Page 14 - 1960-03

Pag. 2 DRUMUL SOWMTSffi&ăUI rü.Oîtt Nr. 1615

saeaaagKit{Maranxw*<aaM«aM»a« e a cagy ^flBSHgSag»

NE V O R B E S C F R U N T A Ş I A l R E C O L T E L O R B O G A T E Veşti din satele regiunii

Cura asii obţinut o recoltă mare Pregătesc spaţiile agricolă din satul Boz, membrii
de sfeclă de zahăr pentru însiiozare acestor unităţi şi-au luat anga­
jamentul ca în anul 1960 să
Membrii gospodăriei agricole
colective din Găpud, raionul Al­ termine prin muncă voluntară
localul şcolii de patru ani şi să
ba, au hotărît ca în acest an să
Colectiviştii din Apoldu de experienţă că folosirea îngrăşă­ găriţelor). In acest scop, am fă­ cultive cu porumb-siloz o supra­ amenajeze drumul comunal Do-
Sus şi-au dat seama despre fo­ mintelor artificiale contribuie cut stropitul plantelor cu nitro- faţă de 5 ha. De pe fiecare hec­ ştat-Draşov.
loasele ce le aduce cultivarea mult la creşterea producţiei la xan. tar ei şi-au propus să realizeze
sfeclei de zahăr. De aceea, su­ cel' puţin' 50.000 kg. nutreţ. Pen­ VAS1LE CGiTIRLEA
prafaţa cultivată cu această cul­ hectar şi sporeşte cantitatea de Am muncit mult la cultura sfe­ corespondent
zahăr. De aceea, odată cu gu­ clei de zahăr, dar străduinţele tru a putea însiloza nutreţul de
Rezultate bune
noiul de grajd, am dat cîte 200
tură în gospodăria noastră, a kg. superiosfat la fiecare hectar. noastre au fost pe deplin răsplă­ îndată ce se recoltează, e nece­ , Ia învăţămîntul
fost sporită an de an. Anul tre­ tite. La recoltare, am strîns de sar oa gropile de siloz să fie di­ agrozootehnic
cut, de pildă, noi am cultivat Primăvara, fiindcă terenul era pe fiecare hectar aproape 30.000 nainte pregătite. Avînd în vede­
sfeclă de zahăr pe o suprafaţă bătătorit, am lucrat ogorul pînă kg. sfeclă de zahăr. Pentru în­ re că în perioada cînd se recol­ In comuna Luncoiul de Jos,
de 24 ha. Producţia pe care am ia însăminţat cu prăşitoarea, ur­ treaga cantitate, noi am primit tează porumbul pentru siloz tre­ raionul Brad, îşi desfăşoară acti­
obţinut-o a fost bogată şi, drept mată de grapă. Semănatul l-am de Ia stat 206.500 lei, 5.900 kg. buie efectuate şi alte lucrări a- vitatea trei cercuri cu caracter
urmare, gospodăria a realizat de făcut la sîîrşitul lunii martie cu zahăr şi 240.000 kg. borhot. gricole, colectiviştii din Căpud agrozootehnic şi un cerc pomicol
pe urma acesteia mari venituri maşina, între rînduri. Trebuie să amintim că re­ pregătesc de pe acum gropile la care participă întovărăşiţii
băneşti. zultatele obţinute se datoresc în pentru siloz. In total ele vor a- din satele Podele, Stejerel şi
De îndată ce plantele au ră­ bună măsură şi faptului că la a- vea o capacitate de 160 tone. In Luncoiul de Sus. Deschise încă
lată cum am lucrat pămîntu! sărit, am executat prima pra- ceastă cultură, ca de altfel la afară de aceste gropi, care vor de la începutul lunii decembrie,
pentru a obţine o recoltă sporită şilă printre rînduri, cu prăşitoa­ multe altele, noi am aplicat sis­ fi betonate, colectiviştii lucrează aceste cercuri au cuprins peste
