Page 18 - 1960-03
P. 18
Pag. i DRUMUß WCtärAEtSMULU) y. 16 16
k __^ fH* CULTURALA A
!¦MaCTggBKgBWaBBBBan
T
Festivalul bienal de teatru Ochii lui Filimon Sîrbu Mihail Sadoveanu şi frumuseţile
festival al culturii naturii din regiunea Hunedoara
Fragmente din ciclul „Filimon Sîrbu tt
In albumul cu imagini ale naturii trenul la Teiuş. De aici, cu o maşină,
patriei, pe care cu neîntrecută măies trece prin Cetatea Bălgradului urcind
Spectaco'ele de teatru pe ca şi în ziua de 14 februarie 1960, Peste noaptea aceea a căzut o stea Moartea se-apropie tot mai avară trie le-a creat cel mai mare scriitor spre Oaşa. Atras de pitorescul acestor,
in ochii lui cerul a început, încet, să se-niunece, Numărîndu-şi paşii... contemporan din ţara noastră, Mihail locuri, scriitorul venea anual de două
re colectivele de artişti amatori cînd s-au întrecut cu cei din Prin două şiruri de ţevi, plumbii-or să lunece, Gineva-i leagă ochii c-o eşarfă Sadoveanu, pitorescul şi frumuseţile ori „odată in aprilie şi a doua oară
Cine a crezut că va ucide dragostea ? Dar el refuză — „Privesc moartea-n fată 1“ munţilor Sebeş, ocupă un loc de în august".
de la sate le-au prezentat pî- Ocolişul Mic, Ruşi şi Bretea Răzbate printre gratii — Internaţionala — Gîmpia largă se trezea în dimineaţă frunte. Fiica scriitorului şi totodată
Comuniştii, din celule-şi trimit salutul lor, înfiorată ca de-o harfă. biografa acestuia, scriitoarea Profira Pe, Ungă munca de creaţie, activUa-i
nă acum au însemnat adevăra Strei, au cîştigat. Ei vor pre Lanţuri se ciocnesc, se tîrăsc pe coridor, Flamură-n luptă, Filimon stă drept Sadoveanu, face precizarea că „difitre tea de predilecţie a scriitorului o con-1
Cătuşe mînate-şi sună zala. Mîinile ucigaşilor tremură-n aşteptare. toate popasurile, cel mai de tihnă era stiluia aici vinatul, pescuitul păstră¦<
te manifestări ale culturii. For zenta „Nunta Ioanei“ şi în faza Un om tînăr soarbe aerul pur Mai spuse — „Mor pentru o cauză mare !“ desigur cel de pe Valea Frumoasei oilor, culesul hribilor. Mihail Sadoveanu
Trece printre soldaţi şi-o boare îi vîntură părul, Şi gloanfele-şi făcură cuib în piept... de la Oaşa Mică". d îndrăgit atit de mult locurile de pe
maţii noi de teatru (în regiu raională a festivalului. Departe, într-o grădină, în iie ce an va înflori Ga un copac tînăr, lovit de trăznet, se prăvălise Valea Frumoasei incit s-a simţit da
Goroană şi cetină grea, Cunoştinţa oamenilor din regiunea tor să le zugrăvească In ctleva
ne peste o sută faţă de primul Dragoste de muncă găseşti mărul. Hunedoara cu scriitorul Mihail Sado crăfi literare. Aici a scris volumele
festival), public tot mai nume ta toţi tinerii artişti amatori. Şi roiul de albine l o năpădi în jur. Tinereţea ucisă, murea, veanu s-a făcut desigur prin inter „Ochi de urs", „Valea Frumoasei" şi
ros,i sînt cîteva din aspectele In satele cele mai mici ale re El unde va fi ? Legănări de castani mediul numeroaselor sale volume, prin .Povestirile de la bradul strimb".
