Page 15 - 1960-03

Nr. 1615 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

CHETA NOASTRĂ; o

!

iii trebuie introdusă fa tóete Comunistul Ioan In apropiere de Siazan — telul Ciîrah-Kala ar putea să
Lugojan este şeful un mic orăşel în Azerbaidjan existe zăcăminte de ţiţei sau
unei echipe de me­ de pe litoralul 'Mării Caspice de gaze. Au venit aici seis­
canici de la S.M.T. — se înalţă un munte de o mologi — prospecîanţi. Ei au
Orăştie. Echipa con­ formă ciudată, denumit Ctî- stabilit curînd că structura
dusa de ei a fost rah-Kala, ceea ce in traduce­ straturilor este favorabilă ex­
fruntaşă în munca plorării ţiţeiului.
de reparare a ma­
şinilor pentru cam­ re înseamnă „Cetatea unde Muntele nepopulat a fost
pania de primă­
Orice bun gospodar cînd se a- şi a economiilor pe unele punote vară. arde un foc“. din nou trezit la viaţă. Pe
pucă să facă un lucru oarecare, de lucru. Iată, de pildă, într-o si­
maii întîi îşi face un calcul de toi tuaţie a şantierului 1 se arată suficient s i amintim un singur IN CLIŞEU : Şe­ Cetatea nu mai există aici ruinele vechii cetăţi, la o al-
ceea ce îi trebuie. Aşa şi în con­ că Ia blocurile din strada Gene­ exemplu mai tipic. La 1 martie, ful de echipă Ioan
strucţiile de locuinţe. Pentru fie­ ral Bălan, s-ar fi făcut o econo­ la _punctul de lucru din strada Lugojan. de mult. S-au păstrat doar titudine de aproximativ 1000
care lucru în p'arte, se stabileşte mie de 19 tone oţel beton, 14 Mînăstirii, nu se ştia unde poate
un consum specific de materia­ tone ciment, 53 m.c. agregate de fi găsită fişa limită (formularul wJ ) turnurile masive, tăiate din metri deasupra nivelului mă- ^
le cum ar fi la cărămidă, var, ci­ rîu, 68.000 bucăţi cărămizi şi 91 dat de conducerea şantierului),
ment, fier-beton etc. m.c. cherestea şi lemn rotund. de pe luna februarie. Gam în a- al femeilor din Sebeş, în cin­ ţ granitul muntelui, ruini semi- rit, intr-un termen extrem de
Pe verso aceleiaşi situaţii (cul­ celaşi mod au fost privite lucru­ stea zilei de 8 Martie. Ele au
Dar pentru a vedea cum sînt mea ironiei!!), se arată că k rile de toţi maiştrii de şantiere mai participat la curăţirea stră­ | şterse de vreme, acoperite cu scurt a Sost construită o son-
respectate aceste consumuri, aceste blocuri preţul de cost a şi magazionierii de la punctele zilor, la controlul sanitar şi ob­
este nevoie de o evidenţă ope­ fost depăşit cu 572.000 lei, din de lucru. ştesc din oraş. \ muşchi, precum şi nişte be­ dă. Monîorii au fost înlocuiţi
rativă. Ţinerea acestei evidenţe care numai depăşirile de mate­
operative se face în fişa limită riale sînt de 8,2 la sută. Situaţii Legat de introducerea fişei li­ In seara zilei de 1 martie, a- ciuri umede. de brigăzile de foraj ale ex­
de consum a materialelor. Tot­ asemănătoare sînt şi la bloeiUl mită este necesar ca pe şantie­ ăunînău-se la cercul de citit,
odată, trebuie amintit faptul că garsonieră, unde preţul de cost re să se treacă la sistemul de femeile din circumscripţia nr. 27 ...Acest lucru s-a întîmplat ploatării petrolifere „Siazan- <