de sfeclă de zahăr la hectar. rea trasă de animale. Cînd sfe­ temul retribuirii suplimentare şi la curăţirea şi refacerea gro­ 120 cursanţi. Lecţiile predate
cla a avut două frunze, am exe­ (în raport cu producţia obţinu­ pilor existente. sînt bine documentate şi cuprind
Fiecare cultivator de sfeclă de cutat buchetatul şi apoi răritul. tă). Acest lucru a făcut ca toţi numeroase învăţăminte folositoa­
zahăr ştie că acestei plante nu-i Odată cu răritul, am făcut şi colectiviştii să fie cointeresaţi T. NICOLAE re întovărăşiţi lor în munca lor
prieşte orice teren. Pentru ca să complectatu! golurilor cu sămîn- şi să execute lucrări de calitate. de cultivatori. Cursanţii au în­
rodească bine, sfeclei de zahăr ţă umezită. corespondent ceput deja să aplice în practică
îi trebuie un pămînt uşor, care GLATZ ANDREI cunoştinţele căpătate în cadrul
conţine suficient nisip, dar şi Prăşitul făcut la timp şi ori brigadier de cîmp la G.A.C. Acţiuni de folos obştesc învăţămîntului agrozootehnic.
destulă argilă, în care rădăcinile dc cîte ori este nevoie, sporeşte Astfel, mai mult decît în alţi ani,
să se poată dezvolta în voie. De mult recolta de sfeclă. In aceas­ Apoldu de Sus Prin contribuţie voluntară, ţă­ pe terenurile întovărăşirilor au
aceea, în toamna anului 1958, tă privinţă, noi n-am fost de fost transportate cantităţi mari
am chibzuit bine cînd am ales Ioc zgîrciţi. Am executat patru Din experienţa muncii Tovarăşa Ma- ranii muncitori din comuna Do- de gunoi de grajd. In primăva­
terenul, avînd grijă ca sfecla să praşile. r j ria Cristei, ma- stat au terminat de construit în ra acestui an, întovărăşiţii vor
nu fie pusă tot după sfeclă, du­ noastre cu cartea cursul anului trecut localul şco­ însămînţa numai sămînţă de ca­
pă ovăz sau după floarea-soare- Pentru a dobîndi producţii şinistă în secţia, lii, de 7 ani, aut ridicat în roşu litate superioară şi vor aplica
lui, pentru a nu fi atacată de mari la hectar, nu ne-am mul­ Şi la noi, ca şi în alte co­ Pentru a răsplndi cartea în de depănat a fi- . o remiză pentru pompieri şi loca­ culturilor de toamnă — la tim­
viermi (nematozi). Pe tarlaua ţumit numai să semănăm Ia mune, pe zi ce trece munca rîndul cetăţenilor din sat, lăturii Lupeni se lul, în care se va amenaja un pul potrivit — toate lucrările
stabilită am executat la timpul timp şi să îngrijim bine cultu­ cu cartea ia o amploare tot am popularizat-o prin cer­ numără printre muncitoa­ magazin mixt. Aceste construc­ de întreţinere.
potrivit, cu tractoarele S.M.T., rile, ci am făcut şi îngrăşarea mai mare. Faţă de anii tre­ curile de citit, unde sînt res­ rele fruntaşe. Lună de lu­ ţii vor fi gata pînă la 1 iu­
o arătură adîncă de 25-28 cm. suplimentară cu azotat de amo­ cuţi, râspîndirea cărţii in co­ ponsabili învăţătorii şi pro­ nă, ea îşi depăşeşte nor­ FLORIN BENEA
Odată cu arătura, am încorporat niu, odată cu praşila a 11-a. In muna Şibot a tăcut progrese fesorii. Cu prilejul şedinţelor ma în medie cu 30 la sută. nie a.c.
