Page 17 - 1960-03

I
mulsocialismului
Anul XII Nn 161S
IN CINSTEA ZILEI D E 8 MARTIE
Oazaite, ea a la za ^e
Din iniţiativa comitetului ‘de
temei, la Petrila s-a organizat
un bazar cu vînzare._ Aici sînt
expuse diferite lucruri de mină şi
confecţii. La organizarea baza­
rului, au contribuit un mare nu­
măr de femei. In mod deosebit
c eţlm ii e a I tu m l—a M itie e
Ziua de 8 Martie e întâmpi­
nată în Valea Jiului şi cu o bo­
gată activitate cultural-artistică.
Astfel, la Uricani, femeile pre­
gătesc un program artistic ott-
prinzînd cîntece, dansuri, reci­
tări şi sceneta „(Sonul Leonida
faţă cu reacţiunea" de I. L. Ga-
ragiale. Programul artistic este
pregătit sub Îndrumarea tov.
profesoară Ana Bota. De aseme­
nea, în satul Buta — Gîmpul
lui Neag — femeile pregătesc
piesa „Noaptea albă“.
* convorbiri pe tema reducerii pre­
Pregătirea sărbătoririi zilei
de 8 Martie, este o preocupare
de seamă şi pentru comitetul o-
răşenesc al femeilor din Haţeg.
In colaborare gu secţia de învă-
ţămînt şi cultură, s-au stabilit
o serie de acţiuni privind des-
făşirarea manifestărilor culturi­
le în' 'cursul acestei săptămîni.
Sprd exemplu, fntr-una din
zilele trecute, în sala clubului
O.R.G.G. unde a participat un
număr însemnat de femei, s-a
ţinut conferinţa .A 50-a aniver­
sare a" zilei de 8 Martie“. Apoi,
elevii Şcolii medii din localitate
au prezentat un program artis-
Brigada „A 50-a
aniversare“
Pentru a întîmpina ziua de
8 Martie cu rezultate cit mai
frumoase In producţie, o par­
te din femeile de la fabrica de
încălţăminte „Ardeleana“ din
Alba Iulia au înfiinţat o briga­
dă căreia i-au dat denumirea
de „A 50-a aniversare a Zilei
internaţionale a femeii“. Briga­
da e condusă de tov. Teodora
Bădilâ. In luna februarie, ea a
realizat sarcinile de plan în
proporţie de 115 la sută.
CEI MIC
Ceasul arată orele 7,30. Cu
faţa roşie de aerul încă rece,
o fetiţă se îndreaptă spre gră­
diniţă. Cu mare grijă, duce în-
tr-o mină un pacheţel învelit
in hîrtie albă. Deschide uşa în­
cet şi se îndreaptă spre sala
grupei mari. Desface pachetul
şi aşează pe masă un ghiocel.
Ea a adus la grădiniţă solia
primăverii. Cîte g.înduri şi cî-
te planuri a trezit în sufletul
copiilor gingaşul ghiocel!...
Atmosfera de la grădiniţă s-a
înviorat. E mare agitaţie. Toţi
copiii discută şi sînt mai cu­
minţi parcă. Ce gîndesc ? Ce
planuri mari le frămîntă min­
tea lor fragedă ? Apropiindu-ne
de Nora Butaş, Mircea Ungu-
reanu, Claudiu Chirică şi Lu­
miniţa Păun, am descoperit
marele lor secret: se pregătesc
pentru ziua de 8 Martie — ziua
mamei lor, a tovarăşelor edu­
catoare, a tovarăşelor îngriji­
toare de la grădiniţă.
Urmînd exemplul grupei mari,
cei mai mititei s-au apucat să-
şi facă şi ei ordine în dulăpioa­
re. Dorina Ghimbuţan se sfătu­
ieşte cu Mioara Privantu unde
să-şi aşeze fularul. Au ajuns
la înţelegere. II vor aşeza lingă
palton, E mai frumos aşa...