pe care le îmbracă festivalul giunii au luat fiinţă colective Vor săpa zarea strimtă brumei ? Doar ochii-i erau încă plini de vise... diferite almanahuri literare, sau mai
bienal de teatru „I. L, Caragia- de teatru. La Hobiţa, un sat Neîmplinit, alungă visul fetei de douăzeci de ani ales, prin periodicele şi presa de sea „Din locurile acestea — scrie Mi
le". mic, în perioada de iarnă Şi mîngîie năframa neagră a mumei... Ploapele i-au mai zvîcnit — doi lăstuni osteniţi mă a timpului „Viaţa Romlnească", hail Sadoveanu — unde am petrecut
s-au prezentat 6 spectacole cu O chii! Ah ochii în care nu pot privi ucigaşii 1 „Luceafărul" etc. Revista literară „Co- şi am stat privind, cu sufletul în-
La Btăjeni, raionul Brad, piese de teatru din repertoriul Lacomi se opresc peste cea din urmă vară, Cuprinşi >'c!e-o înserare streină... slnzeana" de la Orăştie, a tipărit in blînzit de dulceafa lor, $e desfăşoară
Cimpa, raionul Petroşani, Ho- contemporan. La o fază de con paginile ei numeroase schiţe şi arti păduri după păduri, şi iarăşi păduri
biţa, raionul Haţeg, pe Valea curs, tinerii din satul Uric, in Pe cîmp vîntu-n trişcă suspină cole ale maestrului. In coloanele aces1 nesiîrşite. Acolo-i împărăţia sălbăticiu
Sebeşului, peste tot, ţăranii terpretind piesa „Vînătorii de tei publicaţii, prima prezentare a scrii nilor, cît ţin munţii. Căprioarele, ciu
muncitori au asistat la specta doi iepuri", au fost atît de dor Printre macii din sînge-nfloriti. torului o găsim in 1912 („Costnzea- tele, ţapii şi cerbii ies în poieni ca
colele de teatru pe care le-au nici să apară pe scenă, încît na" nr. 45) unde „din cel mai nou fntr-o domnie a lor. In singurătăţi au
pregătit artiştii amatori. Căl au jucat cîte doi înţr-un rol. Partidu-i nesfîrşită tinereţe volum al lui Sadoveanu, „Bordeienli", reapărut zînele liniştii, care în nopţi
dura şi dragostea cu care sînt se reproducea schiţa „Povestea cu cu pulbere de lună se întruchipează şi
priviţi de către consăteni, con La o întrecere între forma Chiar de-om sfîrşi, visînd libertatea. Vom flutura drapelul roşu-n vînt. privighetoarea". l-a urmat apoi altele, trec să mîngîie pe boturi şi pe ochi
ştiinţa că fac un lucru bun şi ţiile' de teatru din satele Şibot, Tu, mamă, petrece-mă-n luptă rîzînd, Intre' care amintim bucăţile „Voi mari puii cerboaicelor şi căprioarelor",
faptul că organizaţiile de par Balomir şi Aurel Vlaicu, s-a In sufletul de tinerete-arzînd Tot ce-aş gîndi o viafă-ntreagă, poate prieteni, I, Creangă şi M. Eminescu", („Valea Frumoasei").
tid ii îndrumă încontinuu, sînt dovedit că formaţii noi de tea E dragoste .şi vis... Nu-ncape moartea !... schiţa „Şase sute de lei" şi încă vreo
factorii care acţionează şi de tru, care pînă în prezent nu au Cu mii de guri durerile mă cheamă Adun în mine-n ultima clipită, ctteva. In amintitele lucrări, Mihail Sado
termină o largă mobilizare a mai fost cuprinse în vreun con Ci luptei noastre-ncnin şi ultima mea oră, veanu, creionează frumuseţile acestui
actorilor amatori. curs, aşa cum a fost cea din Văd comunismul ca o auroră Simt că viafa n-a fost risipită Contactul 'direct al scriitorului cu colţ minunai al naturii, care de aii-
satul Aurel Vlaicu, pot să pre Te-mbrătişează-n numele meu, mamă ! fel a constituit un cadru pitoresc peiv
La Măceu, raionul Haţeg, un zinte programe bune. Colecti Dar moartea nu pot decît s-o desfid Deşi-am trecut prin vămile ei toate. oamenii şi locurile regiunii noastre tru expunerea propriilor amintiri, ale
tînâr povestea cu atîta patos vul de teatru al căminului cul Ea, viafa, merge biruind-nainte. (nlimplărilor sau oamenilor cu care
despre cum înţeleg tinerii să tural din satul Aurel Vlaicu De-aici, în gînd, îţi strîng mîinile sfinte, Destramă, blînde, pînza tristefelor albastre s-a făcui prin 1930 ciad fa iniţiativa s-a cunoscut aici. La „Valea Fru
muncească la căminul cultu Si mai departe, încrede-te-n partid. de a participa la o einăloire. Mlhai'- moasei", în casa de la bradul strimb,
ral, încît orice om cinstit tre a prezentat piesa „Cei care Gînd dîrzul ritm din paşii tăi s-a frînt Pe care-o fese timpul, giganticul paing, Sadoveanu, la 1 aprilie, soseşte cu a venit la odihnă şi familia scriitoru
buie să aprecieze acest lucru. Tu umărul să-fi reazimi de tovarăşi,
rămîn singuri". Piesa, fiind La marea demonstraţie, noi iarăşi De plumbul ăsta nu-i scris să mă sting,
— Noi — spunea el după
ce a povestit cum a învăţat să bine jucată şi fiind legată de Nu-i ăsta ceasul despărţirii n oastre!
