Page 103 - 1960-03

... .f)ev* i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
j Anu! XII Nr. 1638
ie
Colectivul nostru de muncă,
dornic să dea patriei în acest
an cărbune cit mai mult şi la
un preţ de cost cit mai scăzut,
s-a angajat să extragă peste
prevederile planului 18.000 tone realizarea celor 100.000.000 lei
cărbune energetic şi să realize­ economii peste plan pe regiu­
ze prin reducerea preţului de
cost economii în valoare de cel
puţin 1.000.000 lei.
Aplicînd întocmai obiectivele
cuprinse în planul de măsuri
telxnico-organizatorice şi des-
făşurînd larg întrecerea socia­
listă, minerii de la Aninoasa
au reuşit să extragă în primele
două luni ale anului mai mult
de 5.000 tone cărbune peste
plan. Acest prim succes ne în­
dreptăţeşte să afirmăm că an­
gajamentul va fi îndeplinit şi
depăşit.
Pentru a ne respecta însă şi
angajamentul privind reduce­
rea preţului de cost, am întoc­
m it un plan de măsuri cu obi­
ective concrete, pentru fiecare
sector în parte. In acest plan
de măsuri am dat însă prea
puţină importanţă măsurilor
prin care putem obţine econo­
mii pe seama îmbunătăţirii ca­
lităţii cărbunelui. Deşi cunoş­
team această rezervă, de im ­
portanţa ei ne-am dat seama
citind în ziarul „Drumul socia­
lismului“ materialele apărute
la rubrica „Valoarea unui pro­
cent“. In unul din aceste m a­
teriale, se spunea că minerii
sectorului III de la mina Lu­
peni se angajează să obţină în •
acest an, prin bonificaţii pen­
tru rniiate, economii în valoa­
re de 670.000 lei. 'Metoda pre­
conizată de ei pentru realiza­
rea acestui angajament era a-
iinsri fruntaşi în
munca
STELIAN TĂGÎRŢĂ
prim-topitor la furnalul nr. 3
Combinatul siderurgic din
Hunedoara
LUCREŢIA CÓMANICI
olectivistă la G.A.C. „9 Mai“
Doştat, raionul Sebeş
FRAHCISC BARTHA
de brigadă la sectorul IV
mina Petrila
Vizifa lui N. S. Hruşciov în Franfa
ş w w m fPagwfipaa dieairciflftarea ppietoraiei
Joi 31 m artie 1960 4 pagini 20 bani Calea gospodăriei co­ REIMS 30 (Agerpres). TASS covei — nu s-a şters din me­
lective — calea belşugului. anunţă : La recepţia de la Con­ moria noastră; ¦
emasammatMaamaaBsama IBtSltBWKIHaagngBBBBMMSBMi siliul Municipal al oraşului
(pag. H-a). Reims, primarul oraşului, Jean Tettinger a spus apoi că lo­
® Făclia cubană luminea­ ¦Tettinger, deputat în Adunarea cuitorii provinciei Ghampagne a-
ză din ce în ce mai viu ca­ Naţională, a salutat cu căldură probă invitarea lui N. S. Hruş-
lea Americfi Latine. înche­ pe preşedintele Consiliului de ciov de către generalul De Gaul-
ierea „Săptămînii solidarită­ Miniştri al U.R.S.S. şi persoane­ Ie şi acordă o mare importanţă
ţii popoarelor Amerîcu La­ le care îl însoţesc. acestei întîlniri. EI şi-a exprimat
tine". dorinţa ca şeful guvernului so­
Nu odată Rusia a tăcut ca vietic să poată ca, „în ciudă
® Comunicatul comun a- inimile concetăţenilor mei să tre­ norilor care, deocamdată înne­
mericano-englez. (pag. IV-a) salte de bucurie, a spus el. In gurează orizontul, să repete cu
1914 cînd Marna a fost cotro­ întreaga autoritate pe oare i-o
Zítim52nZ2562EK2anS pită, brigăzi ruseşti ¦au venit dă marele popor, ale cărui nă­
să ne aperé oraşul împreună cu zuinţe ie exprimă, cererea de a'
se instaura pacea în întreaga
soldaţii francezi şi au fost mar­
legerea şistului din cărbune. laţia), care influenţează cali­ lume pentru oamenii tuturor na­
tatea cărbunelui şi se vor lua torii canonadei care ne-a dis­
Colectivul nostru de muncă, măsuri concrete la sectoarele ţiunilor".
