente şi egale în drepturi. să veniţi la Moscova, în Uniu­ că prietenia dintre popoarele recentelor propuneri ale Uniu­ tratativelor de la Camp David prinde un bust al lui Konstan-

care' 'sînt centre de cultură, în Prosperitatea economică a nea Sovietică. Vă vom arăta Franţei şi U.R.S.S. se va dez­ nii Sovietice. Conferinţa de la se va ajunge la un acord asu­ tin ŢioUcovslci.
care sînt concentrate realiză­ popoarelor Asiei şi Africii va construcţiile noastre. Cred că pra modului în care vor ac­
rile gîndirii omeneşti şi crea­ face să circule în 2 direcţii un vă va folosi să le vedeţi. La volta si întări I Geneva a reţinut atenţia în- ţiona mai departe pentru re­ Stilobatul (Postamentul ma­
ţiile admirabile ale mîinilor o- puternic torent de mărfuri ca­ dv. se construieşte bine. N-am zolvarea problemei de impor­ siv al obeliscului), va adăposti
meneşti, trebuie să se apro­ re prin poarta Marsiliei va uni să spun că noi construim mai Revanşarzii vest-germani nu se astîmpără tanţă primordială — contribu­ un muzeu în care vor fi adu­
pie, să fie prietene. In ultimii Europa cu Orientul. Urăm bine. Dar, vedeţi, s-ar putea ţia la stabilirea unei păci ade­ nate exponate legate de istoria
ani a intrat în practica inter­ Franţei tot binele şi rezolva­ şi înfăptuirea lansării primului
satelit.
naţională o nouă formă de le­ rea cu succes a problemelor ce
gătură şi anume ! stabilirea de stau în faţa ei. ca la noi să găsiţi ceva ce lip­ BONN 29 (Agerpres). In despre noi intenţii agresive ale vărate şi echitabile în întrea­ Obeliscul va fi inaugutai~~în
legături directe între oraşe. seşte Marsiliei. Germania occidentală continuă
După cîte ştiu, unele oraşe din Am văzut multe lucruri inte­ revanşarzilor vest-germani. R. ga lume. 1961.
Franţa au stabilit legături cu resante în oraşul dv., a conti­ Sîntem cu totul de acord cu acţiunile revanşarzilor care cer F. Germană, scrie ziarul, va
oraşele Uniunii Sovietice Mar­ nuat şeful guvernului sovietic, ceea ce aţi spus referitor la revizuirea actualelor frontiere cere în cadrul sesiunii Consiliu­ Areopagul a respins recursul
dar cei mai interesanţi sînt preşedintele De Gaulle, la in­ germane. Ziarul „Die Welt“ a- lui N.A.T.O., oare urmează
nunţă că ministrul transporturi­ să aibe loc la sfîrşitul lu­
silia şi Odesa sînt pe cale de locuitorii Marsiliei — oameni vitaţia ce mi s-a făcut de a lor, Seebohm, a cerut membrilor nii mantie, să i se pună
a stabili asemenea legături. plini de viaţă, spirituali, plini vizita Franţa, la atitudinea ge­ organizaţiei germanilor origi­ la dispoziţie mai multe ba­ Iui M anoiîs Giezos

Este de dorit ca aceste legături de ardoare şi de elanul speci­ neralului De Gaulle faţă de mi­ nari din regiunea sudeţilor să ze militare în Europa occiden­ ATENA 29 (Agerpres). TASS cest tribunal în procesul de
să 'se transforme într-o puter­ aţîţe spiritul revanşard în rîn­ tală. După cum s-a făcut cu­ anunţă : După cum s-a anunţat „spionaj“ ,pus la cale de Asfalia
nică prietenie. fic locuitorilor din sud. ne şi convorbirile pe care le-am durile populaţiei vest-germane. noscut, Germania occidentală la Atena, Areopagul (Tribunalul (poliţia politică) a rămas defi­
va prezenta Ia această sesiune suprem al Greciei) a respins la nitivă.
In continuare, N. S. Hruşciov Primirea care ni s-a făcut la avut cu el. La Congresul aşa-numitului 26 martie recursul iui Manolis
s-a ocupat de problema dezar­ „partid democrat din Saar“ a un memorandum în această pro­ Giezos şi al celorlalţi democraţi. Intr-o declaraţie dată publi­
mării. In momentul de faţă, a Marsilia ne convinge că aici, Posibilitatea pe care mă-a fost adoptat un „nou program“ blemă. cităţii de cercurile democratice
declarat el, dezarmarea este care cere, printre altele, restabi­ Aşadar, în pofida voinţei o- se subliniază necesitatea mobili­
problema cheie cea mai arză- pe litoralul mediteranian al oferit-o preşedintele De Gaulle lirea Reichtilui german în fron­ Ţelul urmărit este de ă crea piniei publice greceşti şi mon­ zării tuturor forţelor în lupta
toare problemă a vieţii inter- tierele din anul 1937 precum şi diale, a opiniei juriştilor greci pentru eliberarea lui Manolis
naţionale. Recentele realizări Franţei, există mulţi prieteni de-a vizita Franţa — tocmai alipirea fostei regiuni sudete, o armată care să nu depindă de Giezos. „întrucît au fost epui­
care aparţine Cehoslovaciei. şi străini, sentinţa nedreaptă a zate toate mijloacele judiciare
ale ştiinţei au permis să se sinceri şi înflăcăraţi ai păcii Franţa, mă bucură. Dl. preşe- N.A.T.O. „Prin aceasta se ex­
.............. ... „ . .. , . - „„ao
colaboram prieteneşti intre dinte mi-a spus ca voi avea plică, subliniază ziarul, dorinţa

Uniunea Sovietică şi Franţa, posibilitatea să mă întilnesc eu

creeze tipuri de arme supra Acest lucru ne bucură şi ne poporul, să iau contact cu ir revanşarzilor vest-germani de a Tribunalului militar din Atena nu mai rămîne docît lupta pen­
puternice şi mijloace atît de dă speranţa că prietenia din- francezii. Am avut această po- LONDRĂ 29 (Agerpres). Zia­ obţine baze -în Spania iran- împotriva lui Giezos şi a celor­ tru eliberarea lui Giezos prin

perfecţionate pentru transpor- tre popoarele Franţei şi sibilitate. Am avut poate chiar rul „Daily Worker“ relatează chistă“. lalţi patrioţi, pronunţată de a- graţiere“, se spune în declaraţie.

Redacţia j f administraţia ziarului: şir. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188j 189; 75. Taxa plătită în numerar conform ggroblril Direcţiunii Generale P.'I.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul: Intregrfaderea .Poligrafică „1 Mai“ — Deva,