Page 19 - 1960-03

Nr. 1616 DRUMUE SOCIALISMULUI Pag. 3
Bgaros?gg3aasaff

L U P T A P E N T R U C I T M A I Bilanţul muncii inovatorilor din regiune
Sa urmare a concursului or­ late realizate aici în urma apli­
M U L T E E C O N O M II ganizat la începutul anului 1959 cări; celor 270 inovaţii, se ri­
de către Consiliul sindical regio­ dică la peste 24 milioane lei.
nal în colaborare cu Filiala re­
gională A.S.I.T., între cabine­ Faţă de anul 1958, cînd în în­
treprinderile din regiune au fost

Prin recondifionarea pieselor Realizăm însemnai© tele tehnice şi inovatorii din ca­ aplicate doar 1787 inovaţii, în Ioan Comşa lu­
*şi recuperarea de materiale drul întreprinderilor regiunii anul 1959, s-au aplicat 2270 crează în secţia
economii noastre, s-au obţinut importante inovaţii, care au adus o econo­ tras pe calapod a
realizări în domeniul perfecţio­ mie de 43.387.000 lei. fabricii „Ardeleana"
Problema realizării de cîlşnal nărilor tehnice. Concursul a fost
Conduc o brigadă utemistă de fiecare piesă, punîndu-şl între­ multe economii preocupă astăzi susţinut de numeroase schim­ Analizîndu-se în cadrul unei din Alba Iulia. Or- j:
plasa largă de muncitori. Fie­ buri de experienţă organizate în consfătuiri rezultatele concursu­ ganizînd bine mun- ţ
producţie de Ia biele, din secţia barea cum şi în ce chip poate care caută la locul său de mun~ întreprinderi, la nivelul raioane­ lui desfăşurat în cursul anului ca şi folosind din f
locomotive a Atelierelor C.F.R. îi folosită. „Să lucrăm cu mai că (mijloace şi căi pentru a e- 1959, drapelul de întreprindere plin timpul de Iu-
conomisi materiale, a recondi­ lor şi a' regiunii. fruntaşa în munca de inovaţii cru, el îşi depăşeş­
Simeria, Pentru muncitorii care multe piese recondiţionate şi să ţiona piese şi scule, pentru a Gele mai bune rezultate în s-a înmînat Combinatului side­ te lună de lună
lucrează la reparaţii, posibilităţi­ economisim cît mai multe mate­ face cit mai piuite economii. rurgic Hunedoara. Pe locul al
munca de inovaţii au fost obţi­ doilea s-a' clasat fabrica chimică
le de a. realiza economii, sînt riale" a devenit un obiectiv im­ In sectorul unde lucrez se a- nute de colectivul de muncă de din Orăştie, iar pe locul al trei­
runcau la fier vechi mulţi su­ la C. S. Hunedoara, unde spre lea Uzina’ „Victoria“ din Călan.
mari. Recondiţionarea şl folosi­ portant al muncii brigăzii noa­ porţi pentru arcurile de sus­ deosebire de anii trecuţi, marea De asemenea, au primit menţi­ norma cu 8-10 Ia
pensie de la vagoane. 'Mi-am majoritate a inovaţiilor realizate uni Atelierele C.F.R. Simeria, sută.
rea pieselor vechi este o impor­ stre. ............. pus atunci problem a: oare a- sînt din domeniul siderurgic, îm- U.R.U.M. Petroşani şi I.G.S. Hu­
ceşti suporţi nu Se pot recon­ bunătăţindu-se astfel mult pro­ nedoara’.
tantă sursă de economii. Ecd- Muncind cu abnegaţie, noi.am diţiona şi folosi I ?! Am făcut a- cesul de producţie la oţelării,
nomii se mai pot realiza în sec­ reuşit ca prin recondiţionarea ceastă propunere conducerii sec­ furnale, cocserie şi laminoare. ' D. TEŞELEANU
ţia . noastră şi prin recuperarea de piese, recuperarea şi economi­ ţiei şi ea a fost acceptată. Valoarea economiilor postcalcu-
şi economisirea materialelor. Pu- sirea de materiale, să; facem e- corespondent
n'înd ban lingă ban, valoarea . conomii în luna- trecută în va­ Propunerea a fost pusă in
economiilor creşte de la o zi la loare de 3.749 Iei. practică. Materialul şi manope­