cînte la clarinet — venim la
unele aspecte din viaţa satului, Partidu-i nesfîrşită tinereţe,
Şi eu voi trece cîntec mai departe
In veacul unde fericirea-mparte.
La uşa tuturor — bineţe.
ANA ŞXaiT
cămin din plăcere. Aici învă a fost primită de spectatori cu Cercul literar „Ion Slavici1 Deva
ţăm lucruri folositoare. Ne-am multă căldură. lui. Se pare insă că drumul către Oaşa
'obişnuit să venim la repetiţii Acum, în preajma fazei ra Folclor hunedorean Poşta redacţiei Mică a fost străbătut pentru ultima
de dansuri, cor, brigadă de agi ionale de concurs, formaţiile de oară în 1944 clnd Mihail Sadoveanu,
taţie sau teatru, din orice toc teatru calificate pentru aceas îngrozit de ororile războiului şi ale
ne-am afla, fie cît de tîrziu, pe tă fază sînt chemate să depu
orice vreme. Şi mai este ceva : nă eforturi pentru ridicarea SABINA BERINDEI (Valea Dos«-: sinceră de a aduce un omagiu celor bombardamentelor înfiorătoare de a-
directorul căminului, învăţăto calităţii interpretative. căzu{i eroic, la 16 Februarie 1933, Da tunel, a fost nevoii să urce către
rul Aron Drăghici, ne-a deve Cules de Ion Marinesca din satul lui —• raionul Alba). Regretăm că că aţi fi lucrat mal mult pentru rea „Singurătatea codrilor de brad de
nit drag. El se străduieşte să Ele sînt datoare să prezin Chitid, raionul Hunedoara lizarea versului, pentru îmbrăcarea i- aici".
ne înveţe lucruri tot mai noi. te cît mai multe spectacole n« putem publica poezia „Cîntecul deii într-o formă artistică simplă, dar
II vedem cum este de neliniş înaintea concursului raional reuşită, poezia ar fi putut vedea lumi Iată pe scurt istorisirea legăturilor
tit dacă cumva imul sau doi (cel puţin două), pentru ca Ampoiului", deoarece a apărut înainte na tiparului. maestrului Mihail Sadoveanu, cu oa
tineri nu au venit la cămin. El rolurile să fie cît mai bine in menii şi meleagurile regiunii noastre.
e de aici din sat. Oamenilor terpretate. în revista „Săteanca11. Totuşi, pentru Vă rugăm să stăruiţi mai mult pe
de pe la noi le place să cînte IOAN ILIESGU
şi să asculte cîte un cîntec din Formaţiile care nu au fost Astăzi viaţa-i tot cu so are Cină aud tractoarele frumuseţea versului popular şi a con manuscris şi să ne mai trimiteţi. Cercul literar „Livlu Rebreanu“
fluier. Tov. Aron nu a ştiut să promovate pentru faza raiona
lă, trebuie să prezinte specta Creşte viafa fericită Gînd aud tractoarele, ţinutului său bogat, redăm mal jos Orăştie
cînte din fluier, dar a învăţat cole în continuare, să includă Ca o floare-mbobocită. Gum ară ogoarele,
în repertoriul lor noi piese de Nu-s chiaburi şi nu-s ciocoi Inima de bucurie cîteva versuri: „Ampoi, apă crista
şi acum nu ne putem întrece teatru. Şi nici biciul după noi Parc-ar fi o ciocîrlie
Să cresteze piejea-n două Ţîrîie în pieptul meu lină/ Ce tot fugi fără odihnă/ Printre
Şi să curgă sînge-n rouă. G-am scăpat de. ce-a fost greu.
