Page 11 - 1960-03

Ní\ 1614 m m u t su o T A iim u iu i Pag. 9

ACELEAŞI A Cadre cu o înaltă calificare

mi

La furo alele din Valea Jiului

obfine indici mai înalfi Şcolile profesionale, şcolile de şcolar Lupeni va trebui să lichi­

maiştri şi cursurile de calificare deze cu metodele de educaţie în­
şi specializare care funcţionează vechite pe care le mai practică,

Faţă de anul trecut, sarcinile nr. 1 nu şi-a realizat sarcina Astfel între schimburi şi mai a- în cadrul Combina-tuiui carboni- şi să ia exemplu de la grupul
ier Valea Jiului, au dat produc­ şeptar Petroşani unde disciplina
de plan la furnalele uzinei „Vic- de plan. les între maiştrii de la furnale, ţiei cadre bine pregătite şi cu o este liber consimţită şi unde se
educaţie sănătoasă. dă o educaţie sănătoasă elevilor.
toria“-Că!an au crescut cu 15 Deşi condiţiile de muncă la nu există o colaborare strînsă.
Ia sută. Pentru ducerea la înde­ cele două furnale sînt aceleaşi, Din această cauză se întîmplă !n anul trecut, şcolile profe­ Spre deosebire de şcolile mi­
plinire a acestor sarcini sporite, rezultatele sînt însă deosebite. ca din cauza fugii după o pro­ sionale ale grupurilor şcolare din niere din Petrlla, Aninoasa, Vul­
încă de la începutul anului au Care sînt cauzele ? ducţie mai mare, în cele mai Petroşani şi Luperiî, au fost ab­ can şi Uricăni, unde şefii ex­
solvite de 267 tineri dintre care ploatărilor se interesează îndea­
fost luate o serie de măsuri teh- In primul rînd în această lu­ multe cazuri prin nerespectarea -11 strungari, 57 lăcătuşi, 23 e- proape de bunul mers al şcoli­
nico-organizaforice. Un accent nă a continuat situaţia cu mer­ regimului tehnologic şi deci a lectricieni instalatori, 25 electri­ lor-, conducerile exploatărilor
sul redus al furnalelor. De pildă, calităţii, să se frîneze activita­ cieni de mină şi 88 mecanici de Lupeni şi L'ohea nu se îngrijesc
deosebit s-a pus pe sortarea mi­ la furnalul nr. 1, care de fapt tea schimbului următor. Această mină. Şcoala de- maiştri care ca lectorii să fie aleşi dintre cele
nereului în vederea îmbogăţirii nici nu şi-a realizat sarcinile de stare de lucruri este determinată funcţionează în cadrul grupului măi corespunzătoare cadre, elevii
conţinutului lui în fier, întreţi­ plan, numărul orelor de mers şi de slaba calificare a unor maiş­ şcolar din Petroşani a dat ex­ nu sînt plasaţi la lucrări cores­
nerea utilajelor în stare de redus pînă la 23 februarie erau tri. ploatărilor 30 maiştri mineri şî punzătoare meseriei în care se
funcţionare, menţinerea unei re­ de peste 40. Apoi, 'a acest furnal 21 maiştri electromecanici. califică. Este necesar totodată
ţete de încărcare a furnalelor s-au înregistrat şi o serie de de­ E drept că la neîndeplinirea ca tovarăşul Dubinski Garol, di­
constantă, evitarea opririlor ac­ fecţiuni tehnice â utilajelor care planului Ia secţia furnale a uzi­ Deoarece în această perioadă, rectorul şcolii miniere din Vul­
cidentale şi altele. Datorită a- dacă ar îi fost preîntîmpinate nei „Victoria“-Călan a contribuit şcolile profesionale nu reuşesc can, să seziseze din timp condu­
cestui fapt, în luna ianuarie s^-au (lucru pe deplin posibil) ar fi şi calitatea slabă a minereurilor să acopere necesităţile de cadre, cerea exploatării de lipsa unor
obţinut indici înalţi de producţie. asigurat un mers normal al a- de la Teliuc. Acesta are un con­ au funcţionat pe lingă fiecare u- lectori de la cursuri şi să nu se
Sarcina de plan la furnalul nr. gregatului. ţinut mai sărac în fier decît pre­ nit'afe şi cursuri de calificare de mai admită înlocuirea întîmplă-
1 a fost depăşită cu 5,53 la sută. vederile contractuale în schimb scurtă durată care au fost ab­ toare a lectorilor cu persoane
iar la furnalul nr. 2 planul de Aşa, de exemplu, sînt dese ca­ are mult bioxid de siliciu, din solvite de 805 muncitori pentru necompetente iar tov. Bonta
producţie în aceeaşi perioadă a zurile cînd vagonul cîntar se care cauză consumul de cocs este meserii ca : preparatori de căr­ Gheorghe, directorul şcolii minie­
fost realizat în proporţie de defectează din cauza unei proas­ sporit faţă de prevederi le sec­ bune, maniipulanţi de macarale, re din Lupeni trebuie să ceară
