Page 12 - 1960-03
P. 12
Pag í DRUMUL SOCJ Au S MU LU! Nr. 1614
imiwxcmoeaweaMvertW«*«#
res i K C T gmgggfwnBam
xiiilmeJLe s i xrx• juitLmele şiiri *.uiiLntaPafeecnotsrrduiiarînsiuc-hpreaierienatercziitcemriaii grabnică a unui
experienţelor
cu arma nucleară
NEW YORK 2 (Agerpres). In încheierea scrisorii, Q. Ea
Ziarul „Plain Dealer“ care apare ton cheamă pe preşedintele
la Cleveland, a publicat scrisoa S.U.A. să se pronunţe în favoa
rea cunoscutului financiar şi ac rea încetării urgente a experien
tivist pe tărîm obştesc Gyrus ţelor nucleare ca prim pas pe
Eaton care cheamă Statele Uni calea spre dezarmare.
iofirirea şi d ezv o lt« continuii a prieteniei Conferinţa partidelor socialiste te să fie de acord cu încetarea Ziarul „Cristian Science Mo
şi colaborării soieto- indiene din ţările Americii Latine imediată a experimentării armei nitor” a publicat o scrisoare A
nucleare, ca prim pas pe calea lui Kenneth Knowlton, colabora
Cuvîntările rostite de J. Nehru şi N.S. Hruşciov NEW YORK 2 (Agerpres). — niată necesitatea de a se crea spre dezarmare. La începutul tor a.1 laboratorului de electro
Agenţia Prensa Latina, anunţă o organizaţie sindicală unică a scrisorii, Eaton, amintind despre nică al Institutului Tehnologic
la marele miting de la Calcutta că în oraşul La Paz (Bolivia) a Americii Latine, este exprimată efectuarea recent de către Fran din Massachussette care averti
avut Ioc cea de-a patra confe solidaritatea cu revoluţia cuba- ţa a exploziei atomice din Sa- zează de asemenea asupra pri
CALCUTTA 2 (Agerpreş). — văţăm de la alte ţări, vrem să stă In putinţă pentru a urni rinţă a partidelor socialiste din nă, sînt dezvăluite caracterul hara, arată că dacă nu se v;a mejdiei tergiversării unui acord
TASS anunţă : După cum s-a a- învăţăm de la Uniunea Sovie în cele din urmă problema de ţările Americii Latine. In cadrul antinaţional al acordului înche- ajunge rapid la un acord inter cu privire Ia interzicerea expe
nunţat, la 1 martie a avut loc tică care este o mare putere zarmării din punctul mort pen conlerinţei a fost creată o co
la Calcutta un mare miting industrială. tru ca dezarmarea să devină o iat la Montevideo cu privire la naţional cu privire la interzice rimentării armei nucleare.
în cinstea lui N. S. Hruşciov. realitate, pentru ca omenirea misie de coordonare însărcinată K. Knowlton arată că „dacă
Sînt foarte bucuros, a spus să convoace în viitorul apropiat crearea unei pieţe comune în A- rea experienţelor nucleare atunci
Adresîndu-se lui N. S. Hruş în încheiere Nehru adresîndu-se să trăiască fără arme şi fără un congres al partidelor socia noi (adică S.U.A. — N.R.) nu
ciov, ca sol al păcii, primarul lui N. S. Hruşciov, să vă sa război. liste din America Latină. meriea Latină şi politica de pe arma nucleară îşi va face apari vom manifesta o nouă iniţiati
oraşului, V. K. Bakerdji a dat lut Excelenţă în Calcutta, cape vă", atunci în cursul următorilor
citire unui mesaj de salut adre un înalt şi stimat oaspete. Tre Amintind de istorlcile acţiuni Conferinţa a adoptat o serie netraţie în ţările Americii Lati ţia în multe alte ţări. zece ani, 10— 15 ţări vor lua cu
sat de locuitorii Calcuttei pre buie să ştiţi că poporul in de pace ale Uniunii Sovietice, de rezoluţii în care este subii-
şedintelui Consiliului de 'Mi dian, vă iubeşte şi vă admiră. N. S. Hruşciov a subiliniat: Da ne dusă de fondul monetar in „Aceste considerente serioase, noştinţă de tehnica fabricării ar
că dezarmarea totală şi gene ternaţional. mei nucleare şi stocurile de a-
scrie el, cer încheierea cât mai ceastă armă vor creşte şi împre
Tîrgul de la Leipzîg —o contribuţie grabnică a unui acord asupra in ună cu ele va creşte şi primejdia
la cauza extinderii relaţiilor
terzicerii experienţelor. Nu poate pentru omenire.