altă, de la o lună la alta. ra unui suport recondiţionat
Pentru viitor ne propunem să costă 9,60 lei pe cină unul nou,
Ce am făcut noi ? Demontînd dăm şi ma! mare atenţie recon- costă 48 lei. Recondiţiontnd a-
cu grijă şi sortind cu atenţie fie­ diţionării pieselor, recuperării şl ceste piese, noi vom face o e-
care piesă oricît de mică ar îi economisirii materialelor cu care conomie de 38,40 lei la fiecare Succese de seamă la întreprinderea
ea, punem de-o parte pe cele lucrăm şi astfel să.facem econo­ 'suport. In luna ianuarie am re­ forestieră Dobra
care pot fi recondiţionate şi fo­ mii lunare de circa 300 lei de condiţionat 138 bucăţi suporţi, O A M E M Sil F A P T E
losite, iar celelalte sînt strînse fiecare membru al brigăzii. Mem­ realizină o economie de 5.299
şi predate la fier vechi. lei. Angajamentul nostru este de Colectivul de conducere al în ­ fapt, întreprinderea forestieră Re comandaré
brii brigăzii pe care o conduc, a recondiţiona in fiecare lună treprinderii forestiere Dobra, în Dobra a reuşit să realizeze pla­
cel puţin 130 de asemenea su­ colaborare cu conducerile sub­ nul producţiei globale şi marfă
Membrii brigăzii au fost în­ printre care se numără tov. Du­ porţi. in luna februarie, acest unităţilor, a elaborat la începu­ pe lunile ianuarie şi februarie
angajament ni l-am îndeplinit. tul acestui an un plan de mă­ în proporţie de 129 şi respectiv
drumaţi să nu treacă nepăsători mitru Irinca, membru de partid, suri tehnico-organizatorice în ve­ 148 la sută.
IOAN LOVASZ derea folosirii mai juste a ma­
pe lîngă o piuliţă, o şaibă, un Domiţian Brişcaş, secretarul or­ sei lemnoase, realizării planului In ce priveşte principalele sor­
şeful unei partide de lăcătuşi de producţie şi reducerii preţu­ timente, planul a fost depăşit
şurub sau alte piese aşa-zlse ganizaţiei U.T.M. a secţiei, Ale­ lui de cost. cu 42 la sută Ia buşteni gater Doi tineri '(rdeosebită cînd văzu că tot
Secţia vagoane a Atelierelor G.F.R. fag, 190 la sută la buşteni de-
mărunte, explicîndu-ie că fiecare xandru Marcoţan, Marin Popa, Acest plan a fost prelucrat cu ruîaj fag, 726 la sută la lemn j mai mulţi tineri din secţie
Simeria toţi muncitorii în grupele sindi­ de construcţii diverse şi cu 130
lucru mărunt are o valoare. A- Nicolae Matei, utemişti şi candi­ cale, îmbunătăţit, şi din primele Ia sută la lemn de foc. f j ş a mare de la intrarea îşi pun problemej de felul a-
zile ale anului, a început să fie
dunînd aceste piese vechi nu fa­ daţi de partid, sînt hotărîţi să tradus în viaţă. Datorită acestui P. ILINCARU U in casa de cultură s-a cesta. Aproape 'în fiecare zi
cem altceva de^ît să sporim va­ facă tot ce Ie stă în putinţă ca ---------------------- sssaa-------------- deschis larg. ies oameni
loarea economiilor noastre. Mai valoarea procentelor să crească corespondent mulţi. Sînt fuvnalişti şi oţe- maistrul este sdlicitat să dea
înainte, pe lîngă aceste lucruri mereu şl astfel să realizeze cît răspunsuri de acest fel. Este
aşa-zise mărunte, mulţi treceau mai multe economii. lari, cocsari şi laminatori, explicabil — aprpape 99 la
nepăsători. In urma discuţiilor montori şi fierari-betonişti. sută din tinerii schimbului
avute, oamenii au înţeles acest SEVER SABAU Au ascultat o conferinţă in­ său frecventează cu regula­
responsabilul unei brigăzi teresantă despre apariţia şi ritate cursurile universităţii
lucru şl acum privesc cu alţi evoluţia vieţii pe pămint şi populare din oraş. El tre­
U.T.M. acum se îndreaptă mulţu­ buie să dea şi răspunsuri la