In timpul lecţiilor, toate pri­
virile sînt îndreptate spre to­
varăşa educatoare. Ii învaţă o
poezie. Versurile sînt frumoase.
Copiilor le plac pentru că în
ele se vorbeşte despre... mămi-
cuţa lor.
Poezia a fost învăţată mai
repede ca oricînd. Mulţi copii
au ridicat mîinile dorind să re­
cite poezia. Asta, pentru ca a-
tunci cînd o vor recita în faţa
mamei, nu cumva să se încurce.
Harnici au fost astăzi copiii
şi la lecţia de desen. Au ales
cu grijă culorile, au tras liniile
uşor, spre a nu lăsa' urme. urîte'.
Sîmbătă 5 martie I960
s-au evidenţiat tov. Haîdu Te­
rezia, Silvester Vilma, Altrnan
Maria şi multe altele.
Asemenea bazare s-au organi­
zat şi în oraşele Petroşani, Vul­
can şi Lonea.
tio. In află zi, tot în aceeaşi
sală, s-a ţinut conferinţa „Lup­
tătoarele pentru fericirea' popoa­
relor“, urmată de un program
artistic în cadrul căruia s-au re­
citat poezii despre lupta femeilor
pentru pace.
In aceste zile, urinează să se
organizeze schimburi de onoare
cu echipele de femei muncitoare
de la fabrica „Ceramica“ din
Baru Mare şi cele.de la fabrica
de marmeladă din Haţeg.
r- .
Comitetul comunal 'de femei
¦din Călan împreună cu comi­
sia de femei a uzinei „Victo­
ria", au deschis o expoziţie de
artă manuală in cinstea zilei
d e ,8 Martie.
IN C LIŞEU : Pregătirea ex­
poziţiei.
Toate căpşoarele au stat aple­
cate pe foaia albă, eăutînd să
redea cit mai frumos buchetul
de flori pentru mama lor.
8 Martie — ziua femeilor. In
jurul acestui subiect am vorbit
copiilor, pe măsura înţelegerii
lor, despre lupta femeilor din
lumea întreagă pentru pace şi
crearea unei vieţi mai bune.
Le-am vorbit despre muncitorii
care îşi intensifică munca în
cinstea acestpi zile. Dar şi co­
piii vor s-o întimpine aşa cum
se cuvine.
Nora Butaş, de pildă, doreşte
ca în cinstea zilei de 8 Martie
să se poarte mai bine, să fie
mai disciplinată şi să înveţe cu
mai multă atenţie, Mihalea Ma-
riş să se joace mai mult cu co­
piii din grupa mică, să le con­
struiască case din cuburi, Mir­
cea Ungureanu şi Claudiu Chi­
rică vor să lucreze la curăţirea
terenului de joc, Jenica Brad
şi Petrică Cindea vor să ajute
pe tovarăşele îngrijitoare la
aranjatul mesei şi la ordinea
în dormitor, Mariana Lie, şi
Marcela Groza vor să ajute pe
copiii mai mici la îmbrăcat şi
încălţat, iar Sanda Cazacu s-a
angajat ca în fiecare zi să con­
troleze dulapurile copiilor, să
şteargă praful şi să ude florile.
„Angajamentele“ trebuie res­
pectate. Copiii au trecut la ac­
ţiune. încă din momentul cînd
se intră în holul grădiniţei, se
observă o forfotă neobişnuită.
Toţi copiii, împărţiţi pe echipe
de serviciu, îşi fac datoria. Du-
lăpioarele sînt ordonate, sălile
de grupă sînt aranjate, la bu­
cătărie munca este în toi, iar
lecţiile... nici nu mai vorbim,
merg strună.
M IH A LŢA N 60R N E LIA ce in orice situaţie. Primiseră jamentul lui este de a reali-
^ JOSAN GLORIA
educatoare la grădiniţa cu orar
normai din Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
® Pagină culturală (pag Manea Tunsoiu,
2- a). este şeful unei echi­
4 pagini 20 bani pe de sudori la
® In luptă pentru cit mai atelierul mecanic de
multe economii (pag. 3-a). la mina Vulcan.