în sol la fiecare hectar cîte 30 timpul vegetaţiei, o mare aten­ simţitoare. Cu fiecare zi, nu­ de cercuri, responsabilii ci­ In clişeu: Maşintsta corespondent
tone de gunoi de grajd, putre­ ţie am dat acţiunii de combatere mărul celor care frecventea­ tesc broşuri, cărţi, recenzii, In adunările generale ce au a-
zit. Noi cunoaştem din proprie ză biblioteca este tot mai articole apărute în presă etc.
â dăunătorilor (puricilor şi gă- mare. şi fac recomandări de noi cărţi Maria Cristei la tocul de vut loc nu de mult la gospodă-
participanţilor la cercuri.
In anul acesta, spre exem­ muncă. « ria colectivă şi în întovărăşirea
plu, cei 325 cititori înscrişi Ca un rezultat pozitiv al
Cărţi apărute au citit peste 1.600 cărţi de acestei forme de populari­ Să ridicăm productivitatea pajiştilor
literatură beletristică şi poli­ zare a cărţii poate fi amin­
tică. tit faptul că din numărul Folosirea neraţională, a pajiş­ sare animalelor în timpul verii, nilor trebuie să se facă înainte
participanţilor la cercurile de de faza de înflorire şi să se re­
V. f. LENIN: Două tactici ale soclal- ma naţională, ediţia a Il-a („Bi­ in scopul de a trezi in rin- citit, mulţi tovarăşi au deve­ tilor jn unele locuri, a dus. la., trebuie luate o serie de măsuri. pete ori de cîte ori este nevoie
democraţiei în revoluţia democra­ blioteca marxist-leninistă“. durile colectiviştilor şi ale ce­ nit cititori activi ai bibliote­ prin cosire repetată.
tică, ediţia a III-a („Biblioteca 52 pag. — 0,70 lei. lorlalţi ţărani muncitori gus­ cii. scăderea producţiei, la distru­ O primă măsură de ameliorare
marxist-leninistă"). V. HVOSTOV, A. NEKR1CI: Cum tul pentru citit, am organizat Pentru sporirea producţiei
136 pag. — 3 lei. a izbucnit cel de-al doilea război recenzii asupra romanelor: In activitatea noastră, o gerea ţelinei şi degradarea so­ a pajiştilor este distrugerea mu­ pajiştilor naturale, nu sînt su­
mondial. preocupare principală am a- ficiente numai lucrările de a-
V. I. LEN IN : Statul şi revoluţia — 88 pag. — 1,95 Iei. lului. Readucerea âcestora în şuroaielor. Pe lingă faptul că meliorare amintite. Toate pa­
învăţătura marxismului despre stat TOMA NIGOLAESGU: Aspecte din vut şi pentru sprijinirea jiştile au nevoie de îngrijiri
şi sarcinile proletariatului în re­ boala ulceroasă. stare de productivitate, consti­ pe muşuroaie vegetaţia ierboa­ anuale care să le asigure un
voluţie — ediţia a IV-a („Biblio­ 160 pag. — 7,20 lei. transformării socialiste a a- regim favorabil de hrană, apă
ERASMUS : Despre război şi pace. — tuie una. din problemele cele să a pajiştei este înlocuită de şi aer, să prevină orice început
teca marxist-leninistă“). Pagini alese. — de degradare şi să combată bu­
152 pag. — 2,05 lei. 156 pag. — 3,75 lei. mai importante pentru asi­ buruieni, muşchi verzi, licheni ruienile dăunătoare. Cea mai
V. I. LENIN: Note critice în proble­ eficace măsură o constituie ad­
gurarea de furaje necesare creş­ şi chiar arbuşti, ele mai dau şi ministrarea îngrăşămintelor mi­