ochi în jurul lor, cercetează cu * Secţia locomotive a Ate­ miţi spre locuinţe. Miin3 di­ unele întrebări puse de în­

atentie fiecare bucată de metal, lierelor G.F.R. Simeria Cum aplicăm practic cunoştinţele căpătate mineaţă ei se vor îndrepta, săşi viaţa practică. Un ast­

La fiecare kilogram de tablă cu forţe noi spre locurile de fel de răspjuns,l-a dat de cu-
o e c o n o m ie d e 1,12 lei muncă.
la învăţămîntu! agrozootehnic i rînd... ¦ i ! v

Ce economii putem face la perată, în loc de tablă nouă, Lă cercurile agrozootehnice a atras la lecţii, de fiecare da­ mună, despre cele mai bune ...Pe la sfîrşitul schimbului, Pro|iimerea
din regiunea noastră se ţin în tă, 21 de cursanţi care au no­ plante premergătoare anumitor doi din băieţii de la linia de
aceste zile ultimele lecţii. Co­ tat cu interes cele predate de culturi, despre însămînţarea
locul nostru de muncă ?, Aceas­ partida1 pe care o conduc, a lectiviştii şi întovărăşiţii au a- lector. Pînă acum, au fost pre­ culturilor în epoca optimă, laminare intră în biroul 0 e obicei, cînd din acelaşi
vut prilejul să asimileze o sea­ date 11 lecţii privitoare la lu­ despre lucrările de întreţinere maiştrilor. Aici îl găsiră toc­ lingou se laminează
tă întrebare ne-am pus-o noi realizat în luna ianuarie peste mă de cunoştinţe necesare pen­ crările solului, sămînţa şi se­ necesare culturilor de cîmp şi mai pe cel căutat — mais­ două calităţi de oţel, se taie
tru lucrarea pămîntului în con­ mănatul, cultura griului, po­ livezilor de pomi etc., cunoş­ trul Nedelcu. Acesta îi cu­
de multe ori şi am ajuns la 4.500 lei economii, iar în luna diţii mai bune şi obţinerea u- rumbului şi cartofilor etc. Se tinţe care vor fi aplicate în noaşte bine. Aici, lingă caja lingoul separîndu-se astfel
nei recolte sporite la hectar. A- poate spune că majoritatea lec­ practică şi care vor duce fără laminorului de 800 mm. au cele două calităţi, care, apoi
concluzia că dacă există preo­ februarie, după calcule aproxi­ cum, în timpul lucrărilor agri­ ţiilor au fost bine pregătite, con­ îndoială la producţii sporite. învăţat meseria. Sînt băieţi sînt laminate separat. A-
cole de primăvară, se va putea tribuind la îmbogăţirea nivelu­ isteţi. ceasta are dezavantajul că
cupare, se pot face lucruri fru­ mative, am realizat şi !mai observa practic felul cum lui de cunoştinţe al oamenilor. Au fost predate însă şi unele materialul nu poate fi îm ­
cursanţii şPau însuşit cunoştin­ cunoştinţe de care, conducerea
moase. Noi ne-am pus proble­ mult. Şi în viitor vom recu­ ţele predate. Ce vor aplica în practică gospodăriei colective n-a ţinut
colectiviştii, din. cele învăţate seamă. Fiecare colectivist cu­
ma astfel: daca în loc de ta­ pera tablă, in plus vom folosi Un cerc agrozootehnic func­ la învăţămîntul agricol ? noaşte importanţa îngrăşării
ţionează şl în cadrul gospodă­ solului cu îngrăşăminte natura­
blă nouă care costă 1,45 Iei buloanele vechi de la arcurile riei agricole colective din sa­ După cum spunea tov. Alexe le şi chimice, fiecare ştie cînd — Tovarăşe maistru, — părţit exact în cele două ca­
tul Burjuc, raionul Ilia. Cercul Costea, preşedintele colectivei, anume trebuie cărat gunoiul de