exista nici o speranţă de a se
ajunge la un acord la Geneva
atîta timp eîf ministrul de Răz
boi al S.U.A., Comisia pentru
niştri al U.R.S.S., în care se In cuvîntarea sa, N. S. Hruş rală va triumfa pe pămînt, comerciale internaţionale Energie atomică şi un grup pu „Linia pe dare trebuie s-o ur
spune printre altele: ciov, şeful guvernului sovietic, aceasta va însemna că toate ţin numeros de consilieri ştiin măm, subliniază el în încheiere,
a salutat cordial pe toţi cei realizările ştiinţei şi tehnicii din LEIPZIG 2 (Agerpres). — a subliniat că numeroasele expo ţifici oficiali interesaţi să împin mi se pare limpede, noi trebuie
„Incepînd din 1955 duceţi din prezenţi şi a urat noi succese măreţul secol al XX-lea vor La 1 martie, Departamentul pre nate prezentate de ţările lagă gă Statele Unite şă rişte şi alte să continuăm să ducem tratative
ţară în ţară cu o energie neo în lupta pentru ridicarea eco sluji pe deplin oamenilor pen rului socialist dovedesc dezvol experienţe continuă cu succes să sincere la Geneva şi trebuie să
bosită ideile păcii şi prieteniei nomiei ţării şi a nivelului de tru creşterea lor materială şi sei de pe lingă preşedintele Con tarea continuă şi vertiginoasă a exercite asupra Casei Albe şi a demonstrăm această sinceritate
în întreaga lume. Activitatea trai al poporului, pentru dez spirituală. Pentru dezarmarea siliului de Miniştri al R.D. Ger economiei acestor ţări. Congresului presiuni, stăruind a- revenind asupra hotărîrii noastre
dv. este tot atît de minunată voltarea culturii şi propăşirea generală şi totală luptă nu nu mane a organizat la Leipzig o supra efectuării unor noi expe cu privire la moratoriul referitor
ca şi măreţele realizări ale Republicii India. mai diferitele guverne. In tim conferinţă de presă la care pes După ce a vorbit despre pro rienţe, fie ele limitate". ia experienţe".
ştiinţei sovietice care a pătruns purile noastre voinţa popoare te 300 de ziarişti germani şi blemele comerţului exterior al
în spaţiul cosmic şi a cucerit Schimbul de păreri pe care lor este şi forţa decisivă. Rîn- străini s-au întîlriit cu Heinrich R.D. Germane, W. Hüttenrauch
Luna. l-am avut cu primul ministru Rau, vicepreşedinte al Consiliu s-a ocupat de relaţiile comercia
’ Fie ca sputnicii şi rachetele al Republicii India, a spus N. S. durile partizanilor păcii cresc lui de Miniştri şi ministrul Co le dintre R.D. Germană şi Ger
dv. să poarte mesajele păcii şi Hruşciov, mi-a prilejuit cele în cele mai diferite ţări. Ideea merţului Exterior şi intergerman mania occidentală. El a comu
P len a ra Comitetului Naţionalprogresului spre planete şi as- mai bune impresii. M-am con coexistenţei paşnice începe să şi cu funcţionari superiori din nicat că în anul 1959 schimbul
vins că avem foarte multe e- fie apreciată chiar de acei ca ministerul condus de el.