terii animalelor. un aspect denivelat al suprafe­

Prin îngrijirile necorespunză­ ţei terenului care împiedică re­

toare, gramineele; cu tufă rară coltarea fîneţelor. Distrugerea

şi mijlocie dispar treptat fiind muşuroaielor se execută ma­

înlocuite de cele cu tufă deasă nual sau mecanizat atît primă­

de calitate inferioară. Cu tim­ vara cit şi toamna, dar numai

pul, dispar şi plantele cu tufă cînd solul este uscat. Ele se

„Pe muche de cuţit“ de M. griculturii, problemă actuală deasă şi în locul lor rămîn go­ taie de la bază, se mărunţesc nerale pe bază de azot, imediat

Beniuc, „Pe drumuri“ de A. în comuna noastră. Aşa de luri care sînt ocupate imediat şi se împrăştie. Muşuroaiele de după topirea zăpezii, sau după

Istvan, „Omul îşi schimbă pildă, am organizat o seară de buruieni, in depresiunile şi muşchi se ard, iar cenuşa se fiecare cosit sau păşunat, dîr.-
pielea“ de B. Iaşenschi, şi al­ de întrebări şi răspunsuri pe luncile joase unde apa freatică împrăştie uniform pe pajişte. du-se cîte 20-40 kg. azotat de
tele. tema transformării socialiste este aproape de suprafaţa pă- După împrăştierea muşuroaie­ amoniu la hectar. Pajiştile tre­
mîntului, se acumulează însem­ lor, terenul se greblează şi se buie grăpate pentru a amesteca

Faptă lăudabilă 180 de muncitori şi salariaţi ai Pentru a atrage in rlnăurile a agriculturii, am făcut re­ nate cantităţi de -săruri care insămînţează cu sămînţă de îngrăşămintele şi seminţele do