kg., vom recupera şi folosi ta­ de suspensie, care înainte se a- multe cunoştinţe prddate la grajd la cîmp. Cu toate aces­ începu vorba Nicorescu. un lităţi, aşa că o bună parte
Echipa de zidari cercul agricol vor fi aplicate în tea, ei nu au transportat pînă
blă veche care costă numai runcau la fier vechi. Prin aceas­ condusă de Peiru practică odată cu începerea lu­ acum nici o tonă de gunoi de tînăr mai înfipt, — dumnea­ din oţelul de calitate supe­
Hoca de la grupul crărilor de primăvară. Colecti­ grajd pe cîmp. Lectorul le-a
0,33 lei kg., vom .jputea face o ta, sînt sigur că valoarea eco: de şantiere nr. IV va din Burjuc a luat fiinţă în mai vorbit colectiviştilor, şi des­ ta ne-ai spus să ne înscriem rioară este trecut la cel de
al I. C. S. Hune­ luna februarie a.c., iar condu­ pre producerea răsadului în ră­
economie de 1,12 Iei la fiecare nomiilor realizate de noi va doara îşi depăşeşte cerea gospodăriei, ca şl colec­ sadniţe, cum se poate executa şi noi la universitatea popu­ calitate inferioara. Pe de
in fiecare lună nor­ tiviştii, nu au încă experienţa o răsadniţă, lucruri care de a- lară. Ne-am înscris şi nu altă parte, capacitatea foar­
kg. de tablă: Aceasta însă cu7 "Spori şi mai mult.1 » ma în medie cu muncii în comun. îndrumaţi de semenea nu au fost puse în zic c-am făcut rău, dar vezi... fecii de 400 tone este folosi­
20^25 la sută. către comitetul comunal de par­ practică. nu le pricepem pe toate.,, tă numai în proporţie de 50
condiţia ca lucrările ce le fa­ IOAN VLAD la sută. Maistrul Nedelcu a
IN CLIŞEU : tid, colectiviştii sînt hotărîţi să Concluzia care se poate des­ — Hm I Păi ce crezi, fra­
cem să corespundă din punct şeful unei partide de lăcătuşi obţină producţii mari de grîu, prinde în urma celor consta­ te — li întrerupse vorba Ne­
’tovarăşii Simion porumb, sfeclă etc. Pe baza tate privitor la felul cum co­
de vedere calitativ. Secţia vagoane a Atelierelor G.F.R. învăţămintelor însuşite la cer­ lectiviştii din Burjuc aplică în
Năpău, Petru Ris- cul agricol, colectiviştii vor e- practică cele învăţate la cer­
Folosind tablă veche, recu­ Simeria cul agricol, este aceea că cer­
iei, Mihai Imbriş, xecuta arăturile la timpul op­ cul a avut un efect pozitiv a-
----------------------- ©sas?--------------- tim şi atunci cînd terenul este supra oamenilor şi că majori­ delcu — că vă îndemnam să propus ca în astfel de ca­
Gheorghe Tirlea, bun. Pentru culturile de primă­ tatea celor învăţate sînt în a-
vară a fost încercată puterea tenţia colectiviştilor şi a con­ mergeţi dacă le-aţi şti pe zuri cînd se lucrează cu două
Mihai Săpunea şl de germinaţie a seminţelor şi ducerii gospodăriei. Mai există
au fost trimise probe la labora­ însă unele lipsuri care trebuie toate ? Bar să lăsăm asta calităţi de oţel din acelaşi
Radu Bădean din tor pentru controlul calităţii lor. înlăturate. In primul rînd, tre­ — continuă maistrul — ia lingou, categorisirea materia­
Tot la cercul agricol au fost buie să se grăbească transpor­ să vedem ce n-aţi priceput. lului să se facă după lami­
echipa lui Petru predate lecţii în legătură cu lu­
Hoca. crarea pămîntului în funcţie de —- Micro... macrocosmos —