tre. de mărfuri intergerman a atins al Partidului popular
Fie ca ura de veacuri a In lemente comune în abordarea re pînă nu de mult se încă- W. Hüttenrauch, prim adjunct pentru prima dată 2 miliarde
diei împotriva războiului, vio principalelor probleme ale po păţînau In tendinţa de a men al ministrului comerţului exte mărci. El a subliniat că R.D.
lenţei, lăcomiei şi asupririi să liticii internaţionale, că pozi ţine încordarea internaţională. rior şi intergerman, a făcut în Germană face totul cu scopul de socialist din Cuba
cadrul conferinţei de presă o de a contribui la dezvoltarea co
se unească cu năzuinţele de ţiile noastre în problemele in N. S. Hruşciov a vorbit des claraţie despre însemnătatea merţului intergerman. Dacă gu HAVANA 2 (Agerpres). La 29 tensificarea agresivităţii duşma
pace ale popoarelor Uniunii So ternaţionale de cea mai mare pre succesele obţinute de In tîrgului internaţional de la Leip vernul Republicii Federale Ger februarie s-a deschis la Hava nilor revoluţiei, polarizarea for
vietice şi să călăuzească ome Importanţă coincid. Acest fapt dia în ultimii ani în domeniul zig şi despre principalele pro mane ar crea condiţii mai favo na plenara Comitetului Naţio ţelor şi delimitarea taberelor
nirea spre admirabila epocă a este oglindit In acţiunile comu industriei, agriculturii şi cul rabile comerţului între cele două nal al Partidului popular so revoluţiei şi contrarevoluţiei. Pe
progresului. Acesta este visul ne ale reprezentanţilor ţărilor turii. bleme ale comerţului exterior al state germane, el ar contribui cialist din Cuba la care par zi ce trece devin tot mai lim
cel mai scump al cetăţenilor noastre în Organizaţia Naţiuni Republicii Democrate Germane. prin aceasta la apropierea celor ticipă conducătorii organizaţii pede, a subliniat Roca, că re
din Calcutta“. lor Unite şi în alte organizaţii Prietenia şi colaborarea din El a sublimat că tîrgul de la două state germane şt ar mer lor de partid din ţară. La voluţia cubană este o revolu
internaţionale. tre ţările noastre cresc şi se în Leipzig a devenit în prezent li ge în întîmpinarea dorinţelor plenară participă ca oaspeţi ac ţie înaintată şi radicală. Ra
Luînd apoi cuvîntul primul tăresc, a declarat N. S. Hruş nul din cele mai importante cen cercurilor largi industriale şi tivişti de frunte ai partidelor portorul a subliniat în mod
ministru al Indiei, Jawaharlal Este deosebit de îmbucurător ciov. Ceea ce s-a făcut pe a- tre ale comerţului dintre Est şi comerciale din Germania occi comuniste din America Latină. deosebit ca evenimente de cea
Nehru a spus : Acum cîtva timp să se sublinieze unitatea vede ceastă cale nu este decît iVest. El aduce o însemnată dentală. mai mare importanţă pentru
N. S. Hruşciov, preşedintele rilor noastre în problemele începutul. Vom fi bucuroşi Pe ordinea de zi a plenarei întărirea revoluţiei, creşterea
Consiliului de Miniştri al luptei pentru slăbirea încordă dacă această colaborare se contribuţie la pauza extinderii re După aceasta, Heinrich Rau şi figurează următoarele puncte: proprietăţii de stat prin expro
U.R.S.S., a vizitat Delhi in rii internaţionale şi consolida va dezvolta în toate di laţiilor comerciale internaţiona conducătorii instituţiilor de co Raportul biroului executiv pri prierea unor moşii, fabrici, în
drum spre Indonezia. In pre rea păcii în întreaga lume. recţiile— în domeniul econo le ale Republicii Democrate vitor la situaţia actuală din ţa treprinderi comerciale, precum
zent el este din nou printre Preocuparea pentru menţinerea miei, culturii, al ajutorului re Germane şi de asemenea, ale al merţ exterior din Republica De ră şi la activitatea partidului şi încheierea acordului sovieto-
noi. Sîntem bucuroşi să-l ve păcii este principalul lucru ca ciproc, în problemele interna tor ţări, participante la tîrg. — raportor Blas Roca: Pro cuban.
