Page 106 - 1960-03

' Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1638

juiilrrveJL® şILrcL • juJÉkmL!L şib d • ulüm eiB şJ&pâ ¦idtimMs. şfopjl C om unicatul com un

americano-engiez

GAMP DAVID 30 (Agerpres). — scopul îmbunătăţirii mijloacelor Se

TASS anunţă: Preşedintele S. U. A., control asupra fenomenelor al căror

Eisenhower, şi primul ministru al An­ plafon seismic este sub 4,75 unităţi

gliei, Macmillan, au dat publicităţii o seismice, S.U.A. şi Anglia vor fi gata

declaraţie comună constituind răspun­ să declare în ceea ce le priveşte

sul guvernelor S.U.A. şi Angliei la „„mmoorraattoorriiuu ddeebubnuănă vovioei"e" asauspurparaeXe'x-

noile propuneri sovietice cu privire la perienţelor cu arma nucleară sub ni

Vizita lui N. S. Hruşciov în Franţa Decorarea celor pafru interzicerea experienţelor nucleare. De-­ vveelluull sseeiissmmiicc mmeennţţioionnaatt ppee oo dduurraat;tă
curajoşi ostaşi sovietici claraţia acceptă o parte din propune­ asupra căreia urmează să se cadă de
rile sovietice făcînd totodată, însă, o acord. Acest moratoriu, după cum se
MOSCOVA 30 (Agerpres). — serie de rezerve în probleme ca con­ arată în comunicat trebuie să se ba­

TASS anunţă: S-a conferit Or­ trolul asupra exploziilor nucleare, nu­ zeze pe declaraţii unilaterale a!e

^ ^ hruşoovj Prietenia noastră cu Franţa dinul militar sovietic „Steaua mărul inspecţiilor pentru cercetarea U.R.S.S., S.U.A. şi Angliei.
Roşie“ lui Asliat Ziganşin, Fi- fenomenelor similare exploziilor nu­ In încheierea comunicatului se ara­
lip Poplavski, Anatolii Kriuct- cleare, precum şi rezerva că S.U.A. şi
tă că preşedintele S.U.A. şi primul

kovski şi Ivan Fedotov — cu­ Anglia intenţionează să-şi menţină ministru al Angliei au căzut de a-

este utilă tuturor ţărilor Europei rajoşii ostaşi sovietici care au dreptul de a efectua experienţe nu­ cord să adreseze Uniunii Sovietice in­
rămas timp de 49 de sile pe cleare „în scopuri paşnice“. vitaţia de a participa de urgenţă fa
bordul unei ambarcaţiuni in de­ pregătiri şi la efectuarea de lucrări de
In comunicatul comun americano-

rivă în Oceanul Pacific şi au englez dat publicităţii de Gasa Albă cercetări ştiinţifice în comun pentru