aceste fişe limită de consum a a fost depăşit cu 108.000 lei etc. preluare la începutul lunii a lu­ au predat Comitetului raional
materialelor sînt în măsură să crărilor de către echipe pe bază al femeilor, obiectele lucrate: d,e mult. Pe malurile mării n e f t L i n i ş t e a seculară a \
prezinte o oglindă fidelă a înca­ Practica muncii de pe şantie­ de proces verbal, deci lucrul în rochiţe, cămăşuţe, şerveţele etc.
drării construcţiei în preţul de rul Deva a dovedit că acolo un­ acord global. Aceasta stimu­ Tot cu această ocazie, tov. ioa­ Hazar au apărut cotropitori munţilor şi a pădurilor a fost î
cost de deviz. Am ţinut să spu­ de a existat o preocupare mai lează p'e fiecare muncitor în par­ na Barboni, secretara comisiei
nem toate cele de mai sus pen­ mare pentru evidenţierea consu­ te din echipă să realizeze un in­ de femei din circumscripţia nr. străini. Prin munca prizonie­ tulburată de duduitul tractoa- ^
tru a ne da seama de importan­ murilor de materiale şi realiza­ dice de plan mai înalt şi să rea­ 27, a vorbit despre „A 50-a a-
ţa introducerii şi ţinerii cu regu­ rea de economii, s-au obţinut lizeze în acelaşi timp şi econo­ niversare a zilei de 8 Martie“, rilor, ei au ridicat cetăţi de relor care transportau utilaj,
laritate a evidenţelor consumu­ mii. Deşi metoda nu este străi­
rilor de materiale planificate şi construcţii mai ieftine decît pre­ nă nici unui conducător şi teh­ Asemenea activităţi frumoase pază. Aşa s-a construit şi ce- materiale şi pe muncitori ai
realizate pe puncte de lucru prin nician din cadrul şantierului nr. au desfăşurat şi comisiile de
fişa' limită. ţul de deviz. Goncludenie sînt 1 Deva, acest lucru nu se face. femei din circumscripţia nr. 33 tatea Ciîrah-Kala. agregatelor do foraj.
Sebeş, cît şi cele din comunele
Deşi acest lucru este cunoscut, cele 107.000 lei economisite la B;a’ mai mult, nu se vede nici o ApoTău de Sus, Gîrbova, Miercu­ Intr-o noapte s-a întîmplat A trecut o lună de muncă
rea, Răhău şi Pian.
construcţia blocului I.R.H. Aici oarecare preocupare în această însă ceva ciudat: cetatea a intensă, cu adevărat eroică a
direcţie. victoria o ping aru
Femeile romîne, germane şi fost luminată de un fulger tinerilor sondori. Sapa de fo­
Se constată deci o totală lip­ maghiare din circumscripţia e- preşedinta Comitetului raional
să de preocupare pentru intro­ lectorală nr. 27 Sebeş, îndru­ al femeilor Sebeş şi din pămint a ţîşnit o fla­ raj se afunda tot mat mult
mate de deputata Emilia Mal-
ducerea unor metode noi de or­ coci şi de alte tovarăşe, desfă­ cără imensă. şi cînd ea a atins depuneri­
şoară ¦o rodnică activitate cul­
ganizare a muncii cît şi a unei turală şi obştească, in aceste — Acest loc este blestemat le mezozoice, muncitorii au
zile, femeile din această cir­
evidenţe operative a consumului cumscripţie au făcut intense — au spus străinii. Aici nu ridicat scula şi au coborit în
de materiale.
pregătiri în vederea sărbători­ se poate trăi. Put filtre de 900 metri des-
Gă este necesară introducerea rii celei de-a 50-a aniversări a
pe şantiere a fişei limită de con­ zilei de 8 Martie. Ei au plecat, au plecat pen- tinate exploatării paralele a