dem şi să-l salutăm, .pentru re frămîntă popoarele de pe ţionale, în lupta , pentru pace. mocrată Germană au răspuns la blemele dezvoltării naţionale şi
că a venit Ia noi un' adevărat cuprinsul pămîntului. N. S. El a comunicat că în anul a- ale activităţii clasei muncitoa Vorbind despre activitatea
prieten. Premierul Hruşciov a Hruşciov a subliniat că Uniu Poporul Republicii India se cesta la tîrg pariidpă S l de ţări. numeroase întrebări ale cores re, ţărănimii şi tuturor maselor forţelor contrarevoluţionare, Ro
făcut multe nu numai pentru nea Sovietică şi India dez convinge acum prin propria sa populare — raportor Enibal ca a spus: „Deşi revoluţia se
ţara sa, ci şi pentru popoare voltă şi întăresc relaţiile de experienţă că fără crearea u- In continuare, W. Hüttenrauch pondenţilor.*3 Escalante : Adunarea Naţională întăreşte pe zi ce trece, ar fi
le din lumea întreagă. Cuvîn prietenie, deoarece la baza po nei industrii grele este imposi a partidului — raportor Ma- greşit să se subaprecieze pri
tările lui N. S. Hruşciov, a su liticii lor externe se află mă bil să meargă pe calea întări Ministrul de Externe a! Suediei despre nuel Lusardo. mejdia activităţii contrarevo
bliniat Nehru, urmăresc întă reţele principii ale coexistenţei rii independenţei economice şi, politica consecventă a Uniunii Sovietice luţionare... Nimeni nu trebuie
rirea păcii şi sînt adresate tu paşnice. Relevăm cu plăcere, a prin urmare, şi a independen In prima zi a lucrărilor ple să uite că imperialiştii cu for
turor popoarelor. Hruşciov vrea spus el, rolul remarcabil al gu ţei politice a ţării. Fireşte că a- în problema dezarmării narei au fost ascultate rapoar ţa şi puterea de care dispun
ca toate bunurile materiale de vernului Indiei şi al primului ceasta nu este o cale uşoară, tele la primul şi cel de-al doi sînt duşmanul nr. 1, al revolu
care dispune în prezent omeni ministru, domnul Nehru, care dar este singura cale justă. STOGKHOLM 2 (Agerpres). Subliniind că trebuie să se lea punct de pe ordinea de zi ţiei“.