Astăzi viaţa-i tot cu soare Găci acum pe-ogorul mare, stinci şerpuitoare) Pln-la Mureşul cel
Şi cu zi de.sărbătoare ; Duduie în şir tractoâfte', /- oi'
Cu belşug pe deal, pe vale Şi răstoarnă brazdă lată maref ...Drag-Ampoi, mai spune iarăj
Şi cu cîntecul pe cale. Nu cu chin, ca altădată.
Căci prin muncă voluntară/ Ne-am fă CitBfOB8^
(Auzită de la Pelinel Eu- (Auzită de la Tămăşoi
cut cămin ş l’’şcoală/ Şi-o bogată-ali- Iricepînd cu numărul din I ianuarie 1960, revista „Luceafărul“ apare în-
t gen din Streisîngiorgiu). Lazăr din Chitid). tr-un nou format, în 12 pagini mari, la I şl 15 ale fiecărei luni.
meniarăj. «K nm n
Mureş, Mureş apă lină Strigături Iubitorii de literatură pot citi în coloanele revistei poezii, schiţe, poves
cu el“... Secţiile de învăţămînt şi cul Aşteptăm alte poezii de la dvs. tiri, reportaje literare. La pagina intitulată „Dintre sute de catarge“, se
Mureş, Mureş apă lină Uite-aîci la noi în sat, răspunde scrisorilor primite la redacţie, analizîndu-se lucrările trimise de
Tînărul povestea firesc, încît tură şi casele raionale de cul Unda ta nu mai suspină Cu tofii ne-am adunat LEONTIN QRUNŢAN (Batiz, ra începători. Cele mai bune dintre ele sînt publicate la rubrica „Steaua fără
Nici te tîngui florilor Gu ogor lîngă ogor nume“.
nu se pot uită cele spuse. Fes tură, sînt datoare să asigure Florilor şi codrilor. Ga s-avem în muncă spor. ionul Hunedoara). încercările dvs. li
tivalul bienal de teatru' a în atît buna desfăşurare a festi Că acum în apa-fi lină Peste deal, peste cîmpie, De mai multă vreme revista a deschis o discuţie despre problemele pre
semnat pentru tinerii artişti a- valului de teatru pe mai de Păunaşii de lumină Să duci veste, ciocîrlie, terare sînt promiţătoare. Deşi poezii dării literaturii romîne în şcoli. In cadrul acestei pagini scriu articole profe
matori din Măceu un prilej de parte, cît şi continuitatea acti Ii aduni şi-i mîni la vale C-am arat şi-am semănat sori, învăţători, elevi, studenţi, cadre didactice din învăţămîntul superior.
intensificare a muncii cultura vităţii tuturor colectivelor de Murmurînd cîntece-n cale Pe tarlaua fără hat le trim ise: „Peste tot sînt stele" şi
teatru. Despre viaţa fericită S-avem mîine rod bogat. Literaturii străine contemporane îi este rezervat de asemenea un spaţiu
Din Republica iubită, „Ţara mea“ au unele versuri reuşite, important, in fiecare număr apare pagina „Prezentăm reVista", în cadrul
(Auzită de la Pelinel Eu căreia cititorii au prilejul să cunoască cele mai interesante povestiri, poezii,
(Auzită în Bretea Mure- ele totuşi nu pot ti publicate. Laşă de schiţe şi articole din publicaţiile literare de peste hotare.
gen din Streisîngiorgiu).
şană). dorit conţinutul versului, mesajul poe Menţiunile critice, cronicile literare şi dramatice, articolele despre
problemele literaturii noastre actuale sau de istorie literară, recenziile, ru
le. In toamnă, au dat specta Activiştii culturali din regiu ziei. brica „Răsfoind revistele“, cuvinte potrivite şi încrucişate, vin să complcc-
teze profilul revistei.
cole cu piesa „încercarea", a- ne sînt chemaţi să depună toa Pentru viilor, orientaţi-vă înspre
poi au pregătit piesa „Noapte te eforturile pentru ca festiva o poezie care să reflecte mai mult
albă". Şi-au ales apoi alte două lul bienal de teatru să se des viaţa, preocupările oamenilor muncii,
piese: „Nunta Ioanei" şi făşoare ca un adevărat festi care să militeze pentru sarcinile noas
tre actuale.