intră în vorbă Vasile Opres­ nare. Propunerea a fost ac­

eu — cum vine asta ? ceptată după ce însuşi Ne­

Bupă ce puse întrebarea, delcu a făcut cîteva probe

găsi cu cale să se aşeze şi Ireuşite. In acest fel se asi­
el pe lada de lîngă masa de
gură o justă împărţire a ma .
lucru a maistrului, alături
de ortacul cu care venise. terialului pe calităţi, stabi-
Apoi continuă: lindu-se în acelaşi timp un

— Zicea un profesor la flux continuu la tăiere. Pro­

una din lecţiile trecute punerea maistrului Nedelcu

că există un microcos­ este aplicată astăzi de în­
mos, din atomi parcă. Şi treaga secţie...

că mai e unul — macrocos­ Iată numai cîteva fapte ca­
mos. şi nu ştiu cum spu­ re îl recomandă pe tovară­
nea că astea se aseamănă.

Să spun drept ceva ştiu eu şul Nedelcu ca un bun şi

despre Cosmos, am citit în neobosit agitator al organi­

tipurile de sol, existente în co­ tul gunoiului de grajd la cîmp. ziare, dar nu pricep cum e zaţiei de bază de la lami­

cu microcosmosul. norul de 800 mm.

en inoaseptenalului Nedelcu simţi o satisfacţie A. GERBU

Mica localitate Savino, pier­ rit i „Da, aşa trebuie să pro­ m m o m âM UL d e
dută undeva printre sute de cedăm I Şi imediat au chemat B
alte localităţi asemănătoare din pe mecanicul Rukaşin şi pe a-
regiunea Ivanovo — centru al Vecerova ar trebui să vină la Totuşi trebuie curaj ca să lucru folositor nu numai pen­ jutorii lui... G MARTIE 1960
industriei textile a U.R.S.S., a noi, la „anexă“ şi să arate ce te hotărăşti la un asemenea tru fabrica sa...
atras în ultimul timp atenţia ştie, aşa cum a făcut Valenti­ pas. Fireşte, nu era vorba nu­ Au trecut zile încordate. Ve­ PROGRAMUL I : 6,00 Melodii popu­ nul Său „Un copil numără stelele“ ;
întregii Ţări Sovietice. Aceas­ na Gaganova. mai despre salariu. Este ade­ Iulia Vecerova s-a sfătuit cu cerova controla tot timpul cum lare romîneşti ; 7,30 Din muzica po­ 13,10 De toate pentru toţi ; 14, Con­
tă localitate a devenit cunos­ vărat că Iulia are o familie nu­ membrii comitetului de par­ este pus la punct utilajul, aju­ poarelor sovietice ; 9,00 Teatru la mi­ cert de muzică uşoară; 15,10 „Pe
cută datorită unei simple ţesă­ Zile întregi s-a gîndit Vece­ meroasă... cinci oameni, din tid, cu şeful secţiei, Daria Av,- ta, dădea sugestii. Micul co­ crofon pentru copii: „Grupa de pio* drum de victorii conduşi de partid“
toare — Iulia Vecerova, aşa rova la aceste cuvinte, spuse care trei copii... Dar soţul el, deeva şi„. după cîteva zile în lectiv al „anexei“ a început să nieri“ scenariu radiofonic de iuliu emisiune' de cîntece; 15,30 La şeză­
cum Valentina Gaganova a a- poate întîmplător de cineva. muncitor la uzina veche, cîşti- secţia „anexă“ a apărut o obţină primele succese. Pe ta ­ Raţiu ; 10,50 Fragmente din cele mai toare; 17,20 Mari orchestre de mu­
dus o largă popularitate oraşu­ Totuşi nu a fost întîmplător... muncitoare nouă. Temerile Ve­ belul de indici au început să cunoscute operete; 11,40 „Cîntecul şi zică populară romînească; ISjOO Dru­