La începutul lunii februarie, minei. cititorilor şi pe copii, care cenzii asupra romanelor „Se­ dăuhează speciilor de ierburi ierburi valoroase. ierburi cu solul.
bolnavul Ioan Mihai, internat la vor deveni cititorii maturi de tea“ de Titus Popovici, „Cu valoroase. Aşa se explică faptul ¦ Pe pajiştile folosite ca păşu­ Aplicînd toate aceste măsuri
Sanatoriul T.B.S. Qeoagiu, fă­ I. ARDELEANL) miine ai bibliotecii, am orga­ focul inimii“ de Ana Brodele, că pe pajiştile de pe săraturi, ne se întîlnesc arbuşti ca: po­
axate de asemenea pe trans­ vegetaţia este săracă, şi cu o rumbarul, păducelul şi măceşul, de îngrijire şi ameliorare, vom
Şedinţă de referate formarea socialista, a agri­ ¦valoare economică redusă. care formează tufe mici. De­ reuşi să ridicăm productivitatea
culturii. oarece aceste tufişuri nu pre­ pajiştilor, să asigurăm în acest
cuse o hemoptizie putemioă. In cadrul subfilialei Societăţii nizat şase dimineţi de basm Modul de folosire a pajiştilor zintă nici o valoare economică, fel animalelor nutreţ de bună
Medicii i-au făcut intervenţia ştiinţelor medicale din Hunedoa­ urmate de proiectări de dia- Trebuie să spun că în are o ibflueUţă foarte mare a- e necesar ca ele să fie înlătu­ calitate.
chirurgicală necesară, după care ra, la spitalul unificat s-a ţinut filme cu aceleaşi basme. In munca noastră cu cartea supra productivităţii şi calităţii rate în cel mai scurt timp. Tu­
bolnavul s-a liniştit. în ziua de 26 februarie o şedin­ această muncă am fost aju­ sintem ajutaţi şi îndrumaţi lor. Folosind pajiştile ani de-a fişurile trebuie tăiate cit mai NICU TRAISTARU
ţă de referate. Gu această ocazie, tată de tovarăşele învăţătoa­ îndeaproape de comitetul co­ rîndul numai ca păşune sau de jos pentru a îndepărta şi o
Pentru ca intervenţia chirurgi­ un număr de 3 farmacişti din lo­ re Haţegan Maria şi Sime- munal de partid şi de către numai ca fîneaţă, accentuăm parte din rădăcinile superioare tehnician agronom
cală să aibă succes deplin, mai calitate au vorbit despre „Con­ dru Domnica, care au mun­ comitetul executiv al sfatu­ degradarea lor.-Prin păşunatul care de obicei dau lăstari din
era nevoie să i se facă bolnavu­ sideraţii generale asupra isto­ cit cu mult drag la organiza­ lui popular comunal. Dato­ neraţional, început primăvara mugurii dorminzi. După tăierea Peţelca
lui transfuzie de sînge. Dar, o riei farmaciei“, „Controlul medi­ rea acestor dimineţi de bas­ rită acestui ajutor, munca prea devreme şi continuat pînă lor terenul se nivlează şi se în-
asemenea rezervă de sînge nu camentului“ şi „Prepararea so­ me. noastră va înregistra în vi­ toamna tîrziu, se ajunge la o sămînţează cu seminţe de ier­ m pm eRM W L a s
exista în sanatoriu la acea oră. luţiei extractive apoase cu con­ itor rezultate şi mai bune. degradare mult mai pronunţa­ buri.
ţinut de glucozi“. tă. Păşunatul pe timp umed iB n m n iM
Ce era de făcut ? Viaţa bolna­ ANIŞOARA OLARU duce la . distrugerea ţelinei, Ia Un alt factor care depreciază
vului era încă în pericol. Fără S. VICTOR formarea muşuroaielor, iar- pe calitatea pajiştilor sînt buruie­ 5 MARTIE 1960
să mai stea pe gînduri, sora bibliotecară pante se formează ogaşe care nile (scaieţii şi holera), care
accentuează erodarea solului. reduc producţia şi dau un as­ Programul 1 : 6,15 Emisiune
Măria Popescu s-a oferit să do Comuna Şibot, raionul Orăştie pect de paragină pajiştilor, de- pentru sate: Carnet ştiinţific;
Pentru ridicarea productivită­ preciind totodată şi calitatea 7.15 Muzică uşoară; 8,30 Muzi­
neze din sîngele ei bolnavului |j GuturaiulSfatul medicului ţii şi calităţii pajiştilor în vede­ linii oilor. Combaterea buruie­ că populară; 10,00 Limba noas­
împreună cu mediGii, sora Ma rea asigurării de păşuni nece­ tră. Vorbeşte acad. prof. Al.
5 MARTIE 1960 Graur (reluare); 10,10 Muzică
ria Popescu a stat apoi ore în populară oltenească; 10,30