rea să fie folosite pentru pa luptă cu fermitate şi energie Sîntem convinşi că poporul in — Luînd cuvîntul la 29 febru tindă la un nivel mult mai scă după care au început dezbateri
ce, pentru cauza propăşirii po pentru rezolvarea pe cale paş dian va reuşi să facă faţă greu arie în oraşul fialme, ministrul zut al înarmărilor decît cel pre le pe marginea rapoartelor. El a subliniat că Cuba tre
poarelor. nică, prin tratative a proble tăţilor. Afacerilor Externe al Suediei, zent, Unden a atras atenţia asu buie să se pregătească şi în
melor internaţionale arzătoa Unden, s-a referit la problema pra importanţei unui control După cum relatează ziarul viitor pentru a da o ripostă
Cauza întăririi păcii, a su re. In ţara noastră se ştie bi In numele poporului "sovie dezarmării. care să asigure lumea împotriva „Noticlas De Hoy“, în raportul Oricăror acţiuni contrarevoluţio
bliniat primul ministru al In ne că marele popor indian lup tic, a spus N. S. Hruşciov, vă încălcărilor angajamentelor luate său Blas Roca a vorbit despre nare. In încheiere Blas Roca a
diei, este cauza şi datoria tu tă cu abnegaţie pentru pacea urez mari succese pe calea dez Vorbind despre propunerile de către state. Dacă va fi în evenimentele care au avut loc vorbit despre sarcinile impor
turor. Nehru şi-a exprimat în generală, pentru relaţii de prie voltării economice. A'hi ajutat Uniunii Sovietice cu privire la cheiat un acord, atunci fiecare în Cuba în cele 4 luni care au tante care stau în faţa parti
continuare convingerea că în tenie între popoare. La rîndul şi vom continua să ajutăm po dezarmarea generală şi totală, guvern trebuie'să-şi dea seama trecut după ultima plenară a dului, subliniind îndeosebi ri
cele din urmă fiecare ţară îşi nostru, ne-am convins o dată porul indian în întărirea inde Unden a declarat că ele ar fi de faptul că orice încălcare gra Partidului popular socialist. El dicarea conştiinţei revoluţiona
ya aduce aportul la cauza în mai mult că în India sînt mult pendenţei statului lui şi sîntem putut fi un stimulent pentru pre vă a angajamentelor luate ar ri a relevat principalele trăsături re şi a nivelului marxist-leni-
tăririi păcii. Liderii politici ai apreciate eforturile poporului convinşi că acest ajutor — a- zentarea de către alte guverne a dica pe o perioadă îndelungată caracteristice ale acestei'” pe nist, ideologic şi politic al
lumii îşi dau seama acum, a sovietic îndreptate spre apă jutor pornit direct din inimă _ unor propuneri proprii îndrep pie’dici serioase în calea dezar rioade revoluţionare: dezvolta membrilor partidului.
spus Nehru, că nu există de- rarea păcii. Tocmai această u- va cimenta bunele noastre re tate spre reducerea treptată a mării continue. rea şi adîncirea revoluţiei, in-
cît o singură cale şi că aceas nltate in problema fundamenta laţii. înarmărilor şi stabilirea unui
tă cale este dezarmarea. lă a contemporaneităţii întăreş sistem raţional de control. Subliniind în încheiere că cele ........................ ............... . ¦ B5EE
te prietenia noastră. In condi Vizita noastră, a păcii şi prie 3 mari puteri reprezentate la
Sper, a 'spus Nehru, că con teniei, în India* Birmania şi După părerea Iui Unden, pri conferinţa de la Geneva şi-au a- Reforma monetară din Guineea
ferinţa la nivel înalt ne va a- Indonezia a dovedit în mod ma perioadă a reducerii treptate propiat mult poziţiile în proble
concludent că popoarele aces a înarmărilor trebuie să cuprin ma încetării experienţelor cu ar
dă 10 ani.