unde normele admise vor fi de­ trus catedrala, majoritatea mo­
dornic de a contribui şi el la păşite. „Aţi spus că aceasta ar ti do­
numentelor noastre, toate casele
Tot în acest scop, şefului ser­ noastre. rinţa clv., vă pot asigura că a-
ne, se angajează să reducă viciului transport i s-a încre­
faţă de admis conţinutul de ce­ dinţat sarcina de a ţine o evi­ Dintre toate mesajele de sim­ ceasta este şi dorinţa noastră
nuşă cu 0,1 la sută, umiditatea denţă cît mai exactă a şistului
cu 0.9 la sută, iar granulaţia vizibil pe brigăzi şi sectoare. patie, sosite din întreaga lume, aici, la Reims, în Ghampagne ca
cuprinsă Intre 1 şi 10 mm., cu Tehnicienii şi inginerii de la
0,6 la sută. Astfel, noi vom pu­ toate sectoarele minei vor face mesajul capitalei dv. — al Mos- şi în întreaga Franţă“.
tea obţine pînă la sfîrşitul ci­ instructaje zilnice la locurile
nului, însemnate economii prin de muncă pentru alegerea şis­ Cuvîntarea rostită de N. S* Hruşciov
bonificaţiile pentru calitate. In tului vizibil. In toate abatajele
acest sens. colectivul nostru cameră, s-a introdus ilumina­ la recepţia oferită de municipalitatea
şi-a mărit angajamentul, fiotă- tul electric, cu lămpi electrice,
rînd să realizeze pînă la sfîr­ fixe şl portative. oraşului Reims
şitul anului economii la preţul
de cost in valoare de peste Săptămînal. se vor lua nrobe Utemistul Vasile Pricop lucrează în secţia vopsitorie a fa­ REIMS 30 (Agerpres). TASS. curajul în lupta împotriva co­
1.400.000 lei. la fiecare sector şi se vor pre­ bricii de ciorapi din Sebeş. Lucrînd cu multă atenţie şi price­ - - In cuvîntarea rostită la re­ tropitorilor germani. Prin a-
da laboratorului. In consfătu­ pere, e! contribuie din plin la depăşirea planului secţiei. cepţia de la municipalitatea o- ceastă luptă comună a fost ci­
în primele luni ale anului, noi irile de producţie se vor ana­ raşului Reims, N. S. Hruşciov, mentată prietenia dintre popoa­
ne-am. încadrat în normele de liza lunar rezultatele, iar bri­ Iată-1 în clişeu lucrînd la o centrifugă. preşedintele Consiliului de Mi­ rele noastre, care în timpul _am-
calitate admise şi chiar am. găzile care au extras cărbune niştri al U.R.S.S. a d eclarat: belor războaie mondiale au tost
îmbunătăţit calitatea cărbune­ de calitate superioară vor fi •HH* Ne-a emoţionat profund primi­ alături şi s-au ajutat reciproc.
lui extras. Pentru aceasta, am, stimulate moral şi m.at.erial. rea caldă şi ospitalitatea cor­
primit bonificaţii în valoare de Pentru ca toţi minerii să cu­ P e ş a r t i e r a l © M p fe ra ia s i dială manifestată de locuitorii In timpul celui de-al doilea
peste 200 000 lei. noască rezultatele întrecerii, se străvechiului şi gloriosului dv. război mondial numeroşi ostaşi
vor afişa zilnic realizările pe ü a rtü p 4 oraş — inima provinciei Gaim- sovietici au luptat pe teritoriul
Pentru a traduce în viată an­ sectoare. pagne. Vă sîntem sinceri recu­ Franţei împotriva duşmanului
gajamentul luat privind îmbu­ In ziua de 29 martie, la orele deosebit, s-ău evidenţiat candi­ noscători neutru sentimentele comun. înainte de a pleca spre
nătăţirea calităţii cărbunelui in.tr. IOAN LAZARESCU 15, cu 17 zile înainte de termen, daţii de partid Dumitru Dudiiă, de prietenie manifestate faţă de tara dv.. a spus în continuare
extras, în operativele zilnice pe şantierul noii oţelării Martin Titus Vesa şi utemiştii Nicolae noi — reprezentanţi ai popoa­ N. S. Hruşciov, aim primit o
care se ţin cu şefii sectoarelor, şeful exploatării miniere Aninoasa din G. S. Hunedoara, s-a tu r­ ©lopotaru şi Zoltam Buh. relor Uniunii Sovietice. scrisoare clin Leningrad din par­
se vor urmări cei trei factori nat ultimul tomberon de beton, tea lui Oleg Dmitrievici Weitz-
(cenuşa, umiditatea şi granu- IOAN POP în elevaţia coşului de fum nr. Totodată, a fost predată gru­ In drum spre Reims am tre­ man, unul din participanţii fă
4 de la cuptorul Martin nr. 4, pului electrotehnic, subştaţia e- cut prin Verdun şi am vizitat /Marele Război pentru Apărarea
secretarul comitetului de partid în construcţie. Lucrările de ele­ timpurile memorabilelor bătălii Patriei. Aş vrea să vă citesc a-
vaţie au fost executate de bri­ lectrică nr. 2, care va deservi din ultimele două războaie. ceastă scrisoare.
