Page 13 - 1960-03
P. 13
PROLETAR! DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA/ CoSecfivişRÎ
din Bampofoc
malsocialismului îsisăm m feazi orzui
liliS IS S H iÜÜ i
Membrii gospodăriei agricole colec
Anuí XÜ Nr. 1615 J Vineri 4 martie 1960 1 4 pagini 20 bani j tive din Bampotoc, au început cu cî-
S9Z33S9333B!tSMÜUSEEC teva zile în urmă pregătirea terenului
şi însămînţările de primăvară. Avînd
sămînţa de orz selecţionată şi tratată
împotriva bolilor şi dăunătorilor, co
lectiviştii de aici au reuşit să însămîn-
ţeze pînă în prezent, orz de primăvară
j pe o suprafaţă de 1 ha. din cele 5
planificate.
LAC.S. H U N E D O A R A Pentru sporirea Cursuri de calificare
produefiei
n luna februarie, însemnate cantităţi de minereu In cadrul exploatării miniere din
Deva s-au deschis de curînd trei
cursuri de calificare, la care pârtiei- .
pă un număr însemnat de muncitori.
de produse sid eru rg ice peste plan Recent, la Teliuc, a avut loc Cursurile pregătesc mineri, ajutori mi
conferinţa sindicală pe întreprin neri şi preparatori, şi au o durată de
6 luni.
In luna ianuarie, furnaliştii prim-topitorii Simion Jurca, A- schimb, a fost îmbrăţişată de dere. Cu acest prilej, minerii Printre fruntaşii fabricii „1 Mai“ din Petreşti se numără
hunedoreni au produs peste lexandru Comşa, Alexandru O- întreg colectivul. In scopul din Teliuc au lansat o chemare şi comunistul Gheorghe Popa, conducător la maşina ăe fa Printre cursanţii care participă la a-
plan 1.788 tone fontă, oţelarii laru de le secţia Il-a furnale. realizării acestui obiectiv, s-a la întrecerea socialistă către co bricat hlrtie. El îşi îndeplineşte planul lunar în proporţie de ceste cursuri cu regularitate sînt co
8.136 tone oţel şi laminatorii întărit colaborarea dintre schim lectivele de muncă din Ghelar şi 105—110 la sută. muniştii Voicec Francisc, Ioan Ghiciu-
peste 10.300 tone laminate. A- In aceeaşi lună, oţelarii com buri, s-au luat măsuri de apro Zlaşti. Prin chemare, minerii deanu, Ioan Busuioc, Miniuc Pavel,
ceste rezultate au dat un nou vizionare a liniei de laminare din Teliuc s-au angajat să extra IN CLIŞEU: Gheorghe Popa, verifîclnă calitatea hîrtiei, Gheorghe Pascal şi alţii, care caută
imbold muncii siderurgiştilor. 7.577 tone oţel cu lingouri calde etc. In acest gă 10.000 tone minereu de fier să-şi însuşească cît mai bine materia
Ştiind că factorul determinant 5.989 tone aglomerat fel, s-a ajuns să se dea peste în afara planului’, să îmbunătă lul predat.
al sporirii producţiei este ridi fieros sarcinile de plan în luna fe ţească calitatea minereului cu 3,4
carea necontenită a indicilor de 3.314 tone fontă bruarie, 8.054 tone laminate. la sută faţă de plan şi să facă Un însemnat aport la reuşita cursu
economii la preţul de cost în va rilor şi-l aduc lectorii Gheorghe Io-
utilizare a agregatelor, colec Tot în luna februarie, lamina loare de 500.000 lei. nuţ, Victor Faur, Mircea Geală şi Gra-
9.602 tone laminate ţian Faur, care se străduiesc să pre
tivele secţiilor combinatului torii de la laminorul de 800 In vederea îndeplinirii acestor dea cursanţilor cît mai multe cunoştin
ţe folositoare.