REIMS 30 (Agerpres). TASS născociri, ci fapte istorice. Ţara încercări. Poporul nostru revolu­ tot ce depinde de noi pentru că fost salvaţi de marinari ame­ se subliniază că scopul guvernelor elaborarea metodelor de control asu­
ricani. S.U.A. şi Angliei este un acord in­ pra exploziilor de proporţii mici.
anunţă : La 29 martie, prefectul noastră a fost atacată de două ţionar i-a alungat pe ocupanţi, politică noastră să'fie înţeleaptă, ternaţional cu privire la interzicerea
In decretul Prezidiului Sovie­ totală a tuturor experienţelor cu ar­ După ce Berding, secretar de stat
Departamentului Mamé, Simo- ori de Germania. Nici acest lu­ pe intervenţionişti şi a eliberat pentru încheierea tratatului de tului Suprem al U.R.S.S. se a- ma nucleară în condiţiile stabilirii adjunct al S.U.A., care a sosit la
rată că ei au fost decoraţi pen­ unui control internaţional eficient. Gamp David, a dat citire textului co­
net Ribot, a oferit la Reims un cru nu l-am uitat. De aceea, as- ţara, şi trăieşte, şi se dezvoltă pace cu Germania, noi vom face tru bărbăţia de care au dat municatului, el a răspuns la întrebă­
dejun în cinstea preşedintelui cultînd cuvîntarea dv., domnule cu succes de 42 de ani. Acum totul în această privinţă. Dacă dovadă in îndeplinirea datoriei Totuşi, în comunicat se arată că rile puse de ziarişti. Referindu-se ia
©onsiliului de Miniştri al Jacouinet, ml-a fost greu să în­ noi nu mai sîntem un copil, ci poziţia noastră paşnică nu va militare şi pentru dîrzenia în pentru încheierea cit mai grabnică a termenul moratoriului despre care se
U.R.S.S., N. S. Hruşciov. ţeleg dacă dv. l-aţi invitat pe un Hercule puternic care este în fi înţeleasă de puterile occiden­ lupta împotriva forţelor natu­ acordului cu privire Ia interzicerea ex­ vorbeşte în comunicat, Berding a spus
rii. perienţelor nucleare este necesar să că Eîsenhower şi Macmillan au în ve­
A rostit o cuvintare Louis Ja- germani aici, în Franţa, sau stare să se apere, să-şi apere tale, vom fi nevoiţi să încheiem se rezolve o serie de probleme. Prin­ dere pentru moratoriu „o perioadă
couinet, ministru de stat.' Salu- v-au invadat ei. Ssicheferea lucrărilor tre aceste probleme, în comunicat sînt scurtă, considerabil mai scurtă decît
principiile, existenţa. un tratat de pace cu Republica sesiunii Comitetului enumerate stabilirea unui număr co­ cei 5 sau 4 ani propuşi de Uniunea
exeoufiY al F. M. I. 0. respunzător de inspecţii pe teren, Sovietică".
tîndu-l cu căldură pe şeful gu­ Probabil că aparţin alte! şcoli. In cele două războaie mon­ Democrată Germană. componenţa comisiei de control şi
vernului sovietic, el a declarat Iertaţi-mă, domnule Jacouinet, diale, şi francezii şi oamenii so­ In prezent, ameninţările Ger­ SONAKRY 30 (Agerpres). - La personalul posturilor de control, pro­ Corespondenţii l-au întrebat pe Ber-
totodată că Metz-ul. Reims-ul, că polemizez cu dv. Dar aţi vietici au avut multe pierderi. maniei occidentale Ia adresa Gonakry a avut loc o şedinţă festivă cedura votării în organele de control, ding la ce s-au referit autorii comu­
Verdun-ul, Valmy-ul — locali­ vorbit despre agresorul care a Ea noi nu există nici o familie noastră nu ne pot speria. Nu consacrată încheierii lucrărilor sesiunii nicatului vorbind despre „exploziile
tăţi pe. care Nikita Sergheevici atacat de trei ori Franţa ca şi care să nu aibă morţi sau ră­ ne-am temut de ameninţările Comitetului executiv al F.M.T.D. Se­ precum şi problema efectuării de „ex­ în scopuri paşnice“. Berding a răs­