găzile conduse de tovarăşii Ioan
Buh si Mihaî Milutin. t.n mod cuptorul Martin nr. 4. Această Ni s-a spus că adesea dv. „Gurînd veţi pleca în Franţa,
comparaţi Stalingradul cu Vcr- îmi scrie autorul scrisorii. Am
lucrare a fost terminată cu 4 dunul. Comparaţia nu este lip­ citit în ziare ştirea că la Ver­
sită de temei. Şi Stalingradul dun urmează să vî se arate
zile înainte de termen. şi Verdunul sînt 2 oraşe eroice
NOTA REDACŢIEI : care întruchipează dîrzenla Şi (Continuare în pag. 4-a)
In lunile Ianuarie şi februarie, minerii din Aninoasa au L a L-upenâ : R a n d a m e n t m e d iu
dovedit că îmbunătăţirea călită Iii cărbunelui este una din cele de p este o tonă pe post
mai mari rezerve interne pentru obţinerea de economii. In ace­
leaşi luni, ia minele Lupeni, Vulcan şi Uricani a fost depă­ Pînă la 29 martie, minerii 28 martie, minerii din Lupeni
şit cu mult preţul de cost planificat. La această depăşire au din Lupeni au extras peste au realizat cele mai mari vîr- Cü plănui trimestrial îndeplinit
contribuit în cea mai mare măsură penalizările pentru slaba planul lunar la zi, 4.819 tone furi de producţie din ultimii
calitate a cărbunelui. La mina Petrila, dacă nu s-ar fi plătit cărbune cocsificabil. Acest suc­ ani, dină peste planul acelor
220.000 lei penalizări pentru calitate, se puteau obţine econo­ ces s-a datorat creşterii ran­ zile 700 şi respectiv 600 tone î Pe şantierele de construcţii ale T.R.G.H.. s-a desfăşurat de
mii de peste 360.000 Feî. Deci, problema alegerii şistului vizi­ damentelor la brigăzile. care cărbune. Totodată, minerii din i la începutul anului o muncă susţinută. întrecerea socialistă
bil trebuie să stea în centrul atenţiei fiecărei exploatări. Co­ lucrează în cărbune. Astfel, în Lupeni raportează că la data ia avut ca obiectiv realizarea de locuinţe pentru oamenii muncii,,
de 28 martie şi-au depăşit cu iieftine, bune şi în termen scurt. Pe mai multe şantiere, cd ur-
lectivele de conducere ale exploatărilor miniere au datoria să ia ultimele 20 de zile, randamen­ 160 tone angajamentul luat în imare a întrecerii socialiste, planul pe primul trimestru a fost
măsuri corespunzătoare, care să mobilizeze pe fiecare miner tul mediu pe exploatare depă­ cinstea zilei de 1 Mai. ; îndeplinit înainte de termen.
pentru a extrage cărbune de calitate superioară. Aceasta, cu şeşte o tonă de . cărbune pe
atît mai mult cu cît în lunile ianuarie şi februarie, Combina­ Şantierul nr. 3 Calau
tul carbonifer Valea Jiului a depăşit preţul de cost planificat post.
Vacanfă rodnică
cu peste 2.600.000 lei. | Amintim că in zilele de 25 şi Pe şantierul oraşului munci­ cest şantier au repurtat un suc­
toresc din Gălan, s-au luat încă ces deosebit: sarcinile de plan
Cînd fiecare om ştie ce are de făcut Elevii de la şcoala de 7 ani de la începutul acestui an, o se­ din primul trimestru au tost în­
din Toteşti, raionul Haţeg, îşi rie de măsuri tehnico-organiza- deplinite în întregime. Totodată,
Discuţia s-a înfiripat în timp ce Convorbire cu tovarăşul —Ge alte măsuri tehnico-organiza- torice, care să ducă ia impulsio­ după calculele preliminare, pe
vizitam împreună secţiile. Peste tot IOAN GROZA torice aţi mai luat ? petrec aceste frumoase zile de narea muncii. Astfel, s-a trecut şantier s-a realizat o economie
vedeam lozinci concrete, care cheamă vacanţă, într-un mod folositor. la organizarea lucrului în acord de 35.000 lei.