„Bucuroşi de oaspeţi". Au dat val al culturii noi, socialiste. M1HAI CERBICEANU (Haţeg).
spectacole în sat, în deplasare : ,v v U. E. „16 Februarie", eşte o poezie cu un
conţinut sănătos, Ea reflectă dorinţa
LXX?&3€3Q300000COC02Co3GOCXXX>OCXXXXXXXaOCC;XXXXXXXX?lXXXXX>08C€^ ÎXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXîOOCXXXXXXXXi*
/Viaţa şi opera craţiel ţariste de care erau los îl ameninţă in lucrările lui morţii, compozitorul scria unui Predilecţia lui Chopin pentru
animaţi reprezentanţii de sea Chopin, in melodiile simple ale prieten că în lume se vor in-
mă ai intelectualităţii înaintate mazurcilor sale, el ar fi in tîmpla lucruri îngrozitoare, dar pian — instrumentul ce răs
terzis această muzică. Creaţii pînă la urmă „Polonia va stră
le lui Chopin sînt tunuri as luci din nou, glorioasă şi ma pundea mal bine structurii sale
cunse sub flori“. re“. Visul său s-a înfăptuit a-
varşoviene a avut o influenţă bia în zilele noastre. psihice — departe de a-i limi
In toamna anului 1837, Cho
lui Frédéric Chopin hotărîtoare asupra formării mu pin a resimţit primele simpto- Moare la 17 octombrie 1849, ta posibilităţile, relevă capaci
zicianului. Astfel se explică fap me ale unei boli, care nu i-a în vîrstă de 39 de ani.
tul că în creaţia lui Chopin mai lăsat decît jumătate din tatea lui extraordinară de a
forţele vitale. Pe imormîntul său a fost
presărat pămînt din glia na înfăţişa prin mijloace modeste
In 1838 între Chopin şl scrii tală, pe care l-a primit în dar
Din iniţiativa Consiliului Mon „Copilul !minune“, cum era Constrîns să rămînă la Vie caracterul naţional, care se a- toarea George Sand se înfi de la prietenii săi, cu 19 ani o varietate uimitoare de ima
dial al Păcii, în cursul lunii socotit, continuă studiul pianu na, el a dat acolo mai multe firmase încă din compoziţiile ripează o legătură de priete în urmă, clnd a plecat în pri
februarie a.e., a avut loc come lui plnă ia vîrsta de 14 ani cu concerte. Părăseşte apoi Viena scrise în tinâreţe, la Varşovia, nie şi dragoste ce va dura pînă begie... gini muzicale şi trăiri sufle
morarea marelui compozitor şi muzicianul ceh Adalbert Zywny, cu intenţia de a pleca la Lon departe de a slăbi prin pleca în 1847. După recomandarea
pianist polonez Frédéric Cho cînd începe să studieze armo dra. Se opreşte însă la Paris, rea sa din Polonia', se afirmă medicilor, el pleacă în 1839 în Moştenirea artistică a iul teşti. Alături de Liszt, el a
pin, de la a cărui naştere s-au nia şi contrapunctul cu cel hotărît de a nu rămîne decît In aceste? condiţii cu tot 5hal localitatea Palma din insula Chopin este bogată. El a lă
împlinit 150 de ani. mai bun pedagog polonez din scurt timp. El ceruse ca pe pa multă tărie, căpătînd trăsătu Majorca. Sub îngrijirea perma sat două concerte pentru plan Îmbogăţit tehnica pianistică a-
vremea aceea, Iosef Elsner. şaportul lui vizat pentru An r ile unui stil 'muzical matur şi nentă a lui 'George Sand să şi orchestră, 60 de mazurci, 25
In cadrul acestui „An chopi- glia, să se adauge menţiunea precis conturat. nătatea lui Chopin s-a îmbună de studii, 4 balade, o barcaro dueînd-o la cele mai înalte
nian“, in R.P. Polonă,. au loc Vacanţele de vară le petre „In trecere prin Paris“. tăţit. Viaţa comună la Paris lă, un cîntec de leagăn, 2
Intre 22 februarie şi 17 octom cea de obicei la ţară, fapt ce Fără a copia melodiile popu în timpul iernii şi vara în lo fantezii, 4 „imprompt"-uri, 19 culmi. •• a
