Page 2 - 1960-03

Pag. 9 DRUMUL SQGFAËI&SttJLVl Nr. 1612
n7^.aff5SS25S3aS9FS8S$$$$SERHBBBateBiMaCiSnB

Ne vorbesc fruntaşi ai recolteior bogate Schimb de experienţă între îmbunătăţirea activităţii de sistematizare
brigăzile artistice de agitaţie şi de proiectare a construcţiilor
Cum am obţinut producţii mari

de grîu la hectar Din iniţiativa Coinitetului oră­ interpretarea şi prezentarea pe în cadrul sfaturilor populare
şenesc de partid Hunedoara, co­ scenă, totuşi, pentru conţinutul

Pentru anu! 1959 am avut Pentru lotul experimental de nul a început să înverzească mitetul sindical de întreprinde­ lor bogat, instructiv, au fost Ritmul de dezvoltare econo­ cum sînt zonele Industriale şl de
planificat să cultivăm cu grîu de 18 ha. am ales ca plantă pre­ bine, am grăpat cultura pentru mică şi social-culturală a ţării locuinţe, căile principale de cir­
toamnă 75 ha. de pe care tre­ mergătoare trifoiul. După a doua a distruge crusta formată. Pen­ re al Combinatului siderurgic mult apreciate. noastre a determinat o creştere culaţie, sursele de alimentare cu
buia, conform planului, să ob­ coasă, am arat terenul la o a- tru distrugerea buruienilor care continuă a oraşelor existente, apă, echiparea tehnico-edilitară,
ţinem o producţie de cel puţin dîncime de 20—22 cm. şi am cresc şi se dezvoltă mai repede din Hunedoara a organizat du­ Participanţii la discuţii au a- crearea' de noi oraşe şi dezvol­ spaţiile verzi şi amplasamentele
2.000 kg. grîu la ha. Muncind cu grăpat. Pînă la însămînţat au decît griul, am efectuat un plivit. tarea comunelor. Construcţiile dotărilor social-culturale mai
căzut ploi şi terenul a înverzit. minică, în sala clubului C.F.U., nalizat felul cum s-a prezentat noi realizate în anii puterii importante. Pentru ca aceste
rîynă şi folosind cele mai potri­ Pentru distrugerea buruienilor Momentul recoltării l-am ur­ populare schimbă continuu faţa schiţe de sistematizare să se în­
vite metode agrotehnice, am re­ am aplicat o cultivaţie la 10—12 mărit cu foarte mare atenţie. un schimb de experienţă Intre fiecare brigadă şi au făcut pro­ oraşelor, înlăturînd treptat hao­ tocmească cît mai judicios, ele
coltat în medie 2.100 kg. grîu cm. Ultima lucrare cu cultiva­ Cînd spicul se afla în faza de sul moştenit de la regimul bur- vor fi supuse, înainte de a fi de­
la ha., iar de pe un lot expe­ torul am eîectuat-o înainte de coacere în pîrgă, am început re­ unele brigăzi artistice de agi­ puneri pentru ridicarea calităţii finitivate, unor discuţii largi în
rimental de 18 ha., am recoltat însămînţat la adîncimea de în­ coltatul mecanizat cu secerători- ghezo-moşieresc. Dezvoltarea ne­ cadrul sfaturilor populare res­
2.700 kg. la ha. lată cum am gropare a seminţelor. Iegători. taţie din combinat. spectacolelor pe care acestea le întreruptă a oraşelor necesită o pective, la care vor fi invitaţi
procedat noi pentru a obţine o grijă deosebită pentru amplasa­ oameni de ştiinţă, de cultură,
astfel de producţie. Ţinînd seama că obţinerea u- Muncind în acest fel am rea­ In prezenţa unui însemnat nu­ vor pj-ezenta în viitor. rea şi construirea în mod cît arhitecţi, Ingineri, muncitori si
nei producţii mari de grîu e con­ lizat o producţie de 2.100 kg. mai raţional ă' noilor obiective orice alţi specialişti care pot a-