lui Vîşni Volocek, unde lucrea­ Şl ea se gîndea, se frămînta ISN cerovei s-au dovedit la început apară primele cifre:’ 105, 110, jocul popular în prelucrarea compo­ meţii veseli: 19,30 Teatru la micro­
ză ea. mereu. „Anexă“ era numită la îndreptăţite. Numai măiestria 120, 130... Cu atîtea procente zitorilor noştri“ ; 12,15 Album sonor: fon: „Ferestre, deschise" — de Paul
fabrică o secţie unde au fost Din viaţa şi munca nu era suficientă. Este adevă­ îndeplineau acum normele Ve­ Menelaos Ludemis citeşte din roma- Everac; 21,15 Muzică de dans; 22,30
Biografia Iuliei Vecerova este aduse vechile războaie care fu­ femeilor sovietice rat, ea producea aici ţesături cerova şl tovarăşele ei. Insfîrşit Din muzica popoarelor.
cît se poate de simplă, la fel seseră înlocuite cu utilaj mo­ mai multe şi mal bune decît a venit ziua cînd la sfîrşitul / GIHENÍ8TQGIRFBCE
cu a altor mii de femei sovie­ dern. Nu au fost cu totul scoa­ gă bine. Nu acest lucru o ne­ celelalte, dar nu îndeplinea nici schimbului şefa secţiei, Avdee- PROGRAMUL I I : 7,00 Jocuri popu­
tice. A urmat întîi o şcoală de se din uz deoarece urma ca şi liniştea pe Vecerova. Problema măcar norma de schimb. Ea va s-a apropiat de Iulia', a îm­ 6 MARTIE 1960 lare romîneşti executate la diferite in­
cultură generală, apoi o şcoală acestea să fie înlocuite cu ma­ era alta. Se va duce în secto­ nu putea să aplice toate meto­ brăţişat-o şi a sărutat-o. strumente ; 8,00 Solişti şi orchestre de
de calificare de pe lîngă fa­ şini noi. Dar deocamdată lise rul rămas în urmă, dar va pu­ dele noi elaborate de ea. „Nu, DEVA: Oameni şi lupi; ALBA IU­ muzică populară romînească din di­
brică şi uzină... Iat-o apoi la acorda foarte puţină atenţie. tea oare să organizeze acolo aşa nu mai merge“ —• a ho- — Ştii ce productivitate ăi LIA : Pentru 100.000 de mărci / Omui ferite regiuni ale ţă rii; 8,30 Clubul
vîrsta de 18 ani într-o secţie bine munca ? Şi dacă nu ? Nu tărît Iulia. Ea şi-a adunat to­ realizat la utilajul tău ? -_3 a meu drag; B R A D : Cintărelul mexi­ voioşiei; 9,40 Anul Ohopin ; 10,00 Mu­
a fabricii urmărind atent cum Funcţionează ? E în regulă. To­ se va compromite ?, Atunci prin varăşele de muncă şi le-a expli­ întrebat-o ea, şi a răspuns can; HAŢEG: Avalanşa; HUNEDOA­ zică distractivă ; 10,50 Transmisie din
lucrează o ţesătoare mai vîrst- tuşi astfel de maşini mai sînt fapta el va dovedi că într-ade- cat : „Da, maşinile de aici nu chiar ea imediat. Productivitatea R A : Cartea Junglei/ IL IA : Dimineaţă sala Ateneului a concertului corului şi
nică, despre care toţi vorbesc multe încă şi ele produc o canti­ văr există greutăţi de nebiruit. se pot compara cu cele mai prevăzută pentru anul 1965. mohorilă / O RAŞTIE: O intimplare orchestrei simfonice ale Filarmonicii de
cu mult respect. Este Varvara tate destul de mare de ţesă­ Este foarte îndoielnic că între­ bune războaie produse de in­ extraordinară; Prima melodie; PE­ Stat „George Enescu“ ; 13,15 „Viaţa