Hruşciov le-a vizitat la 29 mar­ cum aţi fi vrut să nu-l ofensaţi, niţi. Şi eu mi-am pierdut un fiu Germaniei hitieriste nici înainte siunea Comitetului executiv s-a desfă­ plozii în scopuri paşnice". puns că comunicatul nu se referă la
tie — au fost nu odată în trecut ca nu cumva el să gîndeascâ in acest război. Era aviator, a de cel de-al doilea război mon­ şurat sub lozinca luptei tineretului explozii ale armei nucleare ci la ex­
invadate de cotropitori străini şi ceva rău despre dv. Nu încura­ zburat la început pe un bombar­ dial şi am declarat cu fermitate pentru dezarmare, pentru coexistenţă In comunicat se arată că tratati­ ploziile nucleare pe care S.U.A. in­
aii respins atacurile acestora. jaţi oare astfel, o a patra agre­ paşnică, împotriva dominaţiei colonia­ vele pentru rezolvarea acestor pro­ tenţionează să le folosească, după cum
— Dar cine au fost invada­ dier, şi nemţii l-au rănit. A stat că pe agresor îl aşteaptă piei- liştilor, pentru independenţa tuturor bleme trebuie să fie accelerate şi ter­ a declarat el, pentru extracţia de pe­
siune ? în spital un an şl jumătate, Iar rea. Aşa s-a şi întîmplat. popoarelor lumii. minate cît mai curînd. trol, pentru construcţia de canale şi
torii ? — a întrebat N. S. Hruş­ Ministrul E. Ja’couinet: Noi cînd s-a vindecat şl a terminat şosele în regiuni muntoase.
ciov. Poate că n-am auzit bine, şcoala de aviator de vînătoare, Acum, situaţia este cu totul In şedinţa de închidere, Pierro Pie- Se subliniază de asemenea că Ei­
ale cui atacuri le-afl respins ? vrem pace. a început din nou să zboare. 'A alta şi raportul de forţe este al­ ralli, preşedintele F.M.T.D., a rostit o senhower şi Macmillan au căzut de Tn încheiere, Berding a subliniat că
N. S. Hruşciov: Şi noi vrem tul decît înainte de cel de-al cuvîntare în care a făcut bilanţul lu­ acord ca imediat ce va fi semnat a- după părerea părţii angfo-americane
cordul cu privire la interzicerea ex­ „cu bunăvoinţa celui de-al treilea
— Atacurile inamicului împo­ pace. Dar pacea nu trebuie cer­ pierit în cursul unei lupte. doilea' război mondial. Gredem crărilor Comitetului executiv. El a de­ perienţelor nucleare, cu excepţia celor partener al nostru" acordul cu privi­
triva căruia am luptat împreu­ şită, pentru pace trebuie să Dar cea ce s-a mistuit în răz­ că în cele din urmă vor înţelege de mici proporţii care nu pot fi con­ re (a interzicerea experienţelor nuclea­
nă ou dv. a declarat L. Ja- lupţi, ea trebuie cucerită. Da, acest lucru chiar şi acei milita- clarat că şedinţele Comitetului execu­ trolate, precum şi imediat ce se vor re ale căror proporţii permit să fie
couinet. pentru pace trebuie să lupţi cu boi nu trebuie să ne facă să rişti germani care ar efori să face pregătirile în vederea efectuării controlate încă de pe acum, poate fi
agresorul, dar să lupţi nu fizic, urîm. Trebuie să căutăm posibi­ schimbe situaţia creată după ce! în comun a lucrărilor de cercetare în semnat în decurs de 90 de zile.
— Şi totuşi, cine a fost acest ci pe calea demascării agreso­ lităţi de rezolvarea problemei de-al doilea război mondial ca
agresor anonim ? rului, să lupţi pentru salvarea înlăturării războiului. rezultat al zdrobirii statului fas­ tiv vor contribui la avîntul continuu
popoarelor. cist.
— Metz-ul, Reims-ul, şi alte Ştiţi, în prezent în Germania al mişcării tineretului pentru rezolva­ Este rîfidul puterilor occidentale
oraşe franceze, a explicat L. Ja- Noi avem o zicală — dragoste occidentală reînvie din nou tor­ Prieteni francezi! Să fim
couinet. au avut de suferit din ou sila nu se poate. Nu impu­ ţele revanşarde. Acest lucru nu prieteni, să ne unim eforturile rea problemelor actuale, inclusiv a să prezin te un plan concret de dezarm are