Ştim că grîul de toamnă dă diţionată nu numai de pregătirea grîu Ia hectar. măr de artişti amatori, s-au pe- : Recomandări preţioase au fă­
producţii mari pe pămînturile terenului, dar şi de calitatea se­ industriale, social-culturale, edi­ duce o contribuţie la adoptarea
mai grele şi bogate în humus. minţelor, noi am ales sămînţă Pentru a obţine şi în acest rindat pe scenă brigăzile artis­ cut brigăzile artistice de agita­ litare, pe suprafeţe de teren celor mal bune soluţii.
Pămînturile mai umede sau cele de calitate bună din soiul Cenad an o producţie de grîu egală strict necesare.
nisipoase, precum şi cele acide, 117 produs în gospodărie pe un sau chiar mai mare decît cea tice de agitaţie de la laborator, ţie tovarăşii Petru Ardeu, direc­ Hotărîrea prevede de aseme­
nu sînt recomandate pentru cul­ lot semincer. înainte de a îi în- din anul trecut, noi vom îngriji Acordând o deosebită atenţie nea că pentru obţinerea apro­
tura griului de toamnă. Avînd sămînţată am selectat-o, oprind în primăvară mult mai atent construcţii metalice şi cocserie. torul Casei regionale a creaţiei activităţii de construcţii din ţara bării amplasării pe teren a con­
în vedere aceste cerinţe, noi am pentru însămînţare numai pe cea cultura de grîu. Pe 150 ha. din noastră, partidul şi guvernul au strucţiilor industriale, agricole,
ales pentru cultura griului tere­ cele 215 cultivate cu grîu, vom Cu o experienţă mai veche, populare şi Ion Diaconescu, res­ luat în ultimii ani o serie de de transport, telecomunicaţii, co­
nurile cele mai bogate în sub­ de calitatea I-a, cu puritatea de administra cîte 200 kg. super- măsuri pentru reglementarea merciale şl social-culturale, mi­
stanţe fertilizante şi cu struc­ 99 Ia sută şi facultatea germina­ fosfat Ia ha., vom distruge bu­ brigada artistică de agitaţie de ponsabilul cultural din cadrul sistematizării' şi proiectării con­ nisterele şi celelalte organe cen­
tură bună. tivă de 97 la sută: Cu o zi îna­ ruienile prin una sau două pli­ strucţiilor. Aplicarea acestor
inte de începerea însămînţatului, viri şi vom recolta grîul — pre- la laborator, bine pusă la punct Comitetuliii de întreprindere al
Pentru a obţine recolte bogate am tratat sămînţa de grîu îm­ întîmpinînd pierderile — numai
de la grîul de toamnă, o mare potriva bolilor cu Germisan, dînd în faza de coacere în pîrgă, (cu unele excepţii), a oferit ce­ Combinatului siderurgic din Hu­
importanţă are şi modul cum 100 gr. praf Ia 100 kg. sămînţă.
se pregăteşte terenul. Noi am IOAN POPA lorlalte brigăzi un model de nedoara.
pregătit terenul în funcţie de Insămînţatu! l-am făcut cu ma­
timpul recoltării culturii premer­ şina în rînduri Ia distanţa de preşedintele G.A.O. „21 Decembrie" cum trebuie să fie o brigadă ar­ Schimbul de experienţă orga­
gătoare. După recoltarea carto­ 12,5 cm. şi la adîncimea de se­
Pricaz . tistică de agitaţie. nizat s-a dovedit folositor. Comi­

Brigăzile artistice de agitaţie tetul sindical al Combinatului

de ta construcţii metalice şi coc­ siderurgic va organiza în zilele

serie, brigăzi recent constituite, următoare un nou schimb de

în care activează tineri cu ta­ experienţă şi cu celelalte brigăzi

lent şi pasiune, deşi au avut artistice de agitaţie din cadrul

unele lacune în ceea ce priveşte combinatului.

