Page 21 - 1960-03
P. 21
T
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI MMmMíis&IáT lIU!
LOCURI
TERM O FICÂTE
Anul XII Nr. 1817 j Duminică 6 martie 1980 4 pagini 20 bani
rt t f ’rmjrr.'şr?TC<,K0 E22K 2
încă un sat doara, a început ter-
rnolicarea blocurilor
rad iof îcai nou construite.
Intîlnire cu scriitorul ganizat de secţia de invăţă- zilnic din parchet peste 75 N-a trecut nici o lună de cînd IN CLIŞEU: blocul
m.c. buşteni. întovărăşiţii din Totia, raionul nr. 90, primul bloc
Demostene Botez mînt şi cultură a Sfatului Hunedoara, s-au conştătuit cu termoficat şi staţia dc
La instalarea acestui funi preşedintele lor, tovarăşul Zaha- reincălzire a apei.
cular au muncit cu multă rie Petreu, şi au hotărî! ca prin
In sala festivă a Sfatului popular raional Haţeg. In ca hărnicie muncitorii ion Poia muncă voluntară să contribuie la
popular orăşenesc Deva, scrii nă şi Ion Ardeleanu. radioiicarea satului.
drul seminarului, o serie de
Hotărîrea odată luată, s-a tre
torul Demostene Botez, s-a în- bibliotecari de la cele 9 biblio cut la iapte. Munca n-a fost
tllnit ieri seară cu membrii teci comunale şi de la biblio tocmai uşoară. Întovărăşiţii au
Spectacole, în premieră tăiat copaci din pădure, i-au fa Un nou spectacol
secţiei de literatură şi artă a teca raională, au prezentat sonat şi i-au transportat în sat.
Pe distanţa dintre satele