Printr-o bună or­
0 Iulia Vecerova — e-
roină a septenalului (pag.
3- a).
® N. S. Hruşciov va vi­
zita Republica Liberia
(pag. 4-a).
ganizare a muncii,
CU ACELEAŞI echipa sa reuşeşte
să dea lucrările la
timp şi de bună ca­
litate.
Cfmatale
la m aaeă Vom îndeplini eu cinste
In întreprinderile raionului sarcinile trasate de Conferinţa
Petroşani, femeile desfăşoară o regională de partid
rodnica activitate. Astfel, pînă
acum, au fost constituite 28 bri­ Conferinţa regională de par­ gice şi în specia! a parametrilor
găzi de femei la locurile de mun­ tid din februarie a. c. a trasat mai importanţi (temperatura la
că. Multe din acestea au obţinut siderurgiştilor din regiunea noa­ caupere, nivelul de încărcare, do­ C onsfătuire pe tem e
rezultate .importante în produc­ stră sarcini de mare însemnă­ zarea materiei prime). De ase­ de construcţii
ţie. De pildă, în mod deosebit tate. Astfel, în acest an, noi va menea, vom pune un accent deo­
se evidenţiază brigada „8 Mar­ trebui să sporim indicii de utili­ sebit pe eliminarea pierderilor La Petroşani a avut loc ieri D.S.A., P. C. Hunedoara, repre­
tie“ condusă de Rozalia Paotea zare a furnalelor, să dăm fontă de cocs.
de la U.R.U.M. Petroşani. Prin­ mai multă şi de cea mai bună o consfătuire organizată de zia­ zentanţi ai I.S.C.A.S. Bucureşti,
tre cele mai harnice muncitoare calitate. Aceste măsuri însă nu vor rul „Drumul socialismului" în ai Direcţiei de investiţii a Com­
din brigadă, se numără tov Las- putea fi puse în aplicare decît colaborare cu Comitetul raional binatului carbonifer Valea Jiu­
lo Iuliana, strungar, care şi-a Echipa pe care o conduc eu de oameni cu o calificare co­ de partid Petroşani. In cadrul lui şi alţii.
depăşit norma în ultima perioa­ s-a angajat să producă peste respunzătoare. De aceea, ridi­ acestei consfătuiri, au fost ana­
dă cu 25 la sută, Buza Mari-a sarcinile anuale de plan 200 to­ carea calificării va constitui pen­ lizate probleme în legătură cu In cadrul consfătuirii, tova­
laborantă, Nicolescu Ioana, su-, tru noi o sarcină de prim ordin. îmbunătăţirea activităţii de con­ răşul inginer Mihai I.azăr, a
dor, şi altele. ne de fontă şi să sporească in­ Pentru aceasta, am luat deja strucţii de locuinţe din Vailea prezentat un amplu referat asu­
măsura ca echipa să lucreze prin Jiului. Au participat tovarăşii pra activităţii I.S.C.A.S. şi T. R.
’! !.. dicii de utilizare cu cel puţin rotaţie, astfel ca fiecare om să Neagu Vilhelm, secretar al Co­ G. H. în realizarea de proiecte şi
12 Ia sută faţă de realizările albă posibilitatea să cunoască mitetului raional de partid Pe­ construcţii de locuinţe mai iefti­
fiecare ioc de muncă. De aseme­ troşani, Filip Coman, vicepreşe­ ne, mai confortabile, de calitate
anului trecut. De asemenea, an­ nea, vom organiza mai multe dinte al Comitetului executiv al
Sfatului popular regional Hune­ şi în termen scurt. Referatul a
gajamentul nostru prevede creş­ ţului de cost, pentru ca fiecare doara, Gheorghe Şutea, preşe­ scos în evidenţă şi activitatea
muncitor să cunoască elemen­ desfăşurată de Combinatul car­
terea productivităţii muncii cu tele componente ale acestuia şi bonifer Valea Jiului,. în calitate
deci să ştie unde trebuie să ac­ de beneficiar.
