Page 105 - 1960-03
P. 105
Nr li?38 DRUMUL SOCIALISMl 'Ll'I Pa«. 6
EgQgg
Primirea de ia stafia Calendarul lucrărilor ţii p re a jm a c e le i d e -a 15-a a n iv e rs ă ri a e lib e r ă r ii U n g a rie i
agricole pe luna aprilie La şantierele navale
AAAAAA/WN Beloostrov In cîmp vînătă. La apariţia puricilor şi „GBEOSGHE GHEORGHIU-DEJ
ploşniţelor pe vărzoase, se vor
A. M. AFANASIEV Se seamănă culturile din epo prăiui plantele cu D.D.T. sau din Budapesta
ca a Il-a şi se încep semănă H.C.H.', iar roşiile repicate se
încă din 1905, eu şi to nu se aşteptase la o primi turile din epoca a 111-a. stropesc cu zeamă bordeleză în Dacă după o lipsă de ctţiva ani re iică livrează m asiv „m ijloacele dătă fiind înzestrate cu instalaţii moderne,
varăşii mei, muncitorii bol re atlt de entuziastă şi ne concentraţie de 25 la şută. vii la B udapesta, eşti surprins de m a toare de viaţă" cum s-a exprimat străbat astăzi toate mările.
şevici din Petersburg, au spunea cu glas emoţionant: O deosebită .atenţie se va a- rile transform ări care au avut loc in plastic un m uncitor, care m i-a vorbit
aspectul oraşului. Dar m ai m ult decit de trecutul acestor şantiere. Pentru ca să producă m ai m ult, şi
zisem mult vorbindu-se des — Lăsaţi, tovarăşi; ce fa corda semănatului porumbului - In se continuă amena schimbările petrecute in central oraşu m ai bine, este necesară continua ridi
pre Lenin. Deşi nu-l văzu ceţi ? 1 Această lucrare începe cînd tem lui te uim esc cele p etrecute’ in cartie înainte de a păşi pragul şantiere care a nivelului, tehnic. In acest scop,
sem niciodată, ştiam că e peratura solului la adîncimea de jarea terenului pentru irigat şi rele „blagoslovite" de fosta orindui- lor navale „G heorghe G heorghiu-D ej", au fost iniţiate pe lingă alte m ăsuri,
conducătorul maselor pro L-am adus pe sus in clă circa' 10 cm. se menţine timp de se verifică canalele existente. re. U nul dintre aceste cartiere este şi la poartă, o placă com em orativă în cursuri serale, unde ingineri bine pre
letare. Convingerea asta am direa gării. Muncitorii fă mai multe zile la cei puţin Se revizuieşte şi se repară uti T ă rn a y r.et ( M a id a n u l T d r n a y ), sa u chinată eroilor din întreprindere că gătiţi fac expuneri. Im portanţa care se
cură roată in jurul lui Llici lajul pentru irigat. Se pregăteş cum i se mai spunea „Ordog arok" zuţi in revoluţia din 1919 şi in lupte acordă la şantierul naval, invăţăm in-
fG roapa D iavolului). P iuă acum ciţi- le duse pentru cauza clasei m uncitoare tului, este oglindită şi de exem plul
păstrat-o in toţi anii reac- pentru ca nici una din per 9—10 grade Celsius. In regiu te terenul pentru plantarea le oa ani, acest cartier era un m aidan in anii grei care au urm at, te vesteş brigăzii lui Sza kă l Jdnos, prim a bri
ţiunii şi ai războiului impe soanele străine care se aflau nea noastră, această tempera gumelor timpurii. In prima ju pe care se aflau ici-colo năpădite de te că aici există o veche tradiţie re gadă- a m uncii socialiste din între
bălării, ctteva cocioabe, în care tşi voluţionară. prindere. In cinstea aniversării elibe
rialist. Se înţelege de la si pe peron să nu poată răz tură se înregistrează de obicei mătate a' lunii, se plantează car duceau traiul m izer de azi pe m iine rării ţării, întreaga brigadă, în total
după 15—20 aprilie în zona de tofii timpurii. Se însămînţează num eroase fam ilii. In Groapa D iavolu In curtea şantierelor ciţiva tineri 11 m u n c ito r i, s tu d ia z ă tem ein ic d o
ne cu cită nerăbdare aştep bate pînă la conducătorul şes, şi după 25 aprilie în zona sfecla roşie, ridichile, castrave lui locuiau cei ce trudeau din zori lucrează de zor, In tim pul lor liber, cum entele celui de-al V ll-lea Con
tam in 1917 întoarcerea lui dealurilor. ţii, fasolea şi se plantează var şi pînă tn noapte pentru o am ară bu să term ine panourile pentru 4 Aprilie. gres al Partidului M uncitoresc Socia
în Rusia eliberată de sub nostru iubit. za de vară, conopida şi gulioa- cată de pline. P rin cuvinte calde ei exprim ă priete list U ngar. Trei m embri ai brigăzii
jugul autocraţiei. Citind în Se încep lucrările de îngriji rele timpurii. Se recoltează spa nie şi recunoştinţă oam enilor sovietici. te r m in ă a n u l :a cesta şcoala m ed ie. B ri
..Pravda“ „Scrisorile din de Vlaăimir llici a fost foarte re a culturilor. La culturile de Dar a venit însorita zi de 4 aprilie. Cu gada a organizat un curs de desen
părtare“ ale lui Lenin, am mişcat de această primire. floarea'-soarfelui şi sfeclă se exe nacul, salata, ridichile de lună, ajutorul trupelor sovietice victorioase, Chiar înainte de a sta cu cineva tehnic, unde un inginer predă lecţii.