\* măsuri a dat rezultate pozitiva trale vor cere avizul comitetelor
Mai sînt însă cazuri în care mi­
Produse agricole contractate nisterele şi celelalte organe cen­ executive ale sfaturilor populare
cu statul trale şi locale nu dau atenţia' oare în analiza făcută vor urmă­
cuvenită amplasării construcţii­ ri realizarea următoarelor obiec­
tive principale.' alegerea raţio­
lor pe b'aza unor studii tehnico- nală a terenurilor de construc­

filor şi porumbului de pe 57 ha., mănat de 6—7 cm. Am dat la lupă ce ziua G. A. C. Ruşi te cantităţi "de produse agrico­ economice judicioase, folosesc ţii şi determinarea suprafeţei de
am efectuat o arătură adîncă la 1 ha. 1.90 kg. sămînţă. suprafeţe de teren ce depăşeso teren strict necesare, în scopul
Gospodăria agricolă colectivă le. Astfel, ei vor vinde pe ba­ nevoile reale ale construcţiilor evitării irosirii terenurilor şi în­
16—18 cm. pe care am grăpat-o Primăvara am administrat cîte de lucru din satul Ruşi, raionul Haţeg, şi nesocotesc regulile de siste­ deosebi a celor destinate agri­
puternic. Această arătură n-am 200 kg. azotat de amoniu Ia ha. s-a terminat a împlinit de aurind un an de ză de contract în acest an, matizare. culturii ; folosirea în primul rînd
reuşit s-o facem cu cel puţin 3 Nu am dat azotat de amoniu 14.100 kg. grîu, 7.500 kg. po­
săptămîni înainte de însămînţat griului care a avut ca plantă 23 februarie. Zi însorită, cu
şi de aceea am tăvălugit-o. premergătoare trifoiul. Cînd la-*V. semne vădite de primăvară. In activitate. Experienţa de anul rumb’ şi 13.000 kg. cartofi. In Pentru îmbunătăţirea1 activi­ a forţei de muncă din localitate ;
trecut i-a convins pe oolectivişti afară de aceste produse, colec- tăţii de sistematizare şi proiec­
Concursuri „DRUMEŢII VESELI“ curtea sectorului de transporturi că contractarea de produse agri­ tiviişitiii a-u contractat cu tare în cadrul sfaturilor popu­ reducerea costului investiţiilor
Racova — oraşul Brad — mare cole cu,5statul e un mijloc a- O.R.A.C.A. 6 boi şi 4 vaci. Gu lare şi pentru introducerea unei prin folosirea materialelor de
forfotă. Membrii brigăzii de vantajos p'entru obţinerea unor banii încasaţi, colectiviştii îşi discipline riguroase în ampla­ construcţie locale, utilizarea u-
mari venituri băneşti. Tocmai vor cumpăra animale de produc­ sarea şi executarea construcţii­ nor construcţii incomplect folo­
Cînd au apărut pe scenă cei care o va face împreună cu ele­ muncă patriotică nr. 2 şi alţi de aceea, într-o adunare gene­ ţie, vor construi adăposturi pen­ lor, Consiliul de Miniştri a a- site, cooperarea cu alte unităţi
cinci reprezentanţi ai oraşelor vii altor regiuni prin ţară, ele­ muncitori, terminaseră ziua de rală, ei au hotărît să contracte­ tru animale şi vor împărţi la doptat o hotărîre care stabileşte, pentru folosirea în comun a in­
Deva şi Hunedoara şi. ai raioa­ vului Constantin Zamfiroiu i-a lucru, dar, conform angajamen­ ziua-muncă o sumă mat mare printre altele, că comiteitele e- stalaţiilor de apă, canalizare, în­
nelor Brad, Orăştie şi Alba, sala revenit cinstea să reprezinte re­ tului, au rămas în continuare ze în acest an 13.000 kg. grîu, de bani. xecutive ale sfaturilor populare călzire, energie electrică, gaze. a
cinematografului „Filimon Sîr- giunea noastră la concursul fi­ să muncească voluntar la în­ vor lua de îndată măsuri pentru mijloacelor de transport şi a