25 la sută. Angajamentul luat ţioneze.
a început să prindă viaţă. In dinte al Comitetului executiv al Pe marginea referatului s-au
cursul primelor două luni, noi Rezultatele obţinute pînă a-
am produs peste plan mai mult cum, măsurile luate, cît şi ela­ Sfatului popular raional Petro­ purtat ample discuţii şi s-au fă­
de 180 tone fontă şi am obţinut nul cu care muncesc laan Blaj,
Petru Mibăeasa şi ceilalţi tova­ şani, conducători ai T. R. G. H., cut propuneri preţioase.
indici de utilizare mai înalţi de- răşi din echipa pe care o con­
cît anul trecut. duc, dau garanţia că sarcinile 1.orcîxi
trasate de Conferinţa regională
Pentru viitor, sîntem hotărîţi de partid, vor fi îndeplinite cu Producţie record la laminorul bluming
să facem însă si mai mult. Ne­ succes.
am propus să studiem posibili­ 209 lingouri laminate intr-un
tăţile de care dispunem şi foarte MARCEL SEMCIUC singur schimb
curînd ne vom reînnoi angaja­ maistru la furnalul nr. 1
mentul. De asemenea, va trebui de la Uzina „Victoria"- Avînd în vedere realizările ei s-au angajat ca în fiecare
înregistrate în primele două luni schimb să lamineze în medie
s ă ’ îmbunătăţim calitatea fontei Călan ale anului (numai în luna fe­ zilnic 200 de lingouri.
şi să micşorăm pierderile. bruarie planul a fost depăşit cu
peste 8.000 tone de laminate), Pentru îndeplinirea şi depă­
In vederea ducerii la îndepli­ colectivul de muncitori, ingineri şirea noului angajament, schim­
nire a acestor sarcini, ne-am pro­ şi tehnicieni care deserveşte a- burile de laminatori au pornit
pus şi cîteva măsuri. Este vor­ o însufleţită întrecere socialistă.
ba, în primul rînd, de respecta­
rea întocmai a reţetelor tehnoln-
aavdflooa
In Retezat, la parchetai Tulişa cest agregat, şi-a reînoit anga­ Rodul acestei întreceri este sta­
jamentul de a lamina 155 lin­ bilirea unui nou record. In noap­
rww*». V'yvv'vvvv'VN/v'V gouri în fiecare schimb. Gu o- tea de 3 spre 4 martie, schim­
< In masivul Retezat, între bil, iar aprovizionarea se face lucru, valorificînă buşteni se- cazia unei consfătuiri de produc­ bul condus de ing. Ilie Marcu,
( vîrfurile Telega şi Comarnic, greu, dat fiind cei 23 lcm. de- lecţionaţi din masa lemnoasă ţie ce a avut loc zilele trecute. a laminat 209 lingouri.
^ de-a lungul Văii de Munte, a părtare de baza sectorului. prevăzută în pianul de pune-
> fost pus învaloare nu de Dar toate acestea, Pop loan re în valoare ca lemn de foc. La H u n ed o ara
> mult un mare bazinforestier. Pleşu, le-a discutat mai înain- selecţionînd sortimente vălo-
Rezervele existente aici sînt te cu oamenii din brigadă, şi roase pentru construcţii şi Consfătuire republicană pe tema
evaluate la mai multe milioa- toţi au fost de părere că an- export din lemnul de foc, vom
: ne de m.c. material lemnos de gajamentul poate fi îndepli- realiza economii mari. Îmbunătăţirii fabricării şi utilizării
\ răşînoase. nit. Economii vom realiza şi prin
> Pe acestemeleaguri mun- La Tulişa, oamenii din bri- tăierea raţională a arborilor lingotierelor din fontă
$ cesc brigăzile sectorului din gada lui Pop loan Pleşu şi-au marcaţi. Oamenii din brigadă
< Pai al întreprinderii forestie- făcut mai întîi o cabană, fru- se străduiesc să taie chiar din Arad, întreprinderii metalurgice
Aiud, Oţelul Roşu.