simţit in ele o înflăcărată Un muncitor luă cuvintul în cută prima praşilă. U ngaria a fost eliberată de sub jugul de vorbă, reuşesc să-m i dau seam a de In prezent, brigada lucrează la vasul
încredere în revoluţie, în numele delegaţiei pentru a-l ceapa şi usturoiul verde. fascist, nefasta orinduire a fost m ă preocupările oam enilor m uncii de aici. nr. 7, care este de o construcţie deo
muncitori şi tare am fi vrut saluta, llici ascultă cu lua In livezi turată. T itlul unui panou îm i atrage aten sebită.
re aminte fiecare cuvlnt. A- In vie ţia : „U ltimele propuneri de inovaţii
ca llici să fie aici, cu noi, Se termină plantarea pomilor Clasa m uncitoare condusă de par şi raţionalizări", un fel de ediţie spe „Ca să asigurăm ' contiriuttaten
poi răspunse şi el printr-o şi arbuştilor fructiferi. Se face Se execută plantările în te tid, stăpină pe propriul ei destin, a cială. B ecsey TAszlo şi K orbuly le- fluxului tehnologic — spune plin de
ca să conducă revoluţia. mică cuvintare. NU mai ţin controlul pomilor plantaţi în renurile destinate pentru vîi, iar transform at tntii pe locuitorii M ai no propun să se facă şi o uscătorie m indrie un ttnăr m ic de statură şi ca
minte conţinutul cuvintării toamnă sau în cursul lunii mar în viile pe rod şi tinere se face danului T drnay In oam eni noi, apoi, ta spălătoria din întreprindere. K ăntor o faţă de copil — noi cei din briga
tie, se verifică tutorii şi etiche- oomplectarea golurilor. Se ter pe locul m aidanului a fost construit Kâroly, pentru evitarea neajunsurilor dă ajutăm acum o echipă care a ră
Insfîrştt, sosi ziua mult sale, atîta ştiu că a vorbit } tajul şi se fac legăturile. Se un nou cartier. Locul cocioabelor a izvorite din livrarea iniirziată a pie m as in urm ă. In locul ei, ca să nu
desfac muşuroaiele de pămînt mină dezgropatul şi tăierile la fost luat de blocuri m oderne, in care selor de către alte întreprinderi pro stea treaba, am dat gata partea de
aşteptată. despre continuarea luptei vn- Se ^ace ^iracitul şi legatul trăiesc tn condiţii optim e m ii de fa pune ca o roată dinţată pentru cirm ă jos a vasului".