100,70 Ia sută. te întreţineri şi a reparaţiilor su­ ţiei. De asemenea, din cauza manipulanţi de benzi şi eleva­ cu mai mult !simţ de răspundere
perficiale. Aceasta a dus la în- calităţii necorespunzătoare se toare, măsurători de gaze, arti­ sprijinul conducerii exploatării şi
In ce priveşte îmbunătăţirea tîrzieri în încărcarea furnalului. consumă şi calcar mult. Despre conducerilor sectoarelor, pentru
calităţii fontei nu s-a făcut însă Defecţiuni în mare parte nejusti­ calitatea minereului s-a discutat ficieri, etc. îmbunătăţirea frecvenţei.
ficate s-au ivit şi la maşina de recent în cadrul unei consfătuiri Cadrele de ajutori mineri şi
a nu face casatotul. Procentul de declasate aastupat şticul, la macaraua de cu minerii şi îurnaliştii organi­ Conducerile exploatărilor mi­
şarjâre şi alte utilaje. zată de ziarul nostru. Aici mi­ mineri sînt formate prin cursuri niere Vulcan, Lupeni şi Uricani
fost depăşit faţă de cifra admi­ de un an în şcolile miniere care cît şi conducerea întreprinderii
S-a constatat că la furnalele nerii şi-au luat angajamente funcţionează pe lîngă fiecare ex­ de construcţii şi montaje minie­
cu economiasă în plan cu 2,70 la sută. Cau­din Călan se simte lipsă de aer ploatare. In cursul anului 1959, re Petroşani, care va trebui să
cald. Dacă s-ar îi luat măsuri mobilizatoare. aceste cursuri au fost absolvite execute un volum mare de con­
za procentului ridicat de decla­ de 360 ajutori mineri şi de 317 strucţii industriale şi montaje,
sate trebuie căutată în primul Practica a dovedit că la fut- mineri care au complectat rin­ trebuie să acorde o atenţie deo­
rînd în mersul inconstant al fur­ durite cadrelor din producţie. sebită formării unui număr su­
nalelor, a unor defecţiuni interne ficient de cadre bine pregătite.
care, dacă erau privite cu mai Pentru a ridica rolul maiştri­
Tovarăşul Gheorghc Roman este fruntaş în producţie Ia fa­ lor în producţie, începînd cu tri­ De asemenea, este necesar ca
brica de hîrtie ..1 Mai" din Pe treşti. Lucrînd la maşina de mestru! IV al anului trecut, în cercurile A.S.l.T. din cadrul în­
tăiat hîrtie, el depăşeşte în fiecare lună planul cu 10.600— cadrul grupului şcolar Petroşani treprinderilor să contribuie prin
12.000 kg. hîrtie. s-au organizat cursuri de specia­ conferinţe tehnice la ridicarea
lizare unde se predau cunoştinţe nivelului profesional al elevilor.
In clişeu: Gheorghe Roman la locul de niuncă. economice şi despre ultimele rea­
lizări ale tehnicii miniere. Lichidînd lipsurile semnalate
Pentru sporirea şi ieftinirea lajul de turnare, se 'mai întîm­ mai sus, vom putea pregăti ca­
producţiei de metal nu ajunge plă ca fonta să se scurgă pe îîn Aceste cursuri au fost ab­ dre de mineri cu cunoştinţe şi
ca îurnaliştii să producă mai solvite de 96 maiştri mineri, mai temeinice, vom contribui la
mult. E drept că aceasta-i baza, gâ for'nie. Pentru acest luciţi iar din lună februarie, cursuri extragerea de cărbune mai mult
sînt vinovate în primul rînd ca­ asemănătoare funcţionează şi si mai ieftin.
pentru maiştri eleotro-mecanici.
multă răspundere, puteau fi li­ de repararea conductelor de aer, oalele din Călan mai sînt încă j dar este necesar ca metalul pro- drele de 'conducere, care nu de­ PAULA' JUGUREANiU
chidate. De pildă, în cursul lu­ s-ar fi evitat pierderile ce se 1ac multiple rezerve care pot asigura f^ ,s L e .U ^ine gospodărit, pun suficient interes pentru of Cursurile de specializare or­
aici şi astfel furnalele ar primi sa nu fie risipit. ganizarea în con'diţitîni cores­ ganizate pe lîngă Institutul de ing. metodolog cu învăţămîntul
nii ianuarie, la furnale s-au în­ o cantitate în plus de aer care o sporire a producţiei de fontă. Din păcate, la noi la secţia punzătoare a 'turnării. mine din Petroşani au fost ur­
registrat un mare număr de ore aşa se pierde. Legat de acest Ele însă trebuie să fie descope­ mate de toţi inginerii mineri ca­ Ia C.G.V.J.
de mers redus — la furnalul nr. I-a íurnale a G.S. Hunedoara O însemnată'cantitate de fon­ re au absolvit institute de învă-
ţămînt superior pînă în anul 4 MARTIE 1960