şl-au îndreptat atenţia în a- binatului au reuşit să elaboreze mm. au laminat în plus 1.003 angajamente, a fost alcătuit un
ceastă 'direcţie. cu 7.577 tone oţel Martin şi e- tone lingouri de oţel, iar cei de plan de măsuri tehnico-organi IOAN SIMION
corespondent
Furnaliştii au ridicat pe mai lectric mai mult decit aveau Ia laminorul de 650 mm., 545 zatorice, în care figurează obiec
departe temperatura aerului in planificat. Explicaţia acestui tone de oţel. tive ca : mecanizarea transportu
suflat în furnale, au respectat frumos succes se află în scur lui, mărirea suprafeţei produc
cu stricteţe reţeta de încărca tarea duratei de elaborare a Succese frumoase au obţinut tive, introducerea unor noi me
re şi graficele de evacuare, au şarjelor, mărirea greutăţii şar în acest interval de timp aglo-
meratoriştii, care au trimis Jur
tradus în viaţă planurile de jelor, respectarea profilului nor naliştilor cu 5.989 tone minereu tode de lucru, extinderea iniţia
măsuri tehnico-organizatorice. mal al vetrelor cuptoarelor, în aglomerat fieros mai mult decît tivei lui Nicolae Militaru la toa
Drept urmare, la sfîrşitul celei aveau planificat. Contribuţia noastră
de-a doua luni de întrecere — (respectarea prescripţiunilor Aceste succese dovedesc ho- te echipele rămase în urmă, e-
februarie — au putut raporta tehnologice de elaborare a o- fectuarea schimburilor de expe Muncitorii, tehnicienii şi inginerii tehnologic cu mai mult de 1 la su cini termice ale cazanului. Economi)
partidului că planul de produc ţelului. tărîrea siderurgiştilor din Hu rienţă pe locuri de muncă etc. din secţiile chimică, electrică, com tă. In cadrul acestei consfătuiri, Ia consumul propriu tehnologic vom
ţie a fost depăşit cu peste 3.300 nedoara de a da viaţă sarci bustibil, cazane şi' turbine, din cadrul colectivul nostru de pruncă s-a anga realiza şi prin mărirea productivităţii
tone fontă. Din această canti Toate acestea au dus la rea nilor trasate de Conferinţa re T. MUNTEANU termocentralei Paroşeni, au discutat pe jat să reducă consumul propriu tehno agregatelor de preparare a prafului
tate,- 2.417 tone revin furnaliş- lizarea unor indici de utiliza gională de partid şi propriilor secretarul Comitetului de partid larg iniţiativa ziarului „Drumul so logic faţă de plan, cu 3 la sulă, ceea de cărbune, de Ia 20 tone pe oră, cît
tilor secţiei a Il-a furnale, iar re a cuptoarelor mult superiori lor angajamente sporite. cialismului“, care a ridicat în coloa cc reprezintă economii pe întreg anul, este în prezent, la 25 tone pe oră.
897 tone celor care deservesc celor planificaţi. In fruntea în al minei Teliuc nele sale problema valorii unui pro in valoare de aproape 500.000 lei.
furnalele 1-4. Aici, rezultatele trecerii oţelarilor se situează cent. însemnate economii vom realiza şi
ar fi putut fi şi mai mari dacă cei de la secţia Martin nr. 2, In cinstea zilei de 8 Aceste economii le putem realiza da prin funcţionarea pompelor de circu
minerii din Ghelar şi Teliuc ar care au produs cu 5.107 tone Colectivul nostru de muncă, studi torită îmbunătăţirilor ce urmează a laţie după grăîioul stabilit în func
fi aprovizionat secţia cu mine mai mult oţel decit era planifi 1 Femeile colectează , Pregătesc programe ind iniţiativa ziarului şi dornic să ob se aduce agregatelor care influenţează
reuri de fier în mod ritmic şi cat. 1.782 şi 688 tone oţel pes ţină cît mai însemnate economii la cu mare pondere consumul de ener ţie de temperatura apei de răcire şi a
în cantităţi suficiente. te plan au produs oţelarii de fier vechi artistice preţul de cost, a căutat şi a desco gie electrică. De pildă, cele 3 electfo-
Ia oţelăria electrică. perit noi rezerve de reducere a con pompe de alimentare consumă in pre pompelor de spălare şi injecţie în func
¦La laminorul bluming, iniţia In cinstea zilei de 8 Martie, O "activitate deosebită depun sumului propriu tehnologic. zent o mare cantitate de energie e- ţie de combustibilul consumat.