tregi lîngă bolnav, pînă cînd a DEVA: Oameni şi lupi; AL­ Şcoala şi viaţa (reluare); 11,45
BA JULIA : Pentru 100.000 de Actualitatea literară în reviste­
cesta ă început să-şi revină. m ărci; Omul meu drag ; BRAD: le noastre ; 12,00 Muzică uşoa­
Cîntăreţul mexican; HAŢEG : ră din ţări prietene; 12,20 Anul
Fapta sorei Maria Popescu, '®dată ara venirea primăverii Dacă guturaiul se repetă, tre­ Avalanşa; HUNEDOARA: Cartea Olimpic 1960; 12,30 Cîntece de
este o pildă demnă de laudă. şi a schimbărilor brusce de buie consultat medicul. O deo­ junglei; ILIA: Afacerea nu s-a dragoste şi jocuri populare ro-
clasat; ORĂŞTIE: o întîmplare mîneşti; 13,05 Concert de prinz;
ALEXANDRO SERE temperatură, riscul de a con­ sebită grijă trebuie acordată Pentru îmbunătăţirea deservirii ex tra o rd in a ră P rim a melodie; 14.00 „Viaţa nouă a satului“ :
Sanatoriul T.B.C. Geoagiu tracta un guturai este mai guturaiului la sugari. Boala este PETROŞANI: Mizerabilii; Intîl- program de cîntece şi jocuri;
mare, mai frecvent. Ca ori­ gravă deoarece împiedică suptul, populaţiei nire cu viaţa; SEBEŞ: Alarmă 15,10 Potpuriuri de muzică u-
Recenzie ce boală molipsitoare, gu­ puţind duce la bronhopneumo- la graniţă; SIMERIA: Taman­ şoară; 15,40 Muzică din opere;
go; LONEA: Viaţa e în mîinile 16.15 Vorbeşte Moscova; 17,25
In ziua de 25 februarie, ia turaiul se transmite uşor de nie. Nu este de loc bine ca su­ Cooperativele meşteşugăreşti vicii- neindustriale, s-a înrégis- tale; TEIUŞ: Taina lui Zem- Muzică uşoară de compozitori
clubul minerilor din Lupeni s-a la o persoană la alta. Guturaiul garilor bolnavi de guturai să li din regiunea noastră, participînd :trat o depăşire de 14 la sută. - slcov; ZLATNA: Ivan Brovlân se romini; 18,00 Roza vînturilor ;
prezentat recenzia romanului este o boală care se contractea­ se cureţe nasul cu beţe de chi­ la concursul „Dezvoltarea unită- însoară; APOLDU DE SUS: Ca­ 18,30 Din muzica popoarelor;
,,Statuile nu rîd niciodată“, de ză la oamenii de toate vîrstele. brit cu vată, aşa cum greşit fac ţilor de producţie privind buna U'.R:G.M. Deva a prevăzut' ca sa liniştită; CĂLAN: Vizita lui 19,05 Copiii cetăţii de foc; 19.15
Franciso Munteanu. unele mame. Este recomandabil deservire a populaţiei“, organi- în cursul anului 1960 reţeaua de N. s. Hruşciov în America. Muzică de dans ; 20,10 Pe teme
Care sînt semnele bolii ? Bol­ ca să se aspire înainte de supt zat de U.G,E.@.O.M., au obţinui deservire să se mărească, cu în- internaţionale; 20.30 La micro­
Prezentarea s-a făcut cu spri­ navii de guturai dau semne de cu o rriică pară de cauciuc, mu- o serie de rezultate frumoase, că 120 de unităţi noi, cu diferite m i m m rm m u m k fon : Satira şi umorul; 21,15
jinul bibliotecii şi al actorilor oboseală mare, ceea ce are ur­ cozităţile din nas. Dacă muco- In cadrul acestui concurs s-au activităţi şi, în m o d deosebit, în Muzică de dans: 22,30 Anul Cho
mări asupra muncii de zi cu zi. zităţile sînt prea abundente, se evidenţiat în mod deosebit coo- centrele muncitoreşti, Vreme schimbătoare, cu cerul pin; 23,05 Muzică de dans.
amatori din formaţia de teatru Uneori, guturaiul poate duce la perativele „Solidaritatea“ din variabil, mai mult noros în tim­
Deva, „Sprijiniţii minier“ Lupeni, Se va continua oii amenajarea pul zilei. Vor cădea precipitaţii Programul I I : 14,07 Din mu­
a clubului. Au participat peste complicaţii de vecinătate ca : poale pune puţin ser fiziologic „D-rum nou“ Hunedoara, „Jiul“ ^uturor unităţilor, se va da în slabe locale. Temperatura sta­ zica uşoara a compozitorilor so­
Petroşani şi altele, care au ;tofo§îhţă un complex de deser- ţionară, ziua va fi cuprinsă în­ vietici; 14,30 Muzică populară
—O— otita, laringita, sin usita eto. câlduf în nas şi apoi se aspiră. schimbat radical aspectul uni vire a populaţiei la Hunedoara tre 6 la 10 grade, iar noaptea romînească; 15,33 Noi înregis­