pe şantierul din oraşul Deva al s-au economisit, printre altele, sum a materialelor, o demon­ Aşa, de pildă, în cadrul cer­ tru totdeauna. Numai „focul trei orizonturi purtătoare de
T.R.G.H., ţinerea' fişei limită de 1,3 tone fier beton şi 1,7 tone cului de citit la care participă,
consum este socotită Ca o treabă ciment. Dar experienţa bună de strează faptele. Şi acum se face femeile au efectuat cusături de etern“ ardea în cetate ca o ţiţei. După cîteva zile, de la
în plus şi care nu ar avea' rost. pe acest şantier a rămas... între mină pentru expoziţia organi­
Iată ee spun faptele. zidurile blocului. Nimeni nu a încă în mod nejustificat risipă zată de către Comitetul raional amintire a zilelor triste din o adincime de aproximativ 3
mişcat nici măcar un deget pen­
încă din anul trecut, conduce­ de materiale. De asemenea, în trecut. km. a erupt ţiţeiul.
rea T.R.G.H. a hotărât odată eu
unele cazuri, consumurile speci­ De atunci au trecut multe Exploratorii subsolului şi-au

fice nu sînt cunoscute de echipe secole. „Focul etern“ s-a stins continuat cercetările. A tre­
şi muncitori. De aceea, nici nu
alte măsuri tehnioo-organizato- tru ca experienţa aceasta, deo­ de mult, iar din cetatea cut puţin timp de cină pe
rice luate, să introducă fişa li­ sebit de valoroasă, să fie studia­ există un stimulent pentru re­
mită de consum. In felul acesta, tă şi generalizată. ducerea lor. Ciîrah-Kala, cînăva măreaţă, vîrful muntelui Ciîrah-Kala
se sconta ca pe şantiere să se ob­
ţin. însemnate economii de ma­ Noul an de muncă 1960, se cre­ A face economii înseamnă să au rămas doar ruine şi o le­ a fost forată prima sondă şi
teriale. Practic, nu s-a făcut în­ dea că va fi în măsură să mobi­
lizeze conducerea şantierului din ai şi o evidenţă bună şi clară. fier vechi gendă tristă... noi turle de foraj au şi apă­
să nimic. De la serviciul de con­ Deva în privinţa introducerii e-
videnţei operative a consumuri­ Faptul că la punctele de lucru ale cofecfat Legenda despre „focul e- rut la ciţiva icm. de acolo.
tabilitate au plecat oîteva fişe pe lor de materiale. Dar nici acum iern“ a trezit însă interesul In creierul muntelui a înce­
mare lucru n-u s-a făcut. şantierului nr. 1 Deva, nu exis­
şantiere, care s-au pierdut însă Duminică dimineaţa, brigă­ geologilor sovietici, le-a suge­ put exploatarea unor noi ză­
tă preocupare şi deci nici o evi­
prin sertare, fără a fi întrebuin­ denţă' operativă (oare se poâtb zile de muncă patriotică de la rat ideea că în subsolul mun- căminte „de aur negru“

ţate. Neexistînd deci o evidenţă realiza numai prin fişa limita), Şcoala profesională C.F.R. şi

se poate trage concluzia că pro­ de la Şcoala medie din Sime-

clară a consumurilor de mate­ Astfel, la începutul anului, s-a blema realizării de economii, a- ria, au colectat peste 18.000

riale, au apărut unele fenome­ hotărât din nou să se introducă dică de construcţii de locuinţe kg. fier vechi. Fierul vechi a

ne’ negative în munca de pe şan­ fişa1 limită la punctele de lucru. tot mai ieftine, nu constituie un fost apoi încărcat în vagoane
obiectiv de seamă, aşa cum de
tier.- Iată, de pildă, de ce într-o In luna ianuarie, acestea au fost şi expediat pe adresa Combina­
fapt ar trebui să fie.
tului siderurgic din Hunedoara.
V. FURIR
evidenţă dată de maiştrii de şi întocmite. Dar păcatul este că Cu acest prilej, s-au eviden­

şantiere, la mai toate blocurile, din nou ele au fost uitate în ser­ ţiat tinerii Petru Puşciu, Gheor­

s-au făcut economii. Făcîndu-se tare şi socotite ca o treabă su­ ghe Popovici, Maria Creţu şi

însă' măsurătorile de lucrări, a plimentară. De la trei puncte de alţii.