1 37 ore, iar la furnalul nr. 2 lucru trebuie amintit şi faptul că rite şi folosite. îndeplinirea şi se pierde Mult metal. Un calcul ia se pierde datorită deselor di­ 1955. Incepînd cu luna martie
64 ore. Că există deficienţe în nu întotdeauna se respectă tem­ depăşirea sarcinilor de plan tre­ sumar arătă că zilnic s e ' pierd rijări greşite ale fontei lichide. 1960, se vor organiza astfel de PROGRAMUL I : 6,30 Jocuri
ce priveşte exploatarea raţională peratura aerului suflat în furnale. buie să stea mereu în faţa fur- aproape 5 tone de fontă, ceea ce Astfel-, se întîlneSc destule ca­ cursuri şi pentru inginerii elec- populare rom m eşti; 7,30 Polci
face iúnar câm 150 tone. Este zuri cînd fonta trimisă oielăriei tro-mecanici. şi m azurci; 8,30 Muzică popu­
a furnalelor ne-o dovedeşte şi In Cadrul secţiei furnale se naliştifor, să constituie o sarci­ aceasta o pierdere de neluat in Martin nr. 1 nu poate fi primi­ lară romîneascjă ; 9,20 Muzică de
faptul că în luna ianuarie, s-au mai fac simţite şi unele defi­ seamă ? • Pentru producerea ei tă în întregime, din care cauză In afară de aceasta, combi­ estradă ; 10,10 Sonata în do m a­
înregistrat peste 10 ore opriri Ia cienţe de ordin organizatoric. nă de cinste. s-a consumat o însemnată can­ se 'dirijează către 9.S.M. nr. 2. natul carbonifer a acordat burse ior de M ozarf; 10,45 Din cele
ambele furnale. V. FURlR titate de mine'reu. de cocs. de Dacă se întîmplă să mai stea şi pentru 33 studenţi care urmează mai cunoscute melodii populare
t'nuncă fizica etc. •aici — în o-afe, bineînţeles institutele de învăţăfiiînt supe­ sovietice; 11,02 Teatru/la micro­
Procentul ridicat de declasate ¦ERSSK- ea se răceşte şi deci e expusă rior. Cheltuielile alocate în anul fon : „Niia“ de A. Salînskii;
la furnalele din Călan a fost Noi ne-am propus, ca în seri-, trecut problemelor de învăţărhî-nt 12,46 Muzică uşoară 14,00 Mu­
soarea de faţă, pierderii. Dispe s-au ridicat la circa 3,5 milioane zică populară din M untenia;
Problemele economice în dezbatereacauzat şi de schimbările dese să arătăm unde lei, iar faptul că productivitatea 14.30 Muzică uşoară,’; 16,15 Vor­
activului Comitetului raional U. T. M.ale reţetei de încărcare. Astfel, se pierde fonta, r / ' t o m cerii ar putea în­ muncii a crescut în anul 1959 cu beşte M oscova!; 17-',25 Gîîntăreţi
pentru a se lua lătura acest nea­ peste 9 la sută faţă de anul roniîni de operă din trecut;
Ia furnalul nr. 1, în cursul lunii măsuri care să aibă darul sa juns dacă ar lu­ 1958, se datoreşte în bună parte 17,45 Program muzical dedicat
ianuarie au fost făcute 11 schim­ îndrepte situaţia. şi unei mai bune pregătiri a. ca­ fruntaŞillor în producţie din in«-
bări de şarjă, iar la furnalul nr. cra cu mai multă atenţie, dacă drelor. dustrie şi agricultură': 18,05
2, numărul schimbărilor de şarjă Incepînd de pe trenul de ar da dovadă de un dezvoltat „Păcală şi rudele lui“ ': Eroi din
ajunge, numai în a doua jumă­ descărcare şi pînă la oţelării sau simţ. de răspundere. De aceea, este necesar ca atît folclorul popoarelor; 20,30 Jur-i
turnătorie, se pierd alte şi alte cursanţii cît şi conducerile aces­ naiul saitelor; 21,00 Muzică u-
m p m e m w t.tate a lunii ianuarie, la 10. cantităţi de tontă. La noi în Este adevărat că o parte din tor şcoli să depună toate efortu­ şoară ; 2)1,30 Concert de muzică
secţie sé înregistrează prea mul­ aceste pierderi se recuperează, rile pentru a înlătura unele lip­
Trebuia deci ca în luna fe­ te Iau furi. Neatenţia oamenilor, dar cu un consum de muncă îp suri care mai există în această
bruarie, să se ia măsuri care să plus, cu consum de timp în activitate.
conducă Ia un mers normal al plus, cu cheltuieli suplimentare.
furnalelor şi care să asigure o Astfel, conducerea grupului
In cursul zilei de 1 mar­ cretari ai comitetelor comunale
tie a.c. Ia Haţeg s-a ţinut, U.T.M.
cu activul Comitetului ra­
ional U.T.M. un instructaj Cu acest prilej, s-a prelucrat
cu privire Ia sarcinile e- planul de măsuri al comitetului
raional U.T.M., care prevede o-
conomice. Au participat secretari biectivele economice, precum şi
sarcinile ce revin organizaţiilor
ai organizaţiilor de bază şi se­ ¦de tineret din documentele ple­
narei a VUI-a a C.C. al U.T.M.