pe muncitori să lupte pentru îndepli­ directorul fabricii „Sebeşul“ — S-au mai luat măsuri atît pri­ Astfel, într-o singura zî, 23 de global, sarcinile de plan au fosl
nirea angajamentelor privind realiza­ din Sebeş vind reducerea de cheltuieli adminis­ elevi au săpat 29 de gropi pen­ defalcate pînă pe echipe, iar ur­ La realizarea acestor succese,
rea de economii. trative şi de întreţinere, cît şi prp mărirea îndeplinirii lor s-a fă­ s-au evidenţiat în mod deosebit
să-şi poată urmări singur realizările. vind sporirea productivităţii muncii. tru plantarea pomilor pe mar­ cut operativ. echipele de constructori condu­
Aceste lozinci aveau ceva deosebit — Mai concret, cum aţi procedat ? ginea şoselei Haţeg-Sarmizege- se de Ioan Gyolav, Marin Smeu,
de altele pe care le-am mai văzut. — In primul rînd, în adunările de Bunăoară, au fost limitate valoric tusa, iar în altă zi, 40 de gropi Ga urmare, în ziua de 25
Ele nu indicau numai angajamente­ convorbirile telefonice. Ele sînt înre­ pe marginea şoselei Tuştea-Hă- martie,r constructorii de pe a- Dumitru Muscă, Alexandru Sza-
le anuale şi lunare pe secţie, sau om, partid şi în consfătuirile de produc­ gistrate cu grijă şi nu trebuie să de­ bo şi alţii.
ci şi căile prin care se pot realiza, ţie, au fost analizate amănunţit toa­ păşească suma de 50 lei pe zi. ţăgel.
printre care : reducerea rebuturilor, re­ te posibilităţile privind realizarea de
ducerea consumului de ace, sporirea economii. S-a calculai valoric, pe La lucrările de întreţinere s-a tre­ In acţiunile întreprinse, s-au Şantierul nr. 1 Deva
productivităţii muncii etc. Aceasta, fiecare element în parte, ce economii cut Ia folosirea în mai mare măsură evidenţiat elevii Botoroagă Ia­
mi-a dat convingerea că lupta pentru se pot obţine în fiecare secţie. Ele au a rezervelor interne prin reeondiţio- cob, Gerbicean Gheorghe, Mă- Şi constructorii de pe şantie­ membrii şi candidaţii de par­
economii Ia fabrica „Sebeşul“ se du­ fost defalcate, apoi pe brigăzi şi pe narea pieselor vechi şi executarea u- lăieştean Petru, Serbam Septi- rul nr. 1 din Deva au repurtat zi­ tid, au tost încadraţi în postu­
ce organizat, că cei 90.000 Iei eco­ oameni, astfel incit fiecare să ştie ce nor reparaţii de calitate superioară. miu şi alţii. lele acestea un succes deosebit
nomisiţi la preţul de cost în lunile are de făcut. La secţia circulare, de în muncă : sarcinile planului de. rile cheie ale şantierului.
ianuarie şi februarie sînt rezultatul pildă, revine pe om, lunar, realizarea Pentru ca întreţinerile să se facă In ziua de 26 martie, elevii producţie din primul trimestru, S-a reuşit astfel ca pînă la'26
unei întreceri socialiste bine organi­ unei economii de 41,6 Iei la consu­ la timp şi în cele mai bune condi- au fost îndeplinite în ziua de
zate şi a unor măsuri tehnico-organi- mul de materie primă, 48,6 lei la con­ ţiuni, fiecărui muncitor de Ia aceas­ acestei şcoli au amenajat curtea 26 martie. martie, să se dea în folosinţă
zatorice judicioase. sumul de ace etc. tă secţie i s-a repartizat cîte un grup şcolii şi au întreprins o acţiu­ de ia începutul anului, 24 apar­
de maşini de a căror funcţionare răs­ Şi aici, conducerea şantierului tamente. De asemenea, vor mai
— Care este angajamentul dvs. a- Pentru ca muncitorii să-şi poată punde. ne de colectare a fierului vechi, şi organizaţia de partid, au luat fi date în folosinţă pînă la 1
riual — l-am întrebat pe tov. Groza. urmări realizările, li s-a făcut cunos­ reuşind să strîngă peste 1.000 o serie de măsuri tehnico-orga- aprilie încă 37 apartamente.