reieşit că la majoritatea blocu­ iiioru s-au primit fişele ’limita '5e f: cioara

rilor, consumurile de materiale materiale la sfîrşitul lunii. Ge- corespondent

au fost depăşite cu peste 380.000 lelalte punote de lucru, respectiv

lei (aceasta numai la 5 blocuri încă 9, nu au făcut nimic. Nici am

date în folosinţă în 1959). în luna februarie nu s-a făcut Colectivul de artişti amatori
din satul Rîu de Mori a pre­
Gu totul lipsit de simţ de răs­ nimic pentru ţinerea la zi a fi­ gătit un program artistic, care
a şi fost prezentat în faţa lo­
pundere este modul în care se şei limită. De altfel, de modul cuitorilor din Rîu de Mori şi
satele vecine. Printre altele,
prezintă situaţia preţului de cost cum sînt ţinute aceste fişe, este programul a cuprins şi piesa
„Nunta Ioanei“. O însemnată
„ — ... . . . ...... i ......................... contribuţie Ia buna desfăşurare
a. programului au adus-o ele­
Folosind piatra sau alte re­ cu cîteva sute de mii de lei re de piatră deschise în apro­ vele Doina Suciu şi Ica Du- In perioada 1— 18 februarie I960, echipa de oţelari condusă de utemistul Paul Orelt
surse locale din apropierea mai ieftin faţă de anul 1958. pierea şantierelor mai mari. mitreanu, de la Şcoala medie de la cuptorul nr. 1 al oţelăriei Siemens Martin nr. 2 de la C.S.H., a dat peste plan 371 tone oţel.
şantierelor, sfaturile populare Construcţia şi pietruirea dru­ Pină acum, au şi fost extrase din Haţeg.
din regiunea Hunedoara au e- mului Orăştie—.Costeşti, se e- In clişeu: Membrii echipei conduse de Paul Orelt.
xecutat în anul trecut cu ace­ xecută de asemenea cu piatră şi transportate pe şantiere şi CIOLPAN MIHAI
leaşi cheltuieli, un volum de scoasă din apropiere, ceea ce
lucrări şi reparaţii de drumuri a făcut ca kilometrul de drum drumuri însemnate cantităţi de corespondent
şi şosele mai mare decît cel construit să coste cu 120.000 piatră şi balast.
planificat. lei înai puţin decît în 1958, ’ ¦‘Til’"*',‘?’7*-vţv> 5>
cînd piatra era adusă de la S-a încheiat o importantă eta­
La construcţia drumului Hu­ depărtare. pă a vizitei lui N. S. Hruşciov fiP* ţări asiatice independente —• că
nedoara—Teliuc, de pildă, în- în ţările Asiei. După India şi interesele asigurării păcii cer
cepînd din anul trecut se în­ La lucrările de construcţii, re­ Birmania, Indonezia l-a întîmpi- lucru. Apropiatele tratative chi- dezvoltarea din punct de vedere
trebuinţează piatră dintr-o ca­ paraţii şi întreţineri de dru­ nat pe şeful guvernului sovietic no-indiene în problemele de fron­ tehnic a ţărilor slab dezvoltate,
rieră deschisă în apropierea muri ce se execută în acest an cu entuziasm prietenesc, iar tra ­ tieră care vor fi duse cu prile­ în direcţia asigurării unui nivel
şantierului. Astfel, kilometrul de de către sfaturile populare se tativele sovieto-indoneziene la jul vizitei premierului Gonsiiiului de trdi demn şi prin ur­
drum construit şi pavat cu pia­ nivel înalt s-au soldat ou rezul­ de Stat ai R. P. Chineze Giu En- mare, lichidarea în ultima a-
utilizează balast şi piatră din tate deosebit de rodnice. Ţara Lai la Delhi, sînt menite să în­ naliză a deosebirilor în ce
tră cioplită a costat 400.000 lei, „celor 3.0(30 de insule“ răspîn- lăture litigiul de Ia graniţa din­ priveşte nivelul de trai din­
peste 40 de balastiere şi carie­ dite pe sute şi mii de kilometri tre cele două state prietene. tre ţările dezvoltate din punct de
în regiunea ecuatorială a sud- articolul său redacţional „Suluh vedere industrial şi ţările cu o
Au ales noul consiliu al băncii estului asiatic, care a păşit pe eliberare naţională din perioada Indonésie“ sublinia că U.R.S.S. Ţările socialiste şi ţările inde­ industrie slab dezvoltată. Dezar­