din jurul pomilor. Pentru a se coardelor pe araci şi spâlieri. m ilii. să fié produsă în întreprindere şi indi
Pe atunci lucram la uzina noastre, despre necesitatea împiedica evaporarea apei, pă- Se termină sapa mare. Gu acea că şl posibilităţile pentru realizarea De aceea a fost cu putihţfă ca plă
de a pune ca- mîntul de sub pomi se acoperă stă ocazie, se administrează în In a cest cartier ’de pe m a lu l D u n ă acestui lucru. Bernath V iktor propu nui de producţie a întreprinderii să
din Sestroreţlc. cu pleavă, gunoi păios sau frun grăşăminte organice, si mine rii se află acum şantierele navale, ca n e, in d ic in d ş i m eto d a , înlocuirea ri fie m a jo ra t a n u l a c e sta 'cu 16 la
— păt măcelului ze. Dacă seceta persistă, pomii rale care nu au fost date pînă re poartă num ele fiului iubit al clasei nei p ie se d in m e ta l cu u n a d in m a te sută faţă de anul trebui. C olectivul
Am notării se vor uda. Pomii care prezin acum. m uncitoare rom ine, Gheorghe Gheor- rial plastic. Ş i iot astfel, lista cu şantierului s-a angajat să ridice pro
să-l inttmpinăm A M I N T I R I imperialist. Stă tă uşoare rosături de iepuri se ghiu-Dej. Şantierele navale de aici propuneri dé îm bunătăţire a m uncii, ductivitatea m uncii cu 10 la sută in
pe llici. la ga team cu to vor unge cu un amestec de lut Se pregăteşte aparatura şi fuseseră în trecut lăsate in paragină. dé îm bunătăţire a asistenţei sociale loc 'de 8 la s u tă cit preved e p la n u l
ra Beloostrov, despre L E N I N ţii în jurul lui cu balegă. utilajul pentru stropit şi se face continuă, oglindind dragostea m unci de stat.
aprovizionarea cu materialele De-abia după 1945 aceste şantiere torilor pentru întreprinderea lor, pen
prima sta şi ne bucu- ? Se continuă cu arătura şi cu necesare. Pentru 1 ha. vie pe sînt trezite !a o nouă viaţă. S e fac tru m unca tor. Inginerii de Id şantierele navale
sapa în jurul pomilor. Cu a- roci sînt necesare 40-50 kg. pia investiţii im portante. U niunea Sovia- „Gh. G heorghiu-D ej" îm părtăşesc m un
ţie de pe teritoriul rusesc. ram ca nişte copii. Fiecare ţ ceastă ocazie, acolo unde nu tră vînătă şi 5-7 kg. piatră acră. Iată alt panou : „In cinstea aniver citorilor cunoştinţele lor tehnice şi
Aici se adunară delegaţii din noi simţea că a căpătat <. s-a făcut îngrăşarea, se poate In cramă se controlează vinuri In fruntea acestei acţiuni s-au sării Zilei Eliberării", Ia 26 m artie a la nridul lor învaţă de la aceştia.
forţe noi şi energie mai administra gunoi de grajd bine le şi se tratează cele bolnave. situat comuniştii Gavrilă Roşian, fost lansat pe apă vasul nr. 5 de G al Sândor este un inginer tinăr,
_cam la vreo sută de multă, llici era din nou secretarul organizaţiei de bază 1.200 tone, care, potrivit planului, tre m uncitorii l-au îndrăgit pentru m o
muncitori de la Sestroreţlc şi intre noi, llici al nostru, P.M.R., Ioan Polko, Mihăilă buia să fie gata la 10 aprilie. Ş i destia şi priceperea sa. „Planul acesta
un grup de activişti de par conducătorul neclintit şi în Tămaş, deputaţii Teodor Tîrtu, construcţia unui alt vas este avansată, el tehnico-organizatoric — m i-a sp u sei,
Silagy Gheorghe iui Andrei, urm înd să fie lansat înainte de ter luind în m ină o m apă subţire — este
tid sosiţi de la Petrograd. E- cercat şi dascălul partidu Gherasim MiG şi utemiştii Ioan men. pentru anul 1960, dar oam enii noştri
Aldea şi Ionuţ Breaz. au şi realizat muUe obiective din el.
ram cu toţii intr-o stare de lui bolşevic! In carnetul m eu de note am scris Cea d e-a 15-a aniversare a eliberării
NICU TRAISTARU m ulte, s-au adunai num eroase im pre patriei, parcă le-a dat aripi".
spirit solemnă şi entuzias Vladimir llici trecu îm sii, dar încă nu am stat de vorbă cu
oam enii care din tablă de oţel con Ş i acest lucru nu este de mirare.