bu“ din Deva era arhiplină. Oa­ nal care se va ţine la Bucureşti. frumuseţarea sectorului şi ia co­ 8.000 kg. porumb, 20.000 kg. G. A. C. Reia elaborarea schiţelor de sistema­ construcţiilor cu destinaţii iso-
meni aii muncii din Deva veni­ lectarea fierului vechi. tizare a tuturor oraşelor, centre­ cial-culturale.
seră să asiste la concursul Profesorul examinator, Ion cartofi, 40.000 kg. varză, 20.000 lor muncitoreşti şi staţiunilor
„Drumeţii veseli“ pe temă gen Mustaţă, a felicitat călduros pe In 10 minute, munca a fost In ce priveşte executarea con­
olimpiadă la obiectul geogra­ cei cinci concurenţi care s-au organizată pe echipe şi s-a tre­ litri lapte, şi 10.000 kg. carne
fie, organizat de Radiotelevizi- pregătit serios pentru concurs, cut Ia colectarea fierului vechi Satul Reia este complect co­ strucţiilor la sate, Comitetul de
ttnea romînă şi secţia de învă­ reuşind să dea răspunsuri bune. şi înfrumuseţarea secţiei. In a- de vită. Pînă acum, colectiviştii lectivizat. Muncind organizat, stat pentru construcţii, arhitec­
ţământ şi oultură • a Sfatului Looul II a fost ocupat de eleva teliere s-a făcut o curăţenie e- colectiviştii de aici au devenit tură şi sistematizare are sarcina
popular regional Hunedoara. Florica Reutea, reprezentantă a xemplară, s-au aranjat uneltele din Ruşi au şi predat în între­ fruntaşi la multe lucrări agrico­ balneo-olimaterice. Schiţele de ca, în colaborare cu comitetele
'raionului Orăştie, looul III de şi maşinile, iar în curte, cami­ gime cantitatea de carne con­ le. Nici în ceea ce priveşte con­ sistematizare se vor întocmi executive ale sfaturilor populare
Pe feţele celor cinci elevi din reprezentanţii raionului Brad si oanele. tractoarele şi remorcile tractată şi 4.000 litri lapte. pornind de la factorii economici regionale, să elaboreze schiţe ex­
clasa a Xl-a ai şoolilor medii oraşului Hunedoara, iar locul IV au fost rînduite frumos. Cei care determină dezvoltarea în
din regiunea noastră, se puteau de reprezentantul raionului Al­ care colectau fierul vechi, au G. A. C. Berihatot perspectivă a localităţii pe o pe­
citi emoţiile de care erau cu­ ba. Toţi concurenţii au primit cercetat cu atenţie toate colţi- rioadă de 10-15 ani, ţinînd sea­
prinşi dar şi încrederea în cu­ premii în obiecte : ceasuri, apa­ şoarele din ateliere şi prin curte. In scopul creşterii fondului tractarea de cereale ou statul ma de rolul pe care-1 are locali­ perimentale de sistematizare, în­
noştinţele lor. La început, mai rate de fotografiat, serviete, tre­ centralizat de produse agricole nu s-au lăsat mai p'rejos. In tatea în regiune şi de interde­ soţite de machete pentru cîteva
ales după primele trei întrebări ninguri etc. In scurtă vreme, cîteva re­ şi pentru a obţine mari venituri adunarea generală ţinută nu de pendenţa acesteia faţă de locali­ tipuri specifice de sate, caracte­
puse concurenţilor de profeso­ morci şi o basculantă au fost ristice diferitelor regiuni din
rul examinator Ion Mustaţă, nu In diipă-amiază aceleiaşi zile, încărcate cu 10.000 kg. de fier băneşti, colectiviştii din Berthe- mult, colectiviştii au hotărît tăţile înconjurătoare. In scopul ţara, precum şi proiecte tip pen­
se putea şti cine anume va cîş- în sala noului club din Hune­ vechi. lot vor vinde statului însemna- să vîndă statului 15.900 kg. stăvilirii întinderii exagerate a tru case de locuit şi anexe gos­
tiga concursul. întrebările, des­ doara s-a ţinut un concurs „Dru­ oraşelor, schiţa "de sistematizare podăreşti pentru mediul rural,