Jelezova — cea mai bună mais- turi. Iar la „anexă“ sînt şi prinderea, oamenii, vor avea dustria sovietică, dar şi la' a- Atunci a început „viaţa grea" TROŞANI : Mizerabilii (seria I l- a ) ; nouă a satului“ — program de cîntece
tr ă :. care parcă vrăjeşte răz­ muncitoare destule. Atunci Ve­ de’ cîştigat de pe urma iniţia­ cestea se pot face multe. Tre­ pentru Vecerova. înainte ea lua Intilnire cu viaţa; S E B E Ş : Alarmă şi jocuri: 14,30 Cine ştie cîştigă ; 16,00
boaiele conduse de ea. cerova s-a gîndit cum ar fi tivei el. Pe de altă parte, în­ buie schimbată atitudinea oa­ foarte rar cuvîntul la şedinţe. la graniţă: SIM BRIA: Tamango; Vorbeşte Moscova!; 17,35 Mari cîntă-
procedat Gaganova în acest să, dacă va putea lichida ră- menilor faţă de maşini. Toa­ Acum' ea trebuia să vorbească LONEA: Viaţa e in miinile ta le; reţe de operă ; Zara Doluhanova, Van-
...Cu timpul, Vecerova. a învă­ caz ? Foarte simplu —- ar fi mînerea în urmă a sectoru­ tă lumea aşteaptă maşini noi, telxtilistelor sale, apoi şi de la TEIU Ş: Taina lui Zemskov / ZLAT- da Wcrminska şi Arta Florescu ; 18,30
ţat de la Varvara Jelezova să trecut desigur "să lucreze aco­ lui, va dovedi că Valentina Ga­ iar pe acestea le neglijează. Nu alte fabrici despre experienţa N A : Ivan Brovkin se însoară: APOL- Gîntă Corul de copii al Radiotelevi-
lucreze la fel. Şi iată că ţesă­ lo, ar fi făcut ordine, ar fi ganova a avut dreptate cînd a este just. Modernizarea trebuie muncii sale de înaltă produc­ DU DE S U S: Fala din K ievj CA- ziu n ii; 19,00 Album de romanţe; 21,30
turile produse de ea sînt de predat măiestria sa celorlalţi. chemat pe cele mai bune mun­ tivitate. Tot mai mult creştea L A N : Vizită lui N. S. Hruşciov in Concert de muzică populară romî-
cea mai bună calitate. Vecero­ Doar aşa a procedat ea la fa­ citoare să participe activ la efectuată din mers. Vom cere numărul acelora care l-au ur­ S.U.A. neasen ; 22,00 Muzică de dans.
va îndeplineşte 2,5 şi chiar trei brica sa. Oare acea' voce nu i-a înlăturarea verigilor rămase în mat exemplul. Sute, apoi mii
norme, in secţie se scot ediţii sugerat şi ei, Vecerovei, să fa­ urmă. Şi atunci ea va face un acest lucru de la maiştrii, de de oameni au început să lu­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00 ; 13,00;
speciale ale gazetei de perete, că acelaşi lucru, oare nu i-a 19,00: 22,00; 23,52 (programul I).
ea primeşte zeci de felicitări... dat un sfat tovărăşesc ?’ Dă, nu la cei ce lucrează la reparaţii, creze după metoda ei. 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (progra­
încape’ îndoială’.* mul II)':
A auzit însă ó voce: cine de la şeful secţiei...“. Ea a fost Vecerova şi tovarăşele ei au
n-ar lucra la fel de bine dacă
ascultată cu atenţie. Au liotă- hotărît să îndeplinească pre­
ar avea utilaje la fel de bune 1
vederile septenalului în decurs
de doi ani.