tă. Pe la orele 11 seara, în preună cu alţi călători ve putrezit, sau îngrăşăminte chi STAŢIUNEA EXPERIMENTALA struiesc nave ce pornesc în lum ea lar M uncitorii de la şantierele navale
depărtare se zăriră farurile HORTIVITICOLA GEOAGIiU gă, purtind inscripţia „Fabricat in „Gh. G heorghiu-D ej", ca şi întregul
locomotivei. N-am cuvinte niţi din străinătate in odaia mice. R.P.U .". Şantierele „Gh Gheorghiu- popor ungar, văd în ziua de 4 Apri
La apariţia omizilor şi pă D ej" din B udapesta au trecut de la lie, zorii unei vieţi noi, fericite.
pentru a reda emoţia care în care se controlau paşa vasete m ici cu instalaţii rudimentare,
ne cuprinsese pe toţi. Ma duchilor verzi de frunze, pomii la ^construirea unor nave m ari, care, ŞTEFAN DE.IU
rele conducător al revoluţiei poartele. Noi nu am fost lă se stropesc cu „Ecatox“ în con corespondentul AGERPRES la
centraţie de 0,2 la sută,sau cu
saţi să intrăm acolo. 5 „Detox“ în concentraţie de 0,7 Budapesta
Apoi, însoţit de tovarăşii ţ
se întorcea în ţară. săi de drum, Vlaăimir llici i la sută. Spre sfîrşitul lunii, cînd
Trenul trtve la peron şi se urcă in vagon. Noi ne-am <, pomii au înfrunzit bine, se a- Tinerii plantează puieţi DM mOGMMUL DE m ta m 'ttm
se opri. Dar cum să afli in strîns Ungă vagon, strigînd plică o stropire cu zeamă bor
} ce vagon călătoreşte Via- „Ura!“ şi fluturină căciuli deleză în concentraţie de 0,5 Tineretul din comuna Băcă- PENTRU 24 ORE
i dimir llici ? Şeful de tren le tn aer. Trenul porni. Cei inţi, raionul Orăştie s-a angajat
L ne indică vagonul. Am in- din vagon începură să ciute la sută. să planteze cu puieţi de pin o
ţ cercat să mă uit pe fereas- .,in te r n a ţio n a la 'M u n c ito In livezile pe rod se termi suprafaţă de 2 ha. teren.
| tră, însă geamul era aburit. rii de pe peron îşi alăturară
$ La lumina palidă a feli- şi ei glasurile şi cintară pi nă oomplectarea golurilor, să Angajamentul tinerilor din
l narelor din gară nu l-am nă cind trenul dispăru in patul în jurul pomilor, aratul Băcăinţi a fost îndeplinit la da
depărtare. Ne întoarserăm pe intervale, precum şi adminis ta de 26 martie a.o.
A plini de bucurie, fericiţi. trarea îngrăşămintelor acolo
unde nu s-au aplicat. Se iau In această acţiune patriotică,
L recunoscut îndată pe Vladi- in gară, un grup de filfi măsuri de apărare contra înghe s-au evidenţiat în mod deosebit
'¦ mir llici cind apăru pe zoni vorbeau cu o ură ne ţurilor şi a brumelor tîrzii. In tinerii Iosif Sabin, Constantin
împăcată despre sosirea lui timpul înfloritului, se aplică oîfe Buha şi Victor Durigă.
platforma vagonului îmbră 400—500 grame azotat de a-
cat cu un costum cenuşiu moniu la fiecare pom, în scopul AUREL PURDl
şi cu un pardesiu. De-abia păstrării rodului.
instructor al Comitetului raional
Se aplică stropiri pentru com
U.T.M. Orăştie
după cîteva clipe mi-am dat Lenin. Am ascultat cu aten baterea bolilor şi dăunătorilor. Fruntaşi în producţie Vreme schimbătoare cu cerul
seama că era el, scumpul ţie ceea ce spuneaţi. Fieca şi la şcoală
nostru llici. Am uitat de re din noi şi-a dat seama in grădina de legume 1 APRILIE 1960 22.15 Din creaţia corală a îna variabi'l, mai mult noros. Vor
intaşilor noştri ; 22,30 Moment cădea ploi slabe locale. Tem
tot ce era în jurul meu. Cu încă o dată cită dreptate In răsadniţe se continuă dirl Mihai Vaida, Petru Rusu, Programul 1 : 6,30 Melodii poetic : Ronsard ; 22,35 Sonata peratura în uşoară scădere:
prins de însufleţire, cu gla avea Lenin avertiztndu ne jarea căldurii, aerisirea, plivitul Petru Mişcoi, Ioan Anca, Tiberiu populare rom îneşti; 7,30 Muzi pentru vioară şi pian de Ravel ; ziua între 13— 17 grade, iar
sul sugrumat de emoţie, am că ne aşteaptă o luptă grea. ţ repicatu! şi călirea pentru qb Lupu şi Pavel Husan, sînt tineri că uşoară ; 9,00 Din muzica de 23.15 Concert de noapte. noaptea între 4—9 grade. Vînt
strigat: Şi ne simţeam, gata de lup ţinerea răsadurilor de calitate muncitori fruntaşi de la Atelie operă a compozitorilor n o ştri; potrivit cu intensificări din sec
tă, gata ca, sub steagul lui rele centrale Gurabarza din ra 10,30 Traista cu poveşti: „Ca Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ; torul vest.