producţie sporită de fontă, de Elevii strîng fier vechi faptul că uneori furnalele merg Revenind la calculul de mai sus.
bună calitate. Aceste măsuri în­ •mai recé, duce la solidifica rea amintim că în urma recupera

să nu s-au luat iar indicii de Iniţiativa ceferiştilor din Si- la data de 15 aprilie a.c. să pe rine a unei cantităţi destul rilor, pierderile .lunare depăşesc

utilizare a furnalelor, în loc să meri a de a strînge fier vechi siringă o cantitate de 17.500 kg. de însemnate de fontă. Vina a- lotuşi suma de 100.000 Iei.
ceasta ne aparţine desigur nouă, Aceste pierderi ar putea fi în­
crească, au scăzut. Astfel, în pe­ pentru oţelăriile din Hunedoara iier vechi.
inginerilor şl maiştrilor, pentru lăturate dacă s-ar munci cu mai
rioada 1-23 februarie, furnalul a fost îmbrăţişată şi de elevii Pînă acum au şi fost coléc­ că deşi am constatat aceste lip­ multă atenţie. Dacă graficele de
şcolii de 7 ani din Gă'lan. Ti­ tate importante cantităţi de fier
A. TUZA suri-, n-am luat măsurile cele descărcare la furnale ăi fi res­
nerii de aici au hotărît ca pînă vechi.
pectate, dacă oalele ar fi aduse
In Edif ura fehnică mai indicate.