l re Haţeg. însufleţiţi de exem- moaşă şi încăpătoare. Apoi rasul pămîntului, ceea ce în- Ieri s-au deschis la Hunedoa­
ra lucrările consîătuirii republi­ Dintre referatele prezentate a-
ţ piui comuniştilor, în anul ca au început lucrul. Din prime- seamnă 3 0 -4 0 cm. cîştigaţi la cane cu tem a: „îmbunătăţirea mfntim „Influenţa parametrilor
fabricării şi utilizării lingotiere­ tehnologici şi de exploatare asu­
> re a trecut, aceste brigăzi au le zile însă, a început să-i îm- fiecare trunchi. Ne-am prevă- lor şi accesoriilor din tontă pen­ pra durabilităţii lingotierelor de
tru turnarea oţelului“. La lucră­ 6,7 tone“ (Combinatul siderur­
) dat peste plan 2.100 m. steri piedice viforul. Zăpada creş- Zut de asemenea să valorifi- rile consfătuirii participă tova­ gic Hunedoara), „Durabilitatea
răşii Nicolae (Satană, director lingotierelor şi factorii de influen
lemn ăe foc, 1.000 m.c. lobde tea la peste 1 metru. Ei o Căm sz- 0 importantă canti- general ai Combinatului siderur­ ţă“ (Combinatul metalurgic Re­
industriale şi de distilerie, 400 curâţau, vîntul o aducea din tate ăe crăci legate în snopi gic Hunedoara, A-ron Golceru, şiţa), „îmbunătăţirea fabricării
prim-secretar al Comitetului oră­ şi utilizării lingotierelor din ton­
m.c. lemn de fag şi alte sor­ nou peste buşteni. Din nou o ştand că fiecare tonă de crăci şenesc de partid Hunedoara,
loan Marinescu, adjunct al co­ tă pentru turnarea oţelului“
timente valoroase. curăţau. Se blocau drumurile se vaiorifică cu 180 lei, noi, misiei economice a Comitetului (Uzina „Victoria" Călan).
regional de partid, delegaţi din
Anul acesta, planul ăe pro­ de acces, se acoperea rampa pentru început, ne-am angajat partea Consiliului Central ASIT, Lucrările consfătuirii se vor
Academiei R.P.R., Ministerului încheia în cursul zilei de azi.
ducţie al sectorului a crescut e încurcare. Oamenii lăsau sd scoatem ăe pe această par- Industriei Grele.
cu 2.000 m.c. la buşteni ro­ topoarele şi puneau mina pe celă 40 tQns Vom mai ci u_ Cu foafă suprafaţa
tunzi de fag, cu 1.000 bucăţi Participă de asemenea repre­
) la traverse, cu 400 m.c. la lob- lopeţi pentru a îndepărta ză- ga ?i prin Uchiăarea parche. zentanţi al Combinatului siderur­ în întovărăşire
pada Pop loan, Pop ştefan tului cu 30 de zile lnqlnte de
gic Hunedoara, I.G.E.M. Bucu­ In anul 1959, cele 20 familii
ţ de, cu 380 m.c. la buşteni ru­ _ ast e, . efan Pascu, au fost termen ,şi prin -a-l-t-e masuri , de ţărani cu gospodărie indi­
laj etc. O mare parte din a- ereu in fruntea echipelor ce îe vom întreprinde. Cu oa- ( reşti; Uzinei „Victoria“ Călan, viduală din satul Carpenul
meni ca ^O_p_r_e_a_n_ l,o_a_n, c. .o.m. . .u- Şpringului, raionul Sebeş, au
< ceste sarcini de producţie tre­ lor, incurajînă oameniii CcuU Pe.-- nist, Nicolae Boloşin, candi­ ? Combinatului metalurgic Reşiţa, constituit o întovărăşire agricolă,
urmă, plapnerujlonaaZ^fofTsti creelael’izdaitn, în oare au înscris o suprafaţă
buie să fie îndeplinite de bri- iar angajamentul îndeplinit. dat de partid, Alexandru Mun- < Uzinelor „Gheorghi Dimitrov.“ de 36 ha.