partea vecinului nostru. în ur­ nem nimănui prietenia noastră. poate să nu ne îngrijoreze. în lupta pentru pace. Nimeni în problemei celei mai importante —
ma invaziei Iul. în urma agre­ Dar nici nu putem să uităm de Wehrmachtul vest-germân cere Europa nu-şi va ridica glasul problema păcii. 1STANBUL 30 (Agerpres).— în ziarul „Dunya“ în legătură
agresiunea tîlhărească a milita- înarmare atomică. Astăzi, Ger­ în favoarea războiului dacă prie­ „Trebuie să recunoaştem în mod cu ultimele propuneri sovietice
siunii germane. riştilor germani împotriva Uniu­ mania occidentală este aliata dv. tenia dintre Franja, Uniunea Pieralli a înmînat reprezentanţilor sincer că propunerile sovietice
— Uite. acum este limpede, a nii Sovietice. Vrem ca toate po­ iar noi, însă. foştii aliaţi în cele Sovietică şi celeTaltc popoare iu­ tineretului guineez drapelul de onoa­ constituie un progres însemnat referitoare la încetarea experien­
poarele iubitoare de pace să se două războaie mondiale împo­ bitoare de pace va fi puternică. re al F.M.T.D. In încheierea şedinţei şi un prilej pentru cei care do­ ţelor cu arma nucleară.
subliniat N. S. Hruşciov. Viaţa unească împotriva unei noi a- triva Germaniei, sîntem acum pe
este neînduplecată şl ea poate gresiuni şi să n-o mai admită poziţii opuse. Trebuie să reflec­ Vrem prietenie cu dv. şi nu „Guvernul sovietic a prezen­
pune întrebări de Ia care este tăm bine la toate acestea. vrem deloc ca dv. să încetaţi
cu neputinţă să te eschivezi. în viitor. de a fi prieteni cu aliaţii dv., a fost intonat imnul tineretului de­ resc să ajungă Ia înţelegere“, tat o formulă efectivă şi con­
Voi spune fără ocol: Noi nu Guvernul Germaniei occiden­ dacă ei va plac. Şi noi avem
E. Jacouinet a spus : am lup­ tale depune toate eforturile pen­ aliaţi demni, credincioşi §i buni mocrat. se spune Într-un articol publicat cretă, subliniază articolul, re­
tat împreună cu dv. împotriva ne temem de agresiune şi tru a împiedica încheierea trata­ şi vom fi prieteni în veci. cunoscută ca atare de cele două
duşmanului comun, am suferit putem singuri cu forţele noastre, tului de pace. Nu cred că vre­
împreună în anii războiului. să-l oprim pe agresor să se în­ un om care judecă lucid să-mi Prietenia noastră cu Franţa puteri occidentale (S.U.A. şi An­
Sînt convins că vom fi tovarăşi drepte înspre noi. Iar dacă a- poată explică cumva, — în orice ne este utilă nu numai nouă şi
buni în lupta pentru pace. gresorul ar încerca totuşi să ne caz eu nu pot înţelege — că dv., ea ar fi utila 'tuturor ţă ­ Scrisoarea F.D.I.F. adresafă Comişelului glia — N.R.). Acestor puteri
atace, noi am lua măsuri care pentru a întări pacea ar trebui rilor Europei, tuturor ţărilor lu­ celor zece sfafe penfru dezarmare occidentale !e revine de azi îna­
—¦Just, a răspuns Nikita Ser­ să-l lipsească de posibilitatea de menţinute rămăşiţele celui de-ăi mii, fiigd îndreptată spre asi­ inte sarcina de a prezenta o for­
doilea război mondial. BERLIN 30 (Agerpres). Federaţia terile orice succes pe care I-ar rea­ mulă practică, care să pună o-
gheevici. a se mai gîndi la aşa ceva în gurarea păcii în Europa şi în Democrată Internaţională a Femei­ liza conferinţa dv. în interesul dezar­ menirea la adăpost de pericolul
Apoi E. Jacouinet a toastat viitor, şi poate chiar de a exis­ Facem şi vom face şi pe viitor întreagă lume. unei exterminări, pericol pe care
ta'. Să ne unim eforturile nu
pentru şeful guvernului sovie­
tic. pentru N. S. Hruşciov. La Epernay