C u rs d e c a lific a reAU APARUT: Pierderi dé fontă au loc şi la la timp, dacă fonta lichidă ar fi
banda de turnare. Aici oalele dirijată mai atent Hirtă de lună
s-ar înregistra importante eco-
EGON CERNEA? Maşini termi­ In anul 1959, la G.A.’G. A- acest curs, care s-au deschis încărcate sînt ţinute uneori prea nornîî de 'metal.

ce cu pistoane libere. Teoria, poldu de Sus, raionul Sebeş, în în zijua de 1 martie a.c. mult, din care cauză au ioc so- îng. C. CONSTANTINESCU
pepiniera de viţă de vie s-au sînt predate de maiştri vi-' iidificări de fontă şi deci pier­
calculul şi construcţia lor. şeful secţiei
produs 600.000 bucăţi altoi. Din ticoli din G.A.G.şi G.Â.S. Du­ deri. Pe de altă parte, din nea--
368 pag., lei 15,10 A. RAŢ niaisiru,

î. M. AINBINDER: Probleme vînzarea lor, colectiviştii âu rea­ rata cursului este de 12 zile. tentia celor care manevrează uti- furnalele 1-4 C.S. Hunedoara
de teorie şi de calcul al eta­ lizat peste 800.000 lei.

jelor de unde ultrascurte din Fiind o ramură deosebit de

receptoarele de radiodifuziune rentabilă, s-a hotărît ca îrt a-
mmmÍ BAEV:' Avioane cu reacţie populară -romînească ; 22,30 Con--
Trad. din I. rusă,- 210 pag.,
Ici 5 95

I. A. DOLMATOVSKI: Mişca­
rea automobilului

Trad. din 1. rusă, 250 pag.,
lei 7,45

A. I. HINGIN Fracţii continue
Trad. din 1. rusă,' după ed. a

Ditnehan„ci1ctiMvailataiî“tnetPareepctrareibşnitdnieetruiilui" Il-ă. 104 pag., lei 2,08
Trad.. din 1. rusă, 120 pag., ceşt an să se producă 1.200.000 cert de muzică u şo ară ; 23,T0

lei 4,15 bucăţi altoi. Simfonia' a IV-a în do major !de

In scopul cunoaşterii procesu­ Noul progrfam american „pe-n- externe a Gamelei repfezenta'rtţi- Prokdfiev; v, / Aţ
lui de altoire, din iniţiativa con­ tru asigurarea securităţii mut-ua- lor a subliniat că Uniunea So­
siliului de conducere al G,A.(B. le" pe anul financiar 1960-61, vietică intensifică ajutorul econo- în rindurite ţărilor slab dezvol­ 4 M A R T IE 1960 PROGRAMUL I I : 14,30/'Cin-'
şi ă consiliului G.A.S., s-a orga­ oare se referă la alocaţiile ajuto- mic acordat ţărilor străine şi a tate.
rului militar şi' economic desti- recunoscui că el se caracterizea- DEVA : Oameni şi lupi: ALBA tece şi jocuri pdpula-nte; 15,00
nizat un curs de calificare pen­ nate străinătăţii, a fost pre'zen- ză prin aceea că acordă sprijin In Congresul american ordtitî- IU LIA: Pentru 100.000 mărci;
tru colectivişti şi muncitori din tat la începutul lunii februarie în înfăptuirea proiectelor în care le au şi început să curgă. Se­ Omul meu drag; BRAD: Cîrită- De la vioară Iă 'mari orchestre
de preşedintele Eisenhower Gon- sînt interesate înseşi ţările Slab natorul John Sparkmaii, membru reţul mexican; HAŢEG: Avalan­
G.A.S., care vor munci în acest greşului S.U.A. Potrivit prevede- dezvoltate. Statele Unite, a spus al Comisiei pentru afacerile ex­ şa; HUNEDOARA: Cartea jun­ de coarde; 16,15 Melodii popri*
rilor presei americane, noul pro- Herter, trebuie să ofere ţărilor terne a Senatului, a declarat că glei; ILIA: Afacerea nu s-a cla­
an în pepiniera de viţă de. vie. gram va stîrni discuţii aprinse, slab dezvoltate o alternativă. Congresul va reduce stimele ce­ sat i ORĂŞTIE : O întimplare iare romîneşti ; 16,50 Curs de
ceea ce nu este deloc de mirare rute. Acelaşi lucru l-a declarat extraordinară: Prima melodie;
Lecţiile teoretice şi .practice la dat fiind caracterul său. Intr- Dar oare este această alternati­ şi Otto Passman, preşedintele PETROŞANI: Mizerabilii; Intîl- limba r u s ă ; 17,00 Noi lucrări
adevăr în fiecare an programul vă, o dezvăluie comentatorul subcomisiei pentru alocări în ca­ nire cu viaţa; SEBEŞ: Alarmă la
ajutorului pentru străinătate stîr- Walter Lipman-n în ziarul „New drul programului de ajutor pen­ graniţă; S IMERIA: Tamango; ale compozitorilor n o ş tri; 17,30
neşte nemulţumirea contribuabi- York Herald Tribune“ arătînd că tru străinătate, precum şi alţi LONEA: Viaţa e in miinile tale;
lilor. americani care nu înţeleg să principală caracteristică â planu- membri •ai Congresului oare au TE1UŞ: Taina lui Zem skov; Sfătui! medicuini: Despre lipsă
suporte greaua povară pe oare o afirmat că fondurile cerute sînt ZLATNA : Ivan Brovkin se în­
lui de „asigurare a securităţii „nereatiste- şi. exagerate“. Orga­ soară; APOLDU DE S U S : Casa de calciu în organism ţ -17,35
mutuale“ este acordarea unui a- nizaţia americană „Comitetul ce­ liniştită; CĂLAN: Submarinul
tăţenesc pentru problemele aju­ Muzică distractivă romînească ;