brie 1960 al VI-lea concurs in i-a înlesnit cunoaşterea muzi In septembrie 1831, cînd a lare, Chopin a vorbit cu natu cuinţa scriitoarei, la ţară, la nocturne, 17 poloneze, 25 de
ternaţional de pian „Frédéric cii populare polone în toată sosit la Paris, printre bagajele raleţe limba poporului său în Nohant, a avut o influenţă bi preludii, 4 scherzo-uri, 4 sona Chopin este „Rapsodul pia
Chopin“, precum şi o seamă de varietatea şi bogăţia ei. Amin sale se aflau cîteva din cele polonezele şi mazurcile care for nefăcătoare asupra creaţiei lui te dintre care una pentru vio
alte manifestări închinate me tirea frumoaselor melodii popu mai originale opere ale sa le: mează partea cea mai speci Chopin. Starea sănătăţii sale loncel şi pian, un trio pentru nului", spunea marele pianist
moriei acestui mare compozi lare îl va urmări de-a lungul cele două concerte pentru pian fică a creaţiei compozitorului. ftierge totuşi în declin. In pri vioară, violoncel şi pian (op. 8),
tor. întregii sale creaţii. In anii cît şi orchestră, primele mazurci, cî Dar cadrul naţional al muzi măvara anului 1847 abia a fost 17 cîntece pentru voce şi pian rus Anton Rubinstein. „Opera
a fost elev de liceu, Chopin teva poloneze şl caietul celor cii sale e mult !mai larg. Preo salvat, in acelaşi timp însă, şi 13 valsuri. Multe din aceste
„Anul Chopin 1960“ va fl cu cinta deseori la orgă şi făcea 12 studii op. 10. cuparea pentru viaţa Poloniei a- primeşte o lovitură zguduitoa lucrări se situează pe culmile sa oglindeşte în melodii ferme
adevărat expresia dragostei şi în auzul colegilor săi uimitoa pare cu putere şi în studii, pre re : prietenia cu George Sand artei universale.
preţuirii pe care întreaga o- re improvizaţii la pian. in tim Citeva concerte la Paris îl ludii, sonate — alături de ia sfîrşit. Boala de piept se a- cătoare, cele mai strălucite
menire o are pentru cel mai pul studiilor la şcoala superioa fac celebru, intrînd In cercul mărturiile de patriotism din gravează. Creaţia lui Chopin s-a ’dez
de seamă reprezentant al mu ră de muzică, Chopin a scris celor mai de seamă artişti ai viaţa sa. Deosebit de însemnate voltat pe făgaşul artei romanti nuanţe ale sufletului omenesc“.
zicii poloneze. mai multe piese pentru pian timpului c a : Rossini, Mendel- sînt din acest punct de vede Pentru a-şi ameliora starea ce, dar spre deosebire de com
pe care le-a executat în con ssohn, Meyerbeer, Liszt, Berlioz, re cele 4 balade ale sale, în materială, !mai găseşte resurse poziţiile multor contemporani Nimeni nu pare a fi caracte
Frédéric Chopin s-a născut certe. Heine, Delacroix, Franchomipe care, inspirat de povestirile fizice pentru a întreprinde un romantici, muzica iul se lea rizat mai bine personalitatea
la 22 februarie 1810, în satul şi mulţi alţii. Intre anii 1832— populare poloneze oglindite în turneu la Londra şi în Scoţia. gă indisolubil de mişcarea de e- marelui compozitor, ca bunul
Zelazowa-Wola, în apropierea După absolvirea în 1828 a Este primit cu un mare inte liberare naţională. Ea a servit său prieten Heine : „Persona
Varşoviei, ca fiu al învăţătoru şcolii superioare de muzică ou res şi sărbătorit. Doctorii îi ca exprimare a celui mai pro litatea lui Chopin ascunde ca
lui Nicolas Chopin. menţiunea „Un geniu muzical“ recomandă să părăsească insu fund patriotism, ca întruchi valerism şi durere poloneză, fi
şi după strălucitele concerte da la .a cărei climă provocase un pare a năzuinţelor spre liberta neţe franceză şi romantismul
Copilăria şi-a petrecut-o în te la Varşovia şi Viena, priete progres rapid al bolii. Chopin te ale poporului polonez. adine german“.