In cuvîntarea sa de răspuns,
N. S. Hruşciov a spus între al­

tele : pentru un război împotriva ger­

Am venit în ţara dv. pentru manilor, c! pentru ca militariş- lor a adresat conferinţei de la Ge­ mării generale şi totale. î! reprezintă armele nucleare.

ă restabili unele tradiţii, stator­ tii germani să ştie că nu pot PARIS 30 (Agerpres). Agen­ verigă a. „lanţului de succese“, neva a Comitetului celor zece state
nicite de-alungul istoriei între atatea nici Uniunea Sovietică pe care acesta îl făureşte. Ridi-
ţările noastre. Vrem prietenie cu nici Franţa, nici alte ţări. ţiile de presă transmit amănun­ cînd cupa pentru acest succes, pentru dezarmare, o scrisoare in care
dv., cea mai adevărată prietenie. te referitoare la vizita lui N. S. De Voguieux a sp u s:
Experienţa istoriei ne învaţă că Să ne unim eforturile pentru Hruşciov la Epernay. îşi exprimă satisfacţia profundă şi
atunci cînd ţările noastre au fost a asigura o pace bună pe pă- In faţa dv. a fost îmbuteliat
alături, cînd s-au apărat împo­ mînt şi a crea posibilităţi egale Şeful guvernului sovietic a vi­ vin din producţia anului 1959. bucuria în legătură cu începerea tra­ LONDRA 30 (Agerpres). — sie a prieteniei îndelungate
triva ’duşmanului comun, au ie­ pentru toate popoarele. zitat pivniţele casei de vinuri Anul 1959 a fost anul unei „co­ tativelor în problemele de importanţă TASS anunţă: In prezent, la dintre noi“, a declarat prima­
şit întotdeauna învingătoare în ,,Moet et Shandon“ din oraşul mete“ vestite — Eunikul. In re­ vitală pentru popoarele din întreaga Bristol se află o delegaţie din rul Bristolului.
Să nu vă fie teamă de ţara Epernay. Aceasta este cea mai giunea Ghampagne se spune că lume. F.D.I.F. arată că femeile şi ma­ Saratov. După cum s-a anun­
luptă. noastră, să înţelegeţi că sîntem mare casă de vinuri din Franţa ajunci cînd trece o cometă pe mele din toate ţările, care aşteaptă ţat, Bristolul mare port pe Hui „Sîntem convinşi, a subliniat
Se ştie de cite,ori a fost in­ un copil legitim. Sîntem născuţi şi produce 6 milioane de butelii cer vimui este deosebit de bun. rezolvarea grabnică a problemei de­ Avon, şl oraşul portuar Sara­ şeful delegaţiei sovietice, S. A.
de şampanie pe an, (10 la sută De aceea nu ne-am mirat cînd zarmării îşi pun mari speranţe în con­ tov de pe Volga devin oraşe în­ Osipov, preşedintele Sovietului
vadată Franţa de Germania. de istorie, naşterea statului so­ din întreaga producţie france­ experţii noştri au anunţat că vi­ ferinţa Comitetului celor zece state frăţite. orăşenesc din Saratov, că cetă­