— Lenin ! Lenin! Lenin. sub conducerea lui, să Se combat bolile şi aSunăto ionul Brad. Totodată ei urmează pra cu trei iezi“ de Ion Crean 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
Ne-am năpustit spre plat risipim in cele patru lău rii din răsadniţe. La apariţia şi cursurile şcolii medii serale gă ; 11,03 Teatru la microfon: 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; PENTRU URMĂTOARELE 7
formă, l-am luat pe llici în turi pe toţi duşmanii revo putregaiului plantelor la colet, din Gurabarza, unde de aseme „Revizorul“ — comedie de N. 23,52 (programul I ) ; II4.00 ; 3 ZILE
braţe şi l-am ridicat deasu luţiei. plantele atacate se scot din ră nea sînt fruntaşi la învăţătură V. G ogol; 12,48 Scurt program
pra capetelor noastre, llici sadniţe şi se distrug, iar terenul de muzică instrumentală ; 13,05 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 .(pro Vreme schimbătoare favora
vvw w l infectat se dezinfectează ime Organizaţia de partid şi Buchet de melodii; 14,30 Duete
diat cu o .soluţie de 2 la sută (J.T.AL, cît şi conducerea ate din operete; 15,55 „Primăvara gramul II). I bilă ploilor locale.
formalină sau 1 la sută piatră liereior, au avut grijă să asigu pe portativ", program de mu
zică uşoară; 16,15 Vorbeşte
•3<55?SS¦ re acelora care s-au înscris să Moscova ! 17,25 Solişti de ope „6 A N I DE PRO NO SPO RT“
ră din ţări de democraţie popu
T E L E G R A M E ô é urmeze cursurile serale, condiţii lară ; 19,05 Cîntece revoluţio C O N C U R S SPECIAL la 3 aprilie 19BD
optime de învăţătură. Acestui nare romîneşti; 20.30 Jurnalul
9 9 fapt se datoresc rezultatele bu satelor; 21,15 Ii mulţumesc La 3 aprilie, cu prilejul împlinirii a 6 ani de, la primul^
Partidului; 22.30 Concert de concurs Pronosport, se organizează un interesant concurs^
ne la învăţătură obţinute în tri muzică uşoară; 23,12 Muzică .special Ia care se atribuie un fond suplimentar în valoare de*'
simfonică.
Uriuîrid tradiţia ecranizării opere rabil un scandal cu opoziţia. Ei dis Intîmplâriie se succed apoi cu re mestrul II de aceşti tineri. Ei 420.000 Iei.
lor lui I. L, Garagiale, studioul Bucu pun telegrafic ca procurorul orăşelu peziciune, dar pînă la urmă, urmînd sînt hotărîţi ca şi pe trimestrul Programul I I : 14,07 Lucrări
reşti a realizat un nou film după lui să cerceteze imediat cazul şi să ia ¦calea monstruoasei coaliţii, reprezerir III să obţină rezultate bune şi concertante romîneşti; 15,40 Lista premiilor oferite din această sumă cuprin’de un nu-i
schiţa „Telegrame". măsuri spre a linişti spiritele. fanţii celor două partide se împacă să se menţină în rîndul frunta Cîntece de muncă ; T6.50 Gurs 'm ăr de peste 6.000 premii în obiecte, ca AUTOTURISME«
în văzul lumii şi încing o sîrbă. şilor. de limba ru s ă ; 17,30 Sfatul (1 autoturism „Volga“ şi 2 autoturisme „Moslcvici“), motoci-(
După scenariul întocmit de Mircea Dar procurorul lipseşte din locali tclete, scutere, motorete, magnetofoane etc.