juta să creăm condiţii de via ţiile actuale cînd există îngro tor ţări, ca şi popoarele U- Unden a declarat că în cursul ma nucleară, Unden a declarat CONAGRY 2 (Agerpues). — cum a declarat preşedintele,
ţă în care, bombele atomică şi zitorul armament distructiv — niunii Sovietice, năzuiesc sin discuţiilor s-a afirmat că propu că în prezent nu sînt necesare La 1 martie Seku Ture, preşe are drept obiectiv ca ţara să de
cu hidrogen să nu ne ameninţe. bombele atomică şi cu hidro cer spre pace, spre dezvolta nerea Uniunii Sovietice cu pri noi cercetări tehnice şi discuţii dintele Republicii şi guvernului vină complet, independentă şi să
rea şi întărirea prieteniei şi vire la reducerea forţelor armate
Trebuie să protestăm împotri gen şi rachetele intercontinen colaborării. nu duce Ia reducerea forţei de prelungite, ci este nevoie de ho- din Guineea, a anunţat la ra poată să-şi dezvolte economia sa
va bombelor atomică şi cu hi tale — a continuat N. S. Hruş luptă deoarece armamentul de tărîre în adoptarea unei' poziţii dio reforma monetară din Gui naţională. Această activitate nu
drogen. ciov, problema cea mai impor Intîlnirile calde şi prieteneşti vine tot mai perfecţionat. Poate şi manifestarea unei voinţe poli neea şi ieşirea ţării din zona poate fi rodnică atîta timp cît
tantă şi urgentă a vieţii inter pe care le-am avut în ţara dv., că această părere este funda tice. Dacă cele 3 mari puteri vor francului, precum şi instituirea ţara nu va avea valuta sa n a
Pacea, a spus în continuare naţionale este dezarmarea. U- în Birmanîa şî în Indonezia, a mentală. Insă, în decurs de pierde momentul favorabil rea Băncii Republicii Guineea. ţională şi nu ¦va avea o in
primul ministru al Indiei, este niunea Sovietică este cea mai spus' N. s. Hruşciov în încheie mulţi ani, puterile occidentale dependenţă naţională reală care
o necesitate pentru toate po mare putere militară din lu re, au constituit o expresie gră declarau că armata Rusiei este o lizării unui acord, ele îşi vor Activitatea guvernului, după să-i permită să sporească pro
poarele. Ea este şi mai nece- me. Dar tocmai Uniunea So itoare a simpatiilor pe care forţă uriaşă în sistemul militar asuma o mare răspundere. ducţia şi să reglementeze pe o
’sară popoărelor Asiei şi Afri vietică nu vrea să folosească popoarele acestor ţări le ma al Uniunii Sovietice. Dacă e să bază trainică legăturile economi
cii, popoarelor ţărilor slab dez forţa armelor, nici în diploma nifestă faţă de popoarele U- ne menţinem în continuare pe S.U.A. rămîne în urma U.R.5.S. ce şi financiare cu celelalte ţâri.
voltate din punct de vedere e- ţie, nici în politică şi este pri niunii Sovietice. Apreciez, cal acest punct de vedere, atunci în domeniul şliinfei şi tehnicii A sosit momentul să fie re
conomic. ma care propune dezarmarea dele dv. sentimente, exprimate puterile occidentale, trebuie să glementată definitiv problema
generală şi totală. 'Guvernul U- faţă de mine, ca reprezentant salute faptul că Uniunea Sovie Declaraţiile preşedintelui societăţii monetară şi să fie dată ţării o
Referindu-se Ia problemele niunii Sovietice face tot ce-i al Uniunii Sovietice ca fiind a- „ Westinghouse Electric Corporation“ valută trainică şi stabilă, înain
dezvoltării economice a Indiei. dresate marelui popor sovietic, tică înfăptuieşte o reducere în
Nehru a subliniat: Vrem să în Uniunii Sovietice care luptă te de a trece la îndeplinirea pla
pentru pace şi prietenie în semnată a armatei sale. şi ridică nului trienal, a spus preşedin
"M- tre toate popoarele. tele,
această acţiune pe primul plan
Ei. S. Hruşciov a plecat ia Kabul WASHINGTON 2 (Agerpres). cii lor că va învinge acea naţiu Acoperirea în aur a noii uni
în programul dezarmării. La clubul economic din Detroit, ne care îşi va însuşi mai repede tăţi monetare — francul guineez,
CALCUTTA 2 (Agerpres). — care îl însoţesc au plecat din Marc Orisap, preşedintele socie şi mai profund ştiinţa, precum va fi de 0,0036 grame aur. Ban
tăţii „Westinghouse Electric şi aplicarea ştiinţei la tehnică.