tui de grele, puse de examina­ meţii veseli“ organizat tot de Coloana de tractoare cu re­ ReaSizări în sectorul grîu, 6.700 kg. porumb, şi 22.500 va cuprinde. în principal delimi­
tor, erau lămurite cu repeziciu­ Radioteleviziunea romînă. Acest morci, în frunte cu o basculan­ de vînătoare kg. cartofi.. corespunzător specificului regiu­
ne de către elevi. Aşa se face concurs s-a desfăşurat în cadrul tă s-a îndreptat spre depozitul tarea perimetrului localităţii şi nii ca şi nevoilor gospodăreşti
că patru din cei cinci elevi (De­ temei „Frumoasă eşti patria de fier vechi din staţia G.F.R. PETRE FARCAŞIU ale locuitorilor. Aceste schiţe şi
va, Hunedoara, Orăştie şi Brad) mea“, şi au participat cinci echi­ Brad. stabilirea elementelor de bază,
au intrat în concursul de baraj. pe a cîte doi elevi, reprezentanţi corespondent
După fiecare răspuns bun, spec­ ai raioanelor Petroşani, Orăştie Cine sînt cei evidenţiaţi ?
tatorii răsplăteau cit aplauze pe şi Alba şi oraşelor Deva şi Hu­ Greu de spus. Toţi au mun­ Muncitorii şi tehnicienii secto­ m proiecte vor fi folosite ca' model
concurenţi. Pe scenă se aflau nedoara. Cel mai pregătit a fost cit cu tragere de inimă. Iată. rului de vînătoare al întreprin­ în orientarea sfaturilor populare
cei mai buni elevi ai oraşelor şi elevul Ioan Mihuţ din clasa a totuşi, cîteva nume, dintre cel derii forestiere din Orăştie, au Sfatul S. M. T, raionale şi comunale pentru ri­
raioanelor amintite, dar totuşi X-a A, fiu de miner din Petrila, mai buni, între cei buni: mai­ reuşit să îndeplinească cu 15 dicarea nivelului tehnico-edilitar
cel mai bum dintre cei buni s-a reprezentant al raionului Petro­ strul Sturek Ludovic, muncitorii zile mai devreme planul lunar In urmă cu cîteva zile a avut arături, însămînţări, recoltare şi şi înfrumuseţarea satelor.
dovedit a fi Constantin Zamfi- şani., oare împreună ou eleva Viorel Hodrea, Viadimir Anca, la carne de vînat şi combaterea ioc la Ilia sfatul S.M.T. Au par­ treieriş.
roiu, reprezentant al oraşului Lucia Motoc din clasă a X-a A. Remus Nicula, Doina Sgondea, lupilor. Mobilizaţi de brigadierii ticipat preşedinţii gospodăriilor Hotărîrea Consiliului de Mi­
Deva, elev al Şcolii medii „De- a ocupat primul loc în întrecere Ioan Giucnaru, Petru Iiărăguş. Crişan Simion şi Liviu FJîrlea, agricole colective şi ai întovără­ Pe marginea referatului pre­ niştri stabileşte principalele sar­
oebal“ din localitate. Pe lingă şi drep'tul de a reprezenta regiu­ pădurarii din acest sector şi-au şirilor din întreg raionul Ilia, zentat, s-au purtat disouţii care cini şi atribuţii ale direcţiunilor
bicicleta primită şi excursia pe nea Hunedoara în finala pe tară. CORNEL TUDORAN depăşit cu 25 la sută planul- lu-. oonducerea S.M.T. Dobra, şefi au contribuit la stabilirea de de sistematizare, arhitectură şi
secretarul organizaţiei de ^ nar la carne de mistreţ şi şi-au de brigăzi, pontatori alimenta­ măsuri conorete pentru activita­ proiectare a construcţiilor din
V. A. bază P.M R. de la secto- ' îndeplinit în întregime planul tori şi tractorişti ai S.M.T., in­ tea din acest an a S.M.T. Dobra. cadrul sfaturilor populare şi ro­
rul de transporturi Racova de combatere a lupilor. Gu oca­ gineri agronomi etc. In cadrul lul arhitecţilor şefi .ai regiunilor
sfatului S.M.T., tov. Aurel Chi- ACH1M CIBU în conducerea activităţii de sis­
zia vînătorii organizate', s-au rilă, directorul S.M.T. Dobra, a corespondent tematizare şi proiectare.
prezentat un referat asupra fe­
evidenţiat pădurarii Adam Bo- lului cum S. M. T. a asigurat