cooperative calea consolidării independenţei, postbelică să acorde independen­ respectă politica externă a Indo­ pendente din Asia sînt deopo­ marea va permite să se accele­
a adoptat în numeroase probleme ţă anumitor colonii, nu au motiv neziei şi că documentele sem­ trivă interesate în lichidarea răz­ reze lichidarea deosebirii dintre
In aceste zile se desfăşoară mă asupra activităţii din anul internaţionale majore, un punct să fie satisfăcute că alături de nate — inclusiv acordul econo­ boiului rece, pentru a-şi concen­ nivelul de trai al populaţiei ţă ­
în întreaga regiune adunările trecut. In cadrul adunării, mem­ de vedere asemănător cu cel al glasul marilor puteri, se va face mic prin care Indonezia va primi tra eforturile exclusiv în direcţia rilor slab dezvoltate şi nivelul
generale pentru dările de sea­ brii cooperatori au analizat ac­ Uniunii Sovietice şi al celorlalte auzit glasul Asiei noi, al Africii un credit de 250 milioane de do­ muncii paşnice, creatoare. Noul de trai al ţărilor cu industria
mă şi alegerea noilor consilii tivitatea băncii cooperative şi ţări socialiste. Faptul că acum, noi. Pe bună dreptate a arătat lari în condiţii extrem de avan­ ajutor sovietic de 1,5 miliarde înalt-dezvoltată. Aceasta va în­
ale băncilor cooperative. Pina au scos în evidenţă atît reali­ în preajma conferinţei la nivel N. S. -Hruşciov în cuvîntarea tajoase — constituie un impor­ de ruble acordat Indiei, de 250 tări şi 'mai mult bazele coexis­
în prezent, s-au desfăşurat ast­ zările obţinute cît şi lipsurile înalt Est-Vest, aproximativ o ju­ rostită în Parlamentul indian, tant sprijin pentru menţinerea milioane de dolari acordat Indo­
fel de adunări la băncile coo­ existente. mătate de miliard de oameni din unde a fost întîmpinat cu deo­ păcii în lume. neziei este îndreptat spre ridi­ tenţei paşnice între state.
perative din Romos, Zam, Cut India, Birmania şi Indonezia sebită căldură : carea economiei naţionale a ţă ­ Călătoria lui N. S. Hruşciov
şi din alte sate. Apreciată fiind ca bună ac­ sprijină realizarea dezarmării, Relaţiile dintre Uniunea So­ rilor 9lab dezvoltate, spre con­
tivitatea desfăşurată de mem­ ca mijloc al întăririi coexistenţei „In perspectiva apropiată a vietică şl ţările independente din struirea de noi obiective, spre în ţările Asiei se încheie cu vi­
La adunarea generală a.mem­ brii vechiului consiliu, aceştia paşnice şi se pronunţă cu fer­ istoriei, vedem că vor veni vre­ Asia se bazează pe respectarea' crearea unei largi intelectualităţi zitarea Afganistanului, al cărui
brilor cooperatori din comuna au fost realeşi în conducerea mitate în favoarea păcii, este muri cînd statele Asiei, care mai principiilor coexistenţei paşnice, tehnice capabilă să conducă o- popor l-a întîmpinat cu căldură
Zam, raionul Ilia, preşedintele băncii cooperative. deosebit de important pentru des­ ieri se aflau în starea unor co­ fără nici un amestec în treburile pera de industrializare. Aceste pe înaltul oaspele, exprimîndu-şi
băncii cooperative, Silagy Octa­ tinderea care s-a conturat la o- lonii asuprite, vor intra în rândul interne ale celorlalte ţări,, pe ba­ caracteristici aie ajutorului so­ recunoştinţa pentru faptul că U-
vian, a prezentat darea de sea- VALER IiORHOIANU rizontul vieţii politice interna­ statelor avansate ale lumii în za principiilor adoptate la isto­ vietic care sprijină dezvoltarea niunea Sovietică ajută Afganis­
ţionale. ceea ce priveşte nivelul de dez­ rica conferinţă de la Bandung. economiei şi culturii naţionale tanul, la fel ca şi pe celelalte
corespondent voltare al economiei lor naţio­ Ţările socialiste sprijină năzuin­ a ţărilor slab dezvoltate au tost ţări independenţe de pe conti­