ţ;şL S iec„:SMtuJrr ^ “ ¦— Darul oferit de N.S. Hruşciov Corporation“ a ţinut o conferin
niştri al U.R.S.S.-şi persoanei^ but. Universităţi din Calcutta ţă cu privire la însemnătatea lu Aceasta ne pune în faţa unei
noi sfidări uimitoare. Sîntem ne
Telegrama adresată de N.S. Hruşciov CALCUTTA 2 (Agerpres). — bi străine. In scrisoarea adresa- crărilor de cercetări ştiinţifice în voiţi să ne întrecere într-o cursă ca Republicii Guineea, care va
TASS anunţă: La l martie, N. A. tă de N. S. Hruşciov rectorului lupta dintre cele două sisteme pe o distanţă necunoscută şi pe avea dreptul de emisie, va con
p r e ş e d in te lu i Prasad şi p r im u lu i m in is tru Mihailov, ministrul Culturii al Universităţii, este exprimată prin- pe arena mondială. o pistă neumblată. Ştim doar un trola activitatea băncilor comer
Nshru U.R.S.S. şi T. U. Uldjabaev, de- tre altele, convingerea că aceas- După ce a subliniat că „Uniu singur lucru, şi anume, că dacă ciale de pe teritoriul Republicii
putat în Sovietul Suprem al tă bibliotecă va servi drept sim- ne vom situa pe locul al doilea, Guineea.
U.R.S.S., au transmis în dar din bol al prieteniei crescinde dintre nea Sovietică şi-a anunţat ho- aceasta ar avea consecinţe fa
MOSCOVA 2 (Agerpres). — pentru ospitalitatea acordată. partea preşedintelui Consiliului Uniunea Sovietică şi India, tărîrea de a ne întrece în do Noua valută, după cum a su
meniul ştiinţei şi tehnicii“ şi tale“.
TASS anunţă : Zburînd deasu- Părăsesc hotarele tării dum- de Miniştri al U.R.S.S., N .'S . Primind darul, dr. Ciakravarti „înaintează în ritm rapid“, Ori Dec.larînd că Statele Unite nu bliniat preşedintele, va fi nu nu
pra frontierelor Indiei în drum neavoastră, scrie N. S. Hruş-
spre Afganistan, N. S. Hruşciov ciov, şi măi convins că priete- Hruşciov, dr. D. Ciakravarti, pro a exprimat profunde mulţumiri în sap a declarat: „Sîntem infor trebuie în nici un caz să sufere mai un mijloc pentru lărgirea
a adresat de pe bordul avionu- nia dintre cele două ţări ale rector al Universităţii din Cal numele profesorilor si studenţilor maţi că Uniunea Sovietică pune o înfrîngere în această întrecere, comerţului cu celelalte ţări, ci
iui o telegramă preşedintelui noastre se va dezvolta şi va în- cutta, una din cele mai vechi uni universităţii şi a declarat că prie un mare accent pe cercetările Orisap a cerut guvernului şi in în nrimul rînd va servi ra mij
fndiei; Prasad, şi primului mi- Hori spre binele popoarelor versităţi din Asia, o bibliotecă tenia dintre marile popoare ale teoretice. Ştim că ea pregăteşte dustriaşilor să cheltuiască mai loc al creşterii rapide, planifica
Uniunii Sovietice si Indiei, con- cu.50 la sută mai mulţi cercetă multe mijloace pentru desfăşura
nistru Nehru, în care le ,mulţu- noastre; spre binele cauzei păcii cuprinzînd lucrări ştiinţifice şi be.- stituie chezăşia unei păci traini- tori 'ştiinţifici decît noi. Ne-am rea lucrări ier de cercetări ştiin te, a economiei Republicii Gui
meşte lor şi poporului Indiei generale.
letrţsţice în limba rusă şi în Hm- ce şi îndelungate între popoare. i(at seama de importanţa lozin- ţifice. neea. “•
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr, 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.