dea şi Ilie Stoica, brigadierul

Vasile Bogdănescu şi alţii.

A. DRÂGAN

corespondent în anul trecut lucrările de

Spectacol daf de elevi

In regiunea Hunedoara, ă’tît ce timpul per'mîfe, să se înceapă Elevii Şcolii medii din Orăş­ „Sirenă lui Roaitâ", „Să fii par­
plantatul. Practica a arătat că tie au prezentat de curînd, în tidului oştean." şi altele.
Dezvoltarea pomiculturapomii cît şi vita de vie, găsesc cele mai bune rezultate se ob­ sala casei raionale de cultură,
ţin cînd pomii se plantează pri­ un speetacol-concert. Spectaco­ O bună impresie au lăsat, de
condiţii prielnice de creştere şi măvara timpuriu. lul a constat dintr-un apreciabil asemenea, orchestra şi soliştii
rodire. Sute şi mii de hectare număr de piese vocale şi instru­ vocali şi instrumentişti.
Pentru primăvară anului cu­ mentale executate de corul şi
şi viticulturii în regiunea noastră—pot fi puse în valoare prin în­ rent, pepiniera staţiunii pomi­ orchestra şcolii, precum şi de so­ Pentru buna reuşită a spec­
fiinţarea de noi plantaţii. Tere­ cole din Geoagiu, dispune de un liştii vocali şi instrumentişti. tacolului ca şi pentru eforturile
nurile care în prezent sînt folo­ o sarcina importantă depuse de către elevi, comitetul
site drept păşuni sau sînt ne­ bogat sortiment de pomi altoiţi In prima parte a concertului, raional U.T.M. a răsplătit pe
elevii ciclului 1 au executat cinci interpreţi cu diplome şi premii
productive, pot fi redate agricul­ sind fondurile proprii. Şi gos­ şi arbuşti fructiferi. Pentru măr, clntece, printre care „E roşie în obiecte. Astfel, corul ciclu­
podăriile de stat au trecut la în­ gospodăriile colective şi de stat cravata med" şi „Inalţă-te, slă­ lui II a primit o diplomă şi un
turii prin plantarea pomilor şi Astfel, pentru măr, s-au intro­ şi a'lte soiuri, la prun. La fel fiinţarea plantaţiilor pomicole pot procura soiuri timpurii ca : aparat de fotografiat, corul ci­
s-a procedat şi la celelalte spe­ pe suprafeţe mari. Astrahan alb şi roşu, Clar alb vită patrie“. Au fost interpre­ clului mediu o diplomă, iar or­
viţei de vie. Prin plantarea po­ dus portaltoi vegetativi, s-a ur­ cii. Această operaţie va mai şi Roz de Virgini a, soiuri de chestra o diplomă şi un aparat
dura încă cîţiva ani, după care, Sectorul vitipomicol e un sec­ toamnă că Parmen auriu şi' so­ tate apoi mai multe cîntece de de radio.
milor fructiferi pe păşuni sau pe mărit comportarea lor în condi­ procentual, soiurile timpurii vor tor în care trebuie studiate cu iuri de iarnă oa : Ionathan, P a­
scădea cedînd locul soiurilor atenţie condiţiile pedoclimatice tul, Renet de Gampagne, Lon- elevii ciclului II. Elevii ciclului ELENA IOAN
terenurile supuse degradării şi ţiile de climă locale şi s-au sta­ pentru a se putea stabili specii­ don Pepping şi altele; la prun
miai tardive. le, soiurile cele mai potrivite. soiuri timpurii ca Renclod d‘al- mediu au interpretat cîntecele corespondentă
eroziunii, se fereşte solul de ac­ bilit care sînt cei mai potriviţi Un alt sector căruia i s-a dat Soiurile trebuie în aşa fel alese than, caişi 'din soiurile Roşii
incit condiţiile pedoclimatice să timpurii, Falca roşie, Ambrozia