Oare francezii o pot uita ? Vă vietic reprezintă o epocă în dez­ ză). In pivniţele acestei între­ nul din recolta anului 1959 va şi cheamă pe participanţii la această ţenii oraşului dv., ca şi cetăţe­
rog să mă înţelegeţi b ine: Nu voltarea societăţii omeneşti. In prinderi, a cărei lungime totală fi un vin excepţional pentru se­ conferinţă să facă tot ce le stă în pu­ Intre cele două oraşe va a- nii din Saratov nu vor răz­
intenţionez să semăn discordie orice caz se ştie că unora naş­ este de 20 de km., conducerea so­ colul al XX-Iea. tinţă pentru ca tratativele să se bu­ vea loc u n ' schimb de elevi şi
între dv. şi Germania. Dar, du­ terea noastră nu le-a fost pe cietăţii „Vinurile de Champag- cure de succes. Acest lucru, se sub­ de studenţi, de lucrători în or­ boi...“
pă cum se spune la noi : ..din plac. In timpul naşterii Ţării so­ ne“ a organizat pentru N. S. De Voguieux i-a oferit în dar ganele locale de autoconducere
cîntec n-ai cum să scoţi cuvinte­ vietice, America, Japonia, An­ Hruşciov o primire festivă. lui N. S. Hruşciov o sticlă de liniază în scrisoare, are deosebită im­ O delegaţie a oraşului Bris­
le“. Nu istoricii fac istoria, ci o glia, Franţa etc., au întreprins şampanie îmbuteliată în aprilie şi de grupuri de cetăţeni.
descriu, înregistrează evenimen­ acţiuni pentru a curma dezvolta­ Preşedintele societăţii, con­ 1894, adică în luna şi anul naş­ portanţă în legătură cu apropiata con­ „Aceasta constituie o expre­ tol a vizitat Saratovul în anul
tele istorice. Agresiunile Germa­ rea noastră şi chiar şi existenţa tele Robert de Voguieux, l-a sa­ terii lui N. S. Hruşciov. Gele 1956.
niei împotriva Franţei nu sînt noastră. Dar trebuie să ţineţi lutat pe Hruşciov, spunînd prin­ 13 mari firme al căror preşedinţi
minte curşi s-au terminat aceste tre altele: asistau la ceremonie au oferit ferinţă la nivel înalt.
în dar iui Nikita FIruşciov cîte
— Permiteţi-mi, domnule pre­ o lăcliţă cu cel mai bun vin de F.D.I.F. îşi exprimă convingerea că
Ghampagne. In numele munci­
şedinte, ca primindu-vă aici, să realizarea unui acord cu privire la
urez bun venit marelui om de torilor un reprezentant al sindi­
stat al cărui nume este bine dezarmare nu numai că ar exclude
cunoscut de întreg globul pă- catelor i-a oferit lui N. S. Flruş-
C uvîntarea ro stită de N. S . Hruşciov mîntesc. De Voguieux şi-a ex­ pentru totdeauna posibilitatea unui
primat dorinţa ca vizita lui N. oiov o carte.
la recepţia o fe rită de m unicipalitatea S. Hruşciov să constituie o nouă război, dar ar elibera totodată fon­