lectrică. Prin aplicarea unor măsuri
Merită cuvinte de laudă fur tiva comuniştilor de a lamina femeile din regiunea noastră par femeile din regiunea noastră şi In urma calculelor făcute, a reieşit tehnico-organizatorice, una din pompe Sîntem hotărîţi să facem totul pentru
că dacă noi vom reduce consumul pro va fi eliminată sau înlocuită cu o tur- ca angajamentul luat să-l traducem ne-
naliştii din echipele conduse de zilnic 155 lingouri intr-un ticipă activ la acţiunea patrioti în ceea ce priveşte pregătirea u- priu tehnologic numai cu 1 la sută bo-pompă. In acest fel, vom realiza întîrziat în viaţă, contribuind astfel
fată de cel planificat, în decursul unui lunar economii de 1.080.000 kWh.
că de colectare a fierului vechi. nor bogate programe artistice an de zile, vom realiza economii în şi noi la realizarea de cît mai multe
valoare de 166.000 lei. Asupra consumului propriu tehno economii.
Astfel. în raionul Petroşani, fe pe care le vor prezenta cu ocazia logic influenţează în mare măsură
Muncitorii întreprinderii noastre, cu şi funcţionarea ventilatoarelor de aer Ing. GHEORGHE M1LIŢESCU
meile au declarat de curînd o sărbătoririi zilei de 8 Martie. De ocazia unei consfătuiri organizată re şi gaze. Pentru a reduce şi aici con director
cent în acest scop, au arătat în cu- sumul, vom lua măsuri pentru repar
r «' 'i săptămînă a muncii patriotice, exemplu, femeile din comuna Be- vîntul lor că dispunem de posibilita tiţia sarcinilor optime la diferite sar NICOLAE IŞFAN
tea de a reduce consumul propriu secretarul org. de partid
în care un loc important îl ocu nic, raionul Alba, în frunte cu
VASILE CAPAŢÎNA
#TîT pă colectarea de fier vechi. Spre tov. Maria Herlea, pregătesc o inginer şef
exemplu, numai într-o .singură şezătoare literară. Tot o şeză
zi, femeile din Aninoasa au co toare literară, pe care o vor fine
Comunistul ioan lectat şi predat I.G.M.-ului o în seara zilei de 8 Martie pre
Dioancă este prim- cantitate de 8.000 kg. fier vechi. gătesc şi femeile din comuna
maistru miner la In mod deosebit s-au evidenţiat Cetea, din acelaşi raion. De ase
sectorul 111 al mi ţov. Eleonora Prada, Maria Ho menea’, în comuna Sîntimbru, Pentru -GSSSS- zootehnic
nei Lupeni. In ţea, Ana Bălin, Silvia Preda şi femeile au pus în scenă' piesa
cursul lunii februa altele. de, teatru „In sat la noi“. Şi în sa- dezvoltarea sectorului
rie a.c., de la sec
O acţiune similară au orga- tul Vurpăr femeile pregătesc pen-
torul III au fost nizat şi femeile din Lonea, care ţrujdua de 8 Martie» L>iesa „Nun în gospodăriile colective
extrase în afara
planului 2.724 tone tot într-o singură zi au colectat ta Ioanei“. **
de cărbune cocsifi- o cantitate de 9.000 kg. fier
cabil, la care a vechi. Pentru ex oziţii Noi, colectiviştii din Leşnic, Pentru creşterea numărului a- Asigurarea bazei
adus o contribuţie am primit cu multă însufleţire nimalelor, vom aplica metoda furajere
deosebită şi tovară Succese importante la colecta Cu ocazia zilei de 8 Martie, chemarea la întrecere pentru însâmînţărilor artificiale. Prin
şul Ican Dioancă. rea de fier vechi au obţinut şi în ţoate oraşele din regiunea
fe^neile din Ţebea. raionul Brad.