J7.50 Cronica economică ; 18,05

Cîntecul şi jocul popular în crea*

ţia compozitorilor n o ştri; 19,00

Actualitatea în ţările socialiste;

19.30 Muzică-uşoară ; 20,05 Me*

lodii populare romîneşti execu­

tate la acordeon ; 21,15 Muzică

¦ La elaborarea măsurilor tehni- urmare îmbunătăţirea indicilor implică finanţarea acestui pro­ jutor militar clicilor militare din torării statelor străine“ a atras Vultur. din operete ; 21,45 Album artis­
co-organizatorice, menite să a- intensivi la maşinile de fabricaţie gram pus aproape exclusiv în Taivan, Vietnamul de Sud şi din- atenţia asupra faptului că pro­ tic; 2-2,15 Din creaţia muzicii

sigure îndeplinirea planului de cu 0,5 la sută. MţMfk m rm m tm mslujba politicii militariste a gu­ tr-o serie de alte regiuni. „In gramele americane de. ajutor, corale a înaintaşilor noştri; 22,35

producţie pe anul 1960, pe Ungă Cu sprijinul cercuhiti A.S.I.T.,- vernului american. Congresme­ ţările slab dezvoltate, afirmă Lip­ care au înghiţit miliarde de do­ Muzică de -cameră de compozi­

propunerile venite din rîndul cabinetul tehnic şi-a mai propus nii americani, care si în anii tre- mann, armatele, sînt cele care lari, nu şi-aii atins Scopul. Un Vreme schimbătoare cu cerul tori preclasici; 23,15 Concert de

muncitorilor, o contribuţie de să ţină în cursul'acestui an 10 ciiţi au fost asaltaţi de proteste- creează şi răstoarnă guvernele“. raport al acestei Organizaţii a- mai mult noros în cursul zilei. noapte.
seamă a adus-o şi cabinetul leii- conferinţe tehnice şi să popu- Vor cădea ploi locale. Tempe­ Buletine de ş tiri: 5,00 ;' 6,00 ]
nic al întreprinderii „1 Mai“ Pe- larizeze material documentar In le alegătorilor lor cerînd redu­ De aceea el consideră că obiec­ fîr-nia chiar :că programul ajuto­ ratura staţionară, ziua între 6 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
treşti, prin studiile făcute asu­ vederea ridicării nivelului profer cerea uriaşelor sume atooate pen­ tivul principal al ajutorului a- rului constituie „o încercare per­ şi 10 grade iar noaptea înrre 0 19,00 ; 20,00 ; 22,00 ; 23,52 (pro­
pra desfăşurării procesului de sional al muncitorilor, tehnicie­ tru acest ajutor, vor trebui cu merican nu trebuie să fie atît fidă de a cumpăra devotamen-- şi 5 grade. Vînt potrivit din sec: gramul I) ; 14,00 ; 16,00 ; 18,00 i
producţie. nilor şi inginerilor din întreprin­ atît mai mult sa ţină seamă de economia, cîf forţele- armate ale tul statelor, străine oare se con­ torul sud-vest şi vest, v ' _ 2 1-;00 !' 23,00 (programul II). )
aceste proteste anul acesta, un acestor ţări. Este bine înţeles sideră că se poate vinde... După