găzile complexe conduse de teanu, utemist, llie Văcaru, u-
Pop loan Pleşu şi loan Mă- Pe Valea Miirgtişulm temist şi alţi oameni de nă- Rezultatele bune obţinute a-
ţăoanu. nul trecut, au determinat pe în-
tovărăşiţii din Carpenul Şprin­
Oamenii Ini Pleşu A doua brigadă despre ca­ dejde din brigada mea, sînt L gului să înscrie în acest ăn, în­
re se vorbeşte la. sectorul fo­ sigur că voi reuşi. treaga suprafaţă de teren pe care
o posedă, astfel că în prezent
Vestea că brigada lui Pop restier din Pui, este cea a S. G H EO R G H E întovărăşirea de aici are 100 ha.
loan Pleşu a trecut să lucreze lui loan Măţăoanu. Anul tre­ teren.
la Tulişa, cel mai greu par­ cut, această brigadă lucra la In fruntea acelora care s-au
chet din exploatare, nu a mi­ exploatarea masei lemnoase de
rat pe nimeni. încă din anul calitate inferioară din care se înscris printre primii cu întrea­
trecut, de cină brigada termi- scotea numai lemn de foc. ga suprafaţă de teren în întovă­
naşe cu 30 de zile înainte de datorită însă progreselor evi- răşire, sînt candidaţii de partid
termen exploatarea parchetu- dente pe care membrii brigă- llie Valase, Metanie Moga, Cor­
lui Arpaăia, oamenii s-au con- zii lui Măţăoanu le-au făcut în
vins că Pleşu, acest băimă- ceea ce priveşte pregătirea
rean cu ochii vii şi statură ăe profesională, in acest an, ei
atlet, ştie să conducă brigada, au Primit în exploatare o par-
iar oamenii ştiu să se ăescur- CG^ cu lemn de lucru. Anga-
atunci un premiu ăe 16.000 za un indice de utilizare de
lei şi felicitările tuturor. 50 (a sutâ faţă de 47 la sută
Cînd însă în şedinţa ăe pro- c^ era planificat, in acest fel,
ducţie, Pleşu s-a angajat să in parchetul exploatat de el
realizeze un indice ăe utiliza- se vor realiza în acest an e-
re a masei lemnoase de 98 eonomii în valoare de peste nel Mateia’ş şi Nelu Mateiaş.
la sută, oamenii, s-au mirat. 100.000 lei. întrebat care vor Intovărăşiţii din satul Carpe­
Pentru terenul de la Tulişa, fi căile de realizare a acestor nul Şpringului au contractat în
l,cahiasruta*şi, inpad.riceeale dfpelanniefriecaalti,’za9t.5. erdcosDno_um_ns,i.i,. şef,ul, d,e .b.r.igad.a_ a acest an cu statul 3.197 kg. gnu,
3.197 kg. porumb, 2.120 kg. car­
In acest sector, flancurile mun­ tofi, 210 kg. floareă-soarelui şi
105 kg. fasole.
ţilor sînt stincoase şi abrupte. mai multe căi la
TRAIAN TOMUŢA
Apoi, la altitudinea aceea, care n°i ne-am gîndit. Vrem,
timpul este deseori nefavora- să ciştigăm mai mult lemn ăe In clişeu • O parte din membrii brigăzii Iui loan Măţăoanu, la
v v \ v w v v y v v y v w v \v y v w w locul dc muncă.
f