In frunte cu colectivistele Ra- noastră se vor deschide expoziţii dezvoltarea sectorului zootehnic, Răspunsul Vom însiloza 10 tone nutreţ
veca Medrea, Maria Friza, Ma cu lucruri de mînă Aici vor ii lansată de colectiviştii din Cîl- colectiviştilor pentru fiecare bovină şi 12 tone
ria Mareş, Ileana Niţa şi altele, expuse broderii, cusături şi alte nic. din Leşnic la chemarea pentru fiecare vacă. In acest
femeile din această localitate au lucruri pregătite special de către colectiviştilor scop, vom cultiva cu porumb
colectat pînă acum o cantitate femeile din regiune. Analizînd posibilităţile econo pentru siloz 10 ha. Aplicîndu-i
de 2.500 kg. fier vechi. mice de care dispunem, ne anga din Cîlnic aceleaşi măsuri agrotehnice ca
Astfel, în oraşul Alba lulia, jăm să îndeplinim şi chiar să şi porumbului pentru boabe, vom
In s p r ijin u l m in e rilo r viaşini electrice, toate ăe fa 'Martie, despre viaţa grea a pentru executarea lucrurilor ce depăşim unele obiective propuse B a w T O > M i« iijiiiB u u :i.i,wiirMi» w B p n w inw B»u iu ,iiL » ui 11 ».i n recolta în faza de coacere lapte-
bricaţie rominească. Prin pu- femeilor in timpul regimului vor fi expuse s-au organizat daci de colectiviştii din Cîlnic. ceară, 80.000 kg. porumb pen
1Metalurgiştii ăe la u.R.U.M. nerea în funcţiune a acestui burghezo-moşieresc şi despre pe circumscripţii. Pînă în pre înlocuirea animalelor slab pro tru siloz la ha.
Petroşani au expediat ieri mi atelier, se vor ridica in mod zent, cea mai activă clacă este Creşterea numărului ductive cu animale productive,
nerilor din Petrila încă 30 va- simţitor indicii ăe tehnicitate viaţa plină de bucurii a fe aceea care funcţionează în stra de animale la 1©0 ha. prin aplicarea pe scară largă a Asigurarea
gonete de mină noi. De ase ai fabricii. meilor In regimul ăe democra da N. Filipescu şi unde lucrează selecţiei şi prin hrănirea raţio construcţiilor
menea, de la U.R.U.M. au ţie populară. tovarăşele Taisia Lazăr, Clara teren agricol nală a animalelor, vom obţine
plecat ieri la Aninoasa 30 Au ferm inaî co n strucţia Pop, Elena Stanciu şi altele. A- producţii ridicate de lapte şi Vom realiza şi da în folosin
tuburi de aerai, iar la Lupeni După adunare, un grup de ceste femei au lucrat pînă acum Numărul bovinelor va ajunge carne. ţă cu o lună înainte de termen
10 jgheaburi şi 30 armături grajdului elevi ai Şcolii medii din loca pentru expoziţia ce se va deschi la sfîrşitul anului la 36 capete,
litate au prezentat un pro de în oraşul Alba lulia, 25 de din care 18 vaci de lapte, iar Pentru a spori veniturile bă construcţiile planificate în acest
gram artistic. obiecte. Şi în comuna Oarda de cel al ovinelor, la 110 capete, neşti ale gospodăriei colective,
Jos, au tost organizate asemenea din care 60 cu lînă semifină. vom vinde statului pe bază de an. Prin folosirea resurselor lo
clăci. De menţionat că femeile contract, 10.000 kg. carne la 100 cale, muncă voluntară şi fonduri
de aici au trimis la centru de Avînd în vedere că gospodă ha. teren agricol, întreaga can
raion pentru expoziţia ,,8 Mar proprii, vom reduce preţul de
tie“, 30 de obiecte. ria noastră deţine în prezent un
cost al construcţiilor cu cel pu
număr destul de mare de por
ţin 35 la sută.