Ştefănescit, filmul in culori „Telegra tate şi nimeni nu îndrăzneşte să an Distribuţia filmului înmănunchează ' ILIE VIŞA medicului: Diabetul; 17,50 Cro
me" este regizat de Gheorghe Nagy cheteze acest caz „delicat". cele mai semnificative nume ale tea
ţi Aurel Mikies, realizatorii filmelor trului şi cinematografiei romîneşti ca : Contribuţia cetăţenilor nica economică; 18,30 Săptă-
„Două lozuri“ şi „D-ale carnavalu Gostăchel, reprezentantul opoziţiei, Gr. Vasiliu-Birlic, Al. Giugaru, Nicki
lui“. îl pune pe fratele său să mai trimită Atanasiu, Costache Antoniu, Jules 75 cetăţeni din satul Găpud, mîna muzicii maghiare; 19,00
o reclamaţie la guvern împotriva pre Gazaban, Marcel Anghelescu, Ştefan raionul Alba, au participat la
Filmul „Telegrame" constituie o cri fectului şi să anunţe iot atunci că a Giubotăraşu, Al. Lungu. In rolul amenajarea drumului ce duce Emisiune dedicată celei cîe-a
tică demascatoare la adresa partide reclamat cazul şi tronului. principal feminin — Carmen Stă- ia pădure, pe o lungime de 1.
lor politice burgheze din Romînia nescu. km. In aceeaşi zi, cetăţenii din 15-a aniversări a eliberării Un
de altădată. Parazitismul social, lip Furios, prefectul speră să-i poată Găpud au reparat şi drumul ce
sa de scrupule şi falsul patriotism al desfiinţa pe cei din opoziţie, repre Filmul rulează la cinematograful duce spre viile satului. Paralel gariei'; 19,55 Cîntece haidu
burgheziei, sînt biciuite fără cruţare. zentaţi prin Gudurău, cu procesul „Filimon Sîrbu" din Deva înlre 3l cu lucrările de reparaţie, au fost
privind o ilegală tăiere a pădurilor martie — 3 aprilie a.c. săpate şi şanţurile pentru scur ceşti şi jocuri populare romî
Acţiunea filmului este plasată în pe care acesta o săvirşise. gerea apei pe ambele părţi ale
urbea judeţului X din Moldova. In- drumului. n e şti; 20,15 Din viaţa de con
tHga îşi are izvorul în rivalitatea
celor două partide, conservator şi li cert a Capitalei; 21,15 Succese
beral, pentru scaunul de prefect. De din muzica uşoară a ţărilor prie
tene ; 21,45 Album artistic;
viza machiavelică, „scopul scuză mij —0—31
loacele“, este şi deviza reprezentanţilor
celor două partide, astfel că şi unii
şi alţii, alimentează scandaluri publice,
intrigi, calomnii, bătăi şi procese, cu
scopul de a-şi compromite rivalii. Du
pă fiecare provocare, reprezentantul 1 APRILIE 1960
opoziţiei trimite telegrame primului DEVA : Telegrame ; ALBA
IULIA : Torentul; Pescarii din
ministru, reclamîndu-1 pe prefect că A rai; BRAD : Avalanşa ; HA
ŢEG: Ani înflăcăraţi; HUNE
întreţine o atmosferă imposibilă în In clişeu: Sce DOARA : Zile de dragoste; I-
oraş. nă din filmul L IA : O întimplare extraordina
„Telegrame". ră ; ORĂŞTIE: Torentul; Co
fn acelaşi timp, mituind pe redac munistul ; PETROŞANI: Hai
ducii din Rio Frio; Telegrame ;
torul ziarului local „Aurora Romînă", SEBEŞ : Teodora ; SIMER1A :
Secretul cifrului; LONEA : A-
„creerul liberalilor“, popularizează buz de încredere; TE1UŞ:
Grădinarul spaniol; ZLATNA :
scandalurile şi cu ajutorul presei. Taina lui Zem skov; APOLDll
DE SUS : Nevăzut, necunoscut;
Telegramele repetate — care trag CALAN: 12 rezultate exacte.
la răspundere guvernul pentru lipsa
de securitate a cetăţenilor din urbea
X — articolul din ziar, alarmează
membrii guvernului, cărora acum, în
preajma alegerilor, nu le este favo