casa natală din Zelazowa-Woia nii, părinţii şi profesorii săi a mai cîntat la un concert dat
şi mai tîrziu la Varşovia, unde îl îndemnau să pornească în 1844 s-au născut operele cele opera poetică a lui Adafn Mic- pentru polonezi: ultim semn de Referlndu-se la creaţia sa, Muzica lui Chopin a fost to
a urmat liceul şi şcoala supe lume pentru a-şi desăvîrşi arta mal importante ale lui Oho- kiewicz, el a creat legende mu dragoste trimis patriei. Vincent rd‘Indy spunea: „Cu varăşă credincioasă poporului
rioară de muzică. şi a cuceri o faimă meritată. Chopin începe stilul cu adevă polonez In anii grei cînd ei
Revenind la Paris, Chopin era cotropit. Forţa ei revoluţio
Talentul creator al lui Cho Pleoat în noiembrie 1830, şi-a petrecut puţinele zile ce rat patriotic“. Patriotismul în nară i-a speriat pe cotropito
pin s-a manifestat foarte de pentru un turneu de concerte, i-au mai rămas pe patul de rii hitlerişti care au interzis-o
vreme. El s-a dezvoltat sub în- Chopin e surprins la Viena de suferinţă, înconjurat de iubita flăcărat, inspiraţia din folclo cu desăvîrşire.
rîurirea muzicii populare. Copil ştirea izbucnirii răscoalei anti-
fiind, asculta cu nesaţ muzican ţariste din Varşovia. Vrea să pln. Ele au fost compuse între zicale de o frumuseţe rar în- sa soră şi de prietenii şi admi rul polonez şi legătura cu ca Muzica lui Frédéric Chopin
ţii satului cîntind dansuri, şi se întoarcă în patrie, dar o lecţiile de pian date zilnic, prin tîlnită. este o tovarăşă credincioasă a
cîntece populare. La 8 ani, el a scrisoare primită de la tatăl tre întîlniri cu prietenii şi com ratorii săi. Cu puţin înaintea podoperele clasicilor muzicii poporului polonez eliberat. Ea
apărut intr-un concert, cîntind patrioţii şi între rarele concer Profesorul şi cdmpozlto'rul Io- răsună astăzi în nenumărate
o poloneză w prima sa compo său îl îndeamnă să sprijine te care l-au consacrat ca pe sef Elsner nu a văzut în ge formează caracteristica lucră concerte şi serbări, aducînd
ziţie. La aceeaşi vîrstă i s-au unul dintre cei mai mari pia nialul său elev numai un muzi rilor sale. peste un veac mesajul revolu
tipărit şi cele dinţii lucrări pen în străinătate, pe calea artei, nişti ai secolului. Dar succe cian desăvîrşit, ci şi un artist ţionar patriotic al marelui crea
tru pian —* poloneza şi un sele artistice nu-l pot înde patriot. Tendinţele democrati
părta de suferinţele celor din ce, dorinţa' arzătoare a mase tor. Concursurile internaţionale
lor de' a se descătuşa ’de ohra „Chopin“ oferă de asemenea un
patrie. „„.Dacă aş putea, aş Prilej minunat pentru strlnge-
face să răsune toate acorduri na ţaristă, străbat în accente rea colaborării şi adîncirea le
le pe care mi ie inspiră sen găturilor de prietenie între re
timentul meu orb de mînie şi dramatice, pline de revoltă,
turbare" exclamă el oătre un prezentanţii lumii muzicale din
creaţiile lui Chopin.
numeroase ţări, verigă în ma
„Dacă puternicul monarh Ni- rele lanţ ai apărării păcii.
prieten, după înfringerea revo colae I, —- scria compozitorul
luţiei şi căderea Varşoviei. Spi german Robert Schumann — Prof. ION MUNTEANU
Şcoala pedagogică Deva
marş. cauza Poloniei. ritul d§ revoltă contra auto- ar fi ştiut ce duşman pericu