ţiunea distrugătoare a torenţilor pentru soiurile din regiune. Tot importanţă a fost cel al arbuş­ nu stînjenească creşterea şi ro­ şi cea mai bună de Ungaria,
tilor fructiferi ca : zmeura, căp- direa pomilor. piersici din soiurile Floare de
şi vînturilor. Coroanele pomilor aici se urmăreşte selecţionarea şunele şi coacăzele. S-au plantat mai, Regina livezilor, I.H. Hal-
la staţiunea Geoagiu 3,30 ha. cu Pentru ca o plantaţie să reu­ Ie, cireşi şi vişini din soiuri tim­
opresc vînturile, reţin mai multă celor mai buni portaltoi pentru căpşune, de pe care se vor ob­ şească sînt necesare anumite lu­ purii şi tardive, stoloni de căp­
ţine fructe şi stoloni pentru gos­ crări premergătoare. Alegerea şuni, butaşi înrădăcinaţi de
zăpadă şi schimbă microclima­ măr din soiurile de măr locale. podăriile colective. terenului trebuie să se facă în coacăze şi zmeură.
funcţie de speciile şi soiurile ce
tul care devine favorabil cultu­ S-a pus la punct metoda de al­ In acest an, gospodăriile co­ se vor planta. Stabilirea distan­ In regiune s-a creat o bază Brigada ştiinfifică în mijlocul cofeclivişiîior
lective din regiunea noastră vor ţelor de plantare şi a sistemului materială puternică pentru dez­
rilor agricole. toire la cireş, s-au selecţionat planta pe păşuni un număr de pichetaj, trebuie să fie co­ voltarea pomiculturii şi viticul­
mare de pomi fructiferi. Pînă în respunzător, astfel ca plantaţia turii. Statul a utilat şi utilează
In prezent, prin măsurile lua­ din soiurile de pruni locali, prezent, s-au şi repartizat gos­ să prevină eroziunea solului. agricultură cu maşini, tractoa­ Colectiviştii de la gospodăria toare la gospodăriile agricole
podăriilor colective 25.000 bu­ Fiecare specie şi soi cer anumite re, îngrăşăminte chimice şi in- agricolă colectivă „Petofi San- colective.
te de către secţiunea agricolă a portaltoii cei mai potriviţi, iar căţi pomi care vor fi plantaţi pe distanţe de plantare care se aleg secto-îungicide. Trebuie să se dor“ din Deva s-au Intilnit a-
circa 160 ha. La G.A.C. Daia, în funcţie de pantă, expoziţie, folosească toate resursele pro­ cum cîteva zile cu membrii bri­ Cel peste 300 de participanţi
Sfatului popular regional, s-gu pentru caişi şi piersici» s-a ur­ s-au plantat în toamnă şi ur­ tip de sol, soi şi portaltoi. prii, să se îmbunătăţească mă­ găzii ştiinţifice din localitate. au fost mulţumiţi de răspunsu--
mează a se termina de plantat surile ăgrotehnicle, astfel incit în
pus bazele dezvoltării pomiciil- mărit să se obţincă pomii rezis­ în primăvară. 6.000 pomi. O ac­ Procurarea materialului sădi­ toate gospodăriile colective şi "de Membrii brigăzii au răspuns rile date şi au manifestat dorin­
ţiune la fel dc frumoasă se des­ tor şi a celorlalte materiale ne­ cu competenţă la întrebările
ttirii şi viticulturii în gospodă­ tenţi la îngheţ, cu longevitate şi făşoară în G.A.C. Obreja, Tur- cesare înfiinţării unei plantaţii, puse de colectivişti. Au fost puse ţa ca brigada ştiinţifică să mai
daş, Pricaz, întovărăşirea Al- întrebări de astronomie, fizică,
riile colective şi de'stat. Cultura cu producţie mare. maş-Sălişte şi în alte părţi. medicină şi bineînţeles referi- vină in mijlocul lor.