duri uriaşe pentru scopuri paşnice şi

oraşului Reim s prin urmare, pentru avîntul bunăstă­

rii populaţiei. Puteţi fi convinşi, se

( Ormare din pag. l-a) primiţi în dar clin partea mea“. spune în scrisoare, că femeile vor

Potrivit rugăminţii autorului saluta şi vor sprijini din toate pu­

vestitul cîmp de bătălie din acestei scrisori, a spus N. S. -25SSSSSS-

timpul primului război mondial. Hruşciov, medalia primită de '

In anii Marelui Război pen­ patriotul francez care a parti­ Făclia cu ban ă lum inează din ce în ce
tru Apărarea Patriei am fost cipat la bătălia de Ia Verdun
translator militar la o unitate va fi remisă primarului oraşului

de tancuri a armatei sovietice. Verdun. mai viu calea Americii Latine "
In primăvara anului .1945 am In timpul celor două războaie
Încheierea „Săptămînii solidarităţii popoarelor \mericii Latine((
întâlnit în apropierea oraşului mondiale, Uniunea Sovietică şi
Glogau un grup de foşti prizo­ Franţa s-au aflat în aceeaşi ta­ HAVANA 30 (Agerpres). — După semnate de peste 50 de deputaţi ai Alfredo Varela, cunoscut scriitor şi Gum privesc unii militari occidentali lucrările Comitetului
nieri dintr-un lagăr de concen­ bără şi acest lucru nu este în- cum anunţă agenţia Prensa Latină, Gongresului naţional al Braziliei, în luptător pentru pace din Argentina, a celor 10 state pentru dezarmare.
trare — prizonieri de război tîmplător. în Guba a luai slirşit „Săptămîna so- în care este exprimat sprijinul faţă declarat că popoarele Americii La­
francezi, un italian, un comu­ lidarităţii popoarelor Americii Lati­ de guvernul revoluţionar cuban. tine nu vor mai fi slugi docile ale Desen de : V. Mihăilescu
nist german. Un tînăr francez, Prietenia tradiţională dintre ne“, care s-a desfăşurat din iniţiativa iimperialismului. Făclia cubană lumi­
amestecîn'd cuvinte germane şi ţările noastre are la bază năzu­ Confederaţiei oamenilor muncii din In numele clasei muncitoare din nează din ce în ce mai viu calea
franceze mi-a povestit că este inţa popoarelor lor spre o pace Guba. La „săptămînă" au participat America Latină, Lombardo Toledano, Americii Latine.
originar din AJarsilia, c,ă îl trainică în Europa şi în lumea reprezentanţi ai 15 ţări latino-ame- preşedintele Confederaţiei celor ce
cheamă Midiei şi că în primele întreagă. muncesc din America Latină, a de­ F. Ojeda, membru al parlamentu­
zile ale Invaziei hoardelor fas­ ricane. clarat că revoluţia cubană constituie lui, preşedinte al comitetului patrio­
ciste a căzut prizonier şl a în­ Vrem, a subliniat în încheierea La ceremonia de încheiere a „săp­ începutul victoriilor celei de-a doua ţilor venezuelezi, a spus că a venit
cercat să evadeze, dar a fost cuvîntării sale N. S. Hruşciov, mari revoluţii istorice pentru elibera­ momentul ca popoarele Americii La­
prins. Aşa a început îngrozitoa­ preşedintele Consiliului de Mi­ tămînii“ reprezentanţii ţărilor Ameri­ rea Americii Latine. Prima revoluţie tine să răstoarne pe cale revoluţio­
rea lui peregrinare dintr-un la­ niştri al U.R.S.S., ca Franţa să cii Latine s-au pronunţat cu hotărîre a fost războiul popoarelor Americii nară dominaţia imperialismului ame­
găr în altul. In tot timpul infer­ fie puternică, prosperă şi sîn­ în apărarea revoluţiei cubane şi au Latine împotriva dominaţiei coloniale rican şi a regimurilor dictatoriale a-
nalului calvar am păstrat la tem ferm convinşi că prietenia condamnat dominaţia imperialismului spaniole şi pentru independenţă, care flafe în slujba lui. O asemenea revo­
miine o medalie pe care mi-a tradiţională dintre popoarele american In aceste ţări. Andres Gan- a avut loc în secolul trecut. Actuala luţie a şi început în Guba.
dăruit-o tatăl meu în ziua mo­ ţărilor noastre, călită în încer tillo, conducătorul tineretului studios revoluţie este îndreptată împotriva im­
bilizării, mi-a spus el. Bătrînul căriie grele ale trecutului, se din Panama, a subliniat că revoluţia perialismului american. Imperialismul La ceremonia de încheiere a „Săp­
meu tată a primit această me­ va dezvolta şi în viitor. Sperăm cubană este sprijinită de toate po­ american a devenit duşmanul nr. 1 tămînii de solidaritate" s-a dat ci­
dalie pentru, că a participat ia că colaborarea dintre Uniunea poarele lumii şi că ea este invinci­ care împiedică dezvoltarea istorică a
bătălia de la Verdun. Vă rog Sovietică şi Franţă se va lărgi bilă. popoarelor diferitelor ţări din Ame­ tire „Declaraţiei Americii Latine", care
pe dv. primul ofiţer al armatei şi se va întări spre binele po­ rică Latină.
sovietice pe care îl întîlnesc, s-o poarelor U.R.S.S. şl Franţei, în Antonieta Gampos, reprezentanta cuprinde chemarea de a se intensifica
interesul asigurării păcii în Eu­ Braziliei, a dat citire unei scrisori
ropa şi în lumea întreagă. sprijinul acordat revoluţiei cubane.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 0. Telefon: 188} 189} 75. Taxa plătită în numerar conform ăgrobaril Direcţiunii Generale P.1.T.R, nr. 263.320, din 6 noiembrie I9i9. —. tiparul: Intreorinderea Poligrafica ?1 Mai“ ~ Deva,