în timp ce priveam un panou de cut costul acelor, al materiei prime O măsură importantă care a dus kg. fier vechi. Dar rezultatul nizatorice. Printre altele, s-a ur­
felul celor amintite mai sus. etc. In plus, s-au introdus carneţele la creşterea productivităţii muncii a mărit săptămînal modul cum s-a Printre cei mai, harnici con/
personale în care ei îşi trec zilnic fost aceea privind sporirea turaţiei acesta nu i-a mulţumit pe elevi îndeplinit planul de producţie, şi structori de pe şantier sînt şl
— Angajamentul nostru anual pe numărul de ciorapi produşi, calitatea maşinilor din secţia circulare cu cir­ datorită organizării mai bune cei din echipele conduse de Lu­
fabrică la economii este de 500.0011 lor, rebutul şi consumul de ace. ca 20 la sută. Pentru aceasta, au fost şi astfel au hotărît ca în ziua a muncii, timpul de lucru a fost dovic Peter, .Mihai Asmer, Frân­
lei. După cum vedeţi, el a fost de­ înlocuite şaibele vechi cu altele noi, folosit din plin. De asemenea, a se Botsch, Simion Nitsch, Ni­
falcat pe luni, pe secţii, pe brigăzi întrecerea socialistă a devenit ast­ mai mari. de 31 martie, să continue ac­ colae Covaci, Vasile Aramă şî
şi chiar pe om. Cu sprijinul orga­ fel mai vie şi în primele două luni •sisas« alţii.
nizaţiei de partid, am reuşit să ajun­ ale anului, angajamentul binar pe Măsuri luate au fost multe. Aces­ ţiunea de colectare a fierului
gem acolo ca fiecare muncitor să ştie fabrică, de 42.000 lei, a fost depăşit tea sînt însă mai importante. Trebuie
cît îi revine din angajamentul total, în ianuarie cu peste t.000 lei. şi în să adaug că în urma aplicării lor, vechi.
care sînt căile de realizare a iui şi februarie cu peste 4.000 lei. productivitatea muncii a sporit, în pe­
rioada care s-a scurs, cu 17 la sută IOAN BALIC
faţă de cea realizată amil trecut.
corespondent
GH. GOMŞUŢA
:
y--"' m
Lăcătuşii şielectricienii
S ă ne oprim puţin in atelierele lună, cu circa 35 la sută faţă de Exem ple de oameni putem da m ul­ Ansamblul de cîntece şl dan suri al UJ.T.M. a dat zilele tre cute, mai multe spectacole în re-
m ecanic şi electric d m secţia O .S.M . planificat. t e : lăcătuşul Gh. B alaj şi electricia­
nr. l a C om binatului siderurgic H u­ nul Constantin Iacob, care au in re­ giunea noastră, in program, pe lingă dansuri, au figurat mai multe cîntece corale ce au trezit admiraţia specta-
nedoara. Şi aici, ca in întreg com ­ S ă vedem acum ce m etode folo­ vizie m acaraua de încărcare nr. 3
binatul, m unca este in toi, fiecare sesc lăcătuşii şi electricienii in re­ cis, au reuşii să reducă in această lorilor pentru măiestria cu care au fost Interpretate. ¦ ’.
are ceva de făcut. U nul piteşte o ducerea staţionărilor. C a 10 m inute lună staţionarea de la 19 ore cit
piesă, a ltu l reglează un aparat elec-, înainte de a intra in serviciu, un era planificat, la zero ore, utem iştii IN CLIŞEU: Gorul ansamblu lui, pe scena Teatrului nou din Hun edoara.
trie, u n al treilea bucşează o roată lăcătuş şi un electrician m erg la şe­ Jean P anait şi C onstantin Drăghici,
fu l de schim b care le dă planifica­ care fac revizie pe m acaraua de
de rulare... rea reviziei la m acarale pentru ziua turnare nr. 4 A, au redus total sta­
Lăcătuşii şi electricienii, aduc o respectivă. In acest fel, fiecare ştie ţionările. La fel, com unistul Petru
la ce oră are revizie pe m acaraua Ciurdărescu, candidatul de partid
contribuţie însem nată la realizarea repartizată. Sim ian Stoica şi utem istul Gh. Stoi­
sarcinilor de plan şi a angajam ente­ ca II, din schim bul de zi, care pre­
lor oţelarilor. P rintr-o m ai bună or­ L a revizie, ei. constată defectul şi gătesc la tim p piesele.
ganizare a lucrului, colectivul de il rem ediază pe loc, asigurînd astfel
lă că tu şi ş i e lec tricien i oui re d u s s ta ţio ­ buna funcţionare a m acaralei. In GAMAN LAMBRAGHE
nările la m acarale num ai în această cazul cînd m acaraua necesită piese
de schim b, se iau m ăsuri de schim ­
barea lor im ediată.