pomilor şî viţei de vie pe s u -. S-au întreprins cercetări pen­ E. MOZEŞ
corespondent
prafeţe mari, este avantajoasă tru depistarea dăunătorilor po­

datorită faptului că măreşte milor care au apărut de curînd

productivitatea muncii şi aduce în regiunea noastră', s-au care

venituri' mari. Pentru crearea nu au fost identificaţi pînă în

plantaţiilor, statul pune la dis­ prezent, cum sînt păianjenii me­ După reorganizarea comifeiului
de conducere al căminului cultural
poziţie credite pe termen lung rilor şi prunilor, diferite viroze

şi dă sprijin tehnic prin ingi­ etc.

neri şi tehnicieni.de specialitate. Pepinierele pomicole ale sta­ In prima jumătate a lunii ia­ brigadă artistică de agitaţie. La
nuarie a.c., s-a trecut la reor­ scurt timp după aceasta, toate
In scopul producerii. materialu­ ţiunii Geoagiu au produs în a- ganizarea comitetului de con­ formaţiile artistice au prezentat
lui săditor, s-au creat pepinie­ nui tfec'ut ceste 100.000 bucăţi ducere al căminului cultural din un frumos program.
comuna Demsuş. Noul comitet,
re viticole şi pomicole. In pepi­ pomi fructiferi din care jumă­ împreună cu profesorii şi învă­ Formaţiile artistice ale cămi-
ţătorii de la Şcoala de 7 ani din mului cultural din Demsuş au
niera pomicolă a Staţiunii expe­ tate s-au livrat gospodăriilor localitate, îndrumaţi de către co­ în plan să prezinte şi alte pro­
rimentale Geoagiu, sînt produşi colective. Pomii' produşi sînt de Multe gospodării colective au e- precum şi organizarea plantaţiei stat să se înfiinţeze plantaţii mitetul comunal de partid, au
anual aproximativ 150.000 pomi calitate superioară, ¦sănătoşi şi fectuat plantaţii folosind fondu­ este b'ine să se facă din timp. Să oomicole pe suprafeţe mari. In înfiinţat o formaţie corală pe grame, atît în localitate cît şi
corespund soiurilor raionate. S-a rile proprii pentru procurarea se stabilească mărimea parcele­ felul, arestai pomicultură regiu­ patru voci, o formaţie de tea­ în satele învecinate.
fructiferi. lor, trasarea drumurilor de ac­ nii noastre va luă o dezvoltare tru, o echipă de dansuri şi o
ces, pichetajitl, procurarea pi- măre si va ’da produse de bună NICOLAE BUTEAŢA
'P rin cercetările întreprinse la căutat să se mărească numărul materialului săditor. Aşa de e-
sfaţiurjea ’ experimentală . G coa-. pomilor din soiurile de. vară ca: xemplu, G.A.C. Sîntandrei a calitate. corespondent

giu, s-au stabilit portaltoii pen­ Astrahan alb şl .roşu. Clar alb plantat 2.000 porni, G.A.C. Gîr- cheţilor şi a .tutorilor. încă de lng. STELIAN CAŢAVELA
tru regiunea noastră la princi­ şi Roz de Virglnia la măr, Tim­ bova, Apoldu de Sus şi Ungu- pe acum, trebuie să se facă
purii de Aiud, Ren'olot de iulie rei, au înfiinţat plantaţii, folo­ gropile şi piohetajul ca îndată Ing. N. CÎNDEA
palele1' şpecjf pomicole cultivate.