Prin inginerii şi tehnicienii dere. an electoral. Mai trebuie menţio­ vorba de armate puse de guver­ aproape 15 ani de aplicare a pro­ /so o o o o o o o o o o o o o o o o o c ooooooo<x>oxxxxxx><xxxx>ooooo<x>&

săi, finind seamă de propunerile In cursul anului 1959 au fost nat şi faptul că anul acesta me­ nele lor la dispoziţia Pentago­ gramului d e ' ajutor am devenit LOTO.CEMTWAL
inovatorilor, cabinetul tehnic a stu- înregistrate la cabinetul tehnic sajul preşedintelui Eisenhower nului. probabil ţară dea mai urită din

diat utilizarea semicelulozei din 23 propuneri de ¦inovaţii, din care prevede o sporire, considerabilă Este vădit că texa-te acestea nu lume“. Tragerea specială
stuf şi paie, pentru mărirea ba- 17 au fost acceptate şi aplicate, de peste 250.000.000 dolari a a- au nici o legătură cu un ajutor Este limpede că militarismul
zei de material fibros. De ase- aducînd economii postcalculate jutorului faţă de anul trecut. menit să contribuie la dezvolta­ Si H l i R T I Ş S R U L U I
menea, s-a studiat folosirea cao- de 105.000 lei. S-au evidenţiat rea economică şi întărirea inde­ şi neocoionialismul camuflat în
linei înnobilate la toate sorturile inovatorii Nicolae Goţia, Vasile Cerourlle guvernante america­ pendenţei ţărilor slab dezvoltate. programul ajutorului american
ne, îngrijorate de ecoul profund nu pot constitui o „alternativă“

de veline, spre a se înlooui în Haţegan şi alţii, pe oare îl are în toate ţările a- Acest lucru sînt nevoiţi să-l re­ atrăgătoare pentru popoarele tă­ | SE EXTRAG 33 NUMERE ÎN 5 FAZE
cea mai mare parte caolina din Pentru anul acesta cabinetul jutorul economic multilateral a- cunoască tot mai mult oamenii riilor cărora le este acordat, în

import. Din aceasta va rezulta tehnic şi-a întocmit un plan de cordat de Uniunea Sovietică ţă­ de stat şi reprezentanţi ai vieţii comparaţie ou ajutorul economic \ SE ACORDĂ SUPLIMENTAR
anual o economie de peste 20.000 inovaţii, ale cărui obiective sînt rilor slab dezvoltate, insistă pen­ publice di-n S.U.A. oare îşi expri­ dezinteresat, li-psit de orice fel
lei. / în studiu şi care vor fi experi- tru aprobarea integrală a sume­ de condiţii politice sau militare, i 10 autoturisme
<¦Ca urmare a studierii metode- mentale şi apoi aplicate în proce- lor alocate ajutorului. Secretarul mă îngrijorarea pentru faptul că pe care îl acordă acestora Uniu­ |
lor noi din tehnica sovietică, pla- sul de producţie, de stat Ghristian Herter, vorbind ajutorul american nu contribuie nea Sovietică precum şi celelalte' j ŞI ALTE OBIECTE
nul de măsuri a fost completat în apărarea programului a-meri- cîtuşi de puţin la dobîndirea de ţări socialiste.
F- CHIRlJTA
şnj can în comisia pentru afacerile către S.U.A. a unor noi prieteni B. >000000000000cc-00c>000000<x>00c'c‘00000000c'000 O0O\>OOCsC>
cu propuneri care vor avea 'drept