cine, ne propunem ca pînă la
(După corespondenţele tov. sfîrşitul anului să realizăm 50 titate de lapte de vacă şi de oaie Consiliul de conducere al
M. BOLDURA, S. BALOIU, capete din care 20 scroafe fă- şi întreaga cantitate de lînă ob G.A.C. „Înfrăţirea“ din satut
N. LOMĂNARU). tătoare. ţinută de la oile din gospodărie. Leşnic
ee®»s®®a®ffl®©©©®©®®®®®®a©©©®®®®3©9©©©®®®®©©©® ©©©a®®®©®®®©®®®®»©©©©®©®©®®©©®©©©©®©©©©©®«»®©©©®®©©®®®®®«
de fier. In vara anului trecut colec Pentru ce i m ici M U N C IT O R I E L E V I-F R U N T A Ş I
•rfr tiviştii din Haţeg au început
construcţia unui grajd cu o La Casa raională de cultu
La depozitul central „Varni- capacitate ăe 100 capete. Pînă ră din oraşul Brad, a avut
ţa“, au sosit ieri pentru uni- la sfîrşitul lunii,decembrie loc ieri ^o după-m" a!să^ {li’ateirăa“r,ă',A
tăţlle miniere din Valea Jiu- 1959, grajdul a fost aproape
lui reducţii pentru conducte de
aer şi gaze. De asemenea, au terminat. Ii lipsea doar po- 5Q aaniversare a dlei de 8
mai sosit 30 lăzi cu electrozi deaua. In urmă cu clteva zile,Martie„
pentru sudură, 22 colaci de colectiviştii ăe aici, avlnă pro- Cy 0Cfl3f cimoŢit
slrmă ăe diferite ăiametre ăe curat tot materialul necesar, ,artistici şi recitatorii clasei a
la Cimpia Turzii, precum şi o au început să execute şi a- IV-a ăe la Şcoala medie „A-
tobă cu cablu de tracţiune şi ceastă lucrare. Ultimii metri vram Iăncu“ din Brad, au pre
două bare de. alamă, de la ăe podea au fost executaţi in zentat subiecte privind însem
Oraşul Staltn. cursul zilei de ieri. Acum, nătatea acestei zile.
U n nou a*cî:e r Tácam e construcţia grajdului este
complect terminată. Spectacol model
In scopul concentrării lu ASfjnPve a fem eilor Formaţiile artistice de ama
crărilor ăe întreţinere şi mo tori ale Casei raionale de cul
dernizare a atelierelor de în Ieri a avut loc in sala clubu tură din oraşul Alba lulia au
treţinere şi reparaţii curente lui U.R.C.C. din Haţeg o adu- prezentat ieri in sala cămi
conducerea fabricii de cheres nului cultural din Vinţu de
tea aparumna' !ej ! tovarăşele Lucia Popa, Jos un spectacol model. Şi-au
forestiere din S ş, v maistru ăe fabricaţie la fabri- dat concursul echipa de ăan- La Şcoala medie serală, din Lupeni, învaţă mulţi muncitori din localitate şi împrejurimi. Fiecare se străduieşte să
înveţe cît mai bine, astfel ca la absolvirea şcolii să posede un bogat bagaj de cunoştinţe. Iată cîţiva muncitori-elevi care
tn funcţiune un nou a 1 a de marmeiaăă şi Anica Hei- suri, formaţia corală, precum au obţinut pînă acum cele mai frumoase rezultate la învăţătură. (In clişeu, de la stingă la dreapta) 'îl
canic. Noul atelier este dotat colectivistă la G.A.C. şt solişti de muzică populară MIFTODE TERENTE, forjor la mina Lupeni, elev în clasa IX-a B ; GALL FRANCISC, electrician la' mina Lupeni,
cu utilaje noi printre care un ^ ara Haţegului“, au vorbit şi uşoară,
l istrung marca „Iosif R angheţparticipantelor, la adunare. răes-\ Spectacolul.rs-a bucurat M elev în clasa Vlll-a A; ALEXANDRU CONSTANTIN, lăcătuş la preparaţia Lupeni, elev în clasa VUI-a C; GHEORGHE
o raboteză ăe 650 mm. şi bor,- pre. importanţa Miei ăe 8 un frumos succes. DREVE, electrician pe şantierul4 construcţii-Lupeni, elev în clasa IX-a' 'AL