J. Nehru, A. Sukarno şi alţi nale şi al culturii. Ga Prometeu ţa ţărilor care şi-au cucerit in­ sezisate de opinia publică din a- nentul asiatic, să-şi dezvolte e-
Din iniţiativa comuniştilor conducători ai ţărilor asiatice descătuşat, popoarele Asiei îşi dependenţa de lichidare a colo­ ceste ţări, sare ştiu să aleagă conomia.
s-au pronunţat în favoarea par­ îndreaptă umerii puternici şi în­ nialismului în întreaga ' lume, bobul de neghină, să-l deosebea­
Odată cu dezgheţul, drumul de muncitori din toate secţiile ticipării ţărilor neangajate în ac­ cep să construiască o viată ceea ce evident ar corespunde şi scă de ajutorui american ale că­ Vizita şefiilui guvernului so-
care duce !a gaterul întreprinde­ întreprinderii, care au prestat tualele bloGtari militare existente nouă“. intereselor consolidării păcii, de­ rui scopuri de înrobire economi­ vietic în ţările Asiei se dovede­
rii de industrie locală „I. G. Fri- 356 ore de muncă voluntară. In în lume la tratativele importante oarece independenţa naţională că şi politică sînt bine cunos­ şte un mare succes.
mu“ din Orăştie, devenise im­ acest timp, dintr-o carieră pro­ care vor avea Ioc în viitor. U- • Bilanţul pozitiv al călătoriei constituie o temelie trainică pen­ cute lumii întregi.
practicabil. Datorită acestui lu­ prie, ei au extras, transportat şi niunea Sovietică a sprijinit, fi­ lui N. S. Hruşciov în India, tru înţelegerea între popoare. La­ In istoria relaţiilor ţărilor so­
cru. aprovizionarea gaterului cu împrăştiat pe drumul amintii reşte, acest punct de vedere, căci Birmania şi Indonezia a fost su­ olaltă, ţările socialiste şi ţările Deosebit de importantă este cialiste cu ţările independente
materie primă nu se putea face 78 metri cubi pietriş, aducînd ţările independenţe cate au sfă- bliniat de presă din aceste ţări independente din Asia, au subli­ ideea — exprimată în comunica­ din Asia, actuala călătorie a lui
în condiţiuni bune. Un grup de rîmat lanţurile colonialismului în unanimitate. Ziarul indian niat şi subliniază cu fiecare pri­ tul sovieto-indonezian dar a că­ N. S. Hruşciov va ocupa neîn­
comunişti din întreprindere, au astfel întreprinderii o economie pot aduce cu adevărat un aport „Amrita Bazar Patrika“ sc ria : lej că orice divergenţe între rei aplicare este evident valaibiîă doielnic un loc de seamă. Ea
luat atunci iniţiativa de a se re­ de seamă Ia menţinerea şi con­ „Acum-5 ani cînd N. S. Hruş­ state trebuie să fie rezolvate prin şi în colaborarea cu celelâîie dovedeşte că politica de pace a
para acest drum cît mai repede de 3.445 lei. In această acţiune solidarea păcii în întreaga lume. ciov a vizitat ţara noastră el a mijloace paşnice. Reglementarea Uniunii ^Sovietice şi a celorlalte
Numai puterile care au pierdut devenit bunul nostru prieten. A- problemelor dintre R. P. Chineză ţări socialiste are din ce în ce
şi numai prin muncă voluntară, s-au evidenţiat tov. Gonstantin ceastă prietenie s-a întărit" şi mai şi Uniunea Birmană şi încheie­ mai mulţi sprijinitori, iar ţările
Serghei, Alexandru Scurtu, Eu­ privilegiile coloniale, fiind con­ mult în cursul actualei sale vi­ independente au în ţările socia­
într-o singură zi, Văchemarea co­ zite. In domeniile economic şi rea tratatului de prietenie şi ne­ liste prieteni de nădejde, pe care
gen Ghiriţa, Gheorghe Tema şi strânse de avîntul mişcării de se pot bizui pentru ă nu cădea
muniştilor, au răspuns peste 100 cultural Uniunea Sovietică şi agresiune între cele două ţări, din nou în ghearele colonialişti­
Nieolae Moga. lor.
India nu au fost încă niciodată constituie o confirmare a acestui
Z. FLOREA
atît de apropiate Ga acum“. In