tăţilor de deservire. şi se vor amenăja .alte două com- 0 la 5¦•'grade. Vînt potrivit cu trări de muzică pentru fanfară;
Pentru a evita îmbolnăvi­ Dacă guturaiul coboară şi se plexe' la Vulcan şi Gugir. Vor intensificări din ,, sectorul sud- 16.15 Concert popular; 1.7.00
In prima lună a anului curent, începe, de asemenea, şi construc- vest şi vest. „Din comoara folclorului nos­
A cţ*iu n i rile de guturai este bine să se complică în bronşite, nu trebuie producţia globală la lucrări cu ţiile a trei complexé de deservi- tru“; 17,30 Sfatul medicului:
p io n ie re ş ti ia o serie de măsuri preventive să oprim tuşea ci dimpotrivă caracter industrial pentru popu­ re ia Petroşani, Lupeni şi Giira'b PENTRU URMĂTOARELE Cum dăm copiilor vitamina D2;
in primul rînd trebuie evitate a trebuie ajutată în aşa fel înoît laţie a fost depăşită cu 19 la barza. 3 ZILE 17,45 Tribuna Radio: 18,30 Lec­
să se cureţe plămînii. In trata­ sută, iar la prestaţiile de ser- turi la cererea ascultătorilor ;
: Antrenaţi în munca de inte­ «glomeraţiile şi persoanele boi ment 9Înt indicate de asemenea PETRU MOISUC & Vrémea rămîne neschimătoare, 19.00 ,,Cu cîntecul şi jocul de-a
siropurile care înmoaie secreţii­ favorabilă precipitaţiilor lungul Oltului“; 19,30 Fragmen­
nave de guturai. Cînd însă pri le, ajutînd la curăţirea plămînu- corespondent te din opera comică „Povesti­
res obştesc, pionierii şi elevii de mele semne ale guturaiului ai tui. Copiilor trebuie să li se dea rile lui Hoffmann“ de Offen­
la şcoala de 7 ani din Sălaşu apărut, odată gu primele durer numai din siropurile recoman­ bach: 21,05 Emisiunea „Scri­
Superior, raionul Haţeg, au în­ de cap, se va lua o doză ma date de medic. In cazurile în sa­ sori din ţară“; 21,50 Ani de
treprins în cinstea zilei de 8 mare de aspirină, 4-5 ori pe zi re tuşea este seacă, obositoare ucenicie. Din activitatea c e r c u ­
Atartie o acţiune de strîngere a De asemenea, se recomandă ca şi se repetă, trebuie luate cal­ rilor literare; 22,00 Muzică de
fierului vechi şi a seminţei de mante. dans': 23,15 Fragmente din sim­
salcîm. Cu această ocazie, ei au bolnavul să stea la căldură. fonia dramatică „Romeo şi Ju-
Pe scurt, lupta împotriva gu­ lieta“ de Berlioz.
«ules 15 kg. sămînţă de salcîm Trebuie ştiut de pildă, că frigul turaiului se face prin căldură, Bine ar fi dacă...
şi au colectat o cantitate de cir­ şi în special cel la piciore, fa­ aspirine, pulverizări şi inhalaţii.
ca 1.000 kg. fier vechi. Datorită vorizează guturaiul. Pentru guturaiul care se prelun­
Odată guturaiul declarat, ur­ geşte prea mult şi se complică, ...oficiul P.T.T.R. Călan ar ...Sfatul popular al oraşu­
este necesar să ne adresăm me­ distribui la timp ziarele, a-
iaptuluMcă sămînţă de salcîm dicului care să indice tratamen­ bonaţilor din satul Sîncrai, lui Deva, ar lua măsuri pen­
are a' putere de germinaţie de mează aplicarea tratamentului tul necesar. nu aşa cum s-a întîmplat în
80 lă sută, iar într-un kilogram cuvenit. Sînt recomandate pul­ cursul lunii februarie. tru repararea străzii Călu-

intră aproximativ 50.000 de se­ verizările cu preparate de ese- Locuitorii de aici sînt ne­ găreni de la nr. 59 spre în­
mulţumiţi de faptul că timp
minţe, cu cantitatea culea­ drină sau inhalaţii cu medica­ de 10-12 zile, n-au ajuns în treprinderea minieră. Această
posesia ziarelor la care sînt
să se vor putea obţine circa mente ce conţin mentol sau chiar abonaţi. porţiune a străzii are multe

560.000 de puieţî, care vor putea antibiotice. Căldura, aspirina, A. TlilZA gropi, iar cînd plouă se um-

fi plantaţi pe terenurile degra- S băuturile calde, vitamina G sub corespondent , ple de noroi. .' -o, -

date sau expuse degradării. formă <je tablete sau sub formă I. DEVF.AN13
corespondent
ANDREI NASTASE de sucuri, ajută organismul în Dr. ASTRA NMCOLAU
coresp6nrdeTlt combaterea bolii. Spitalul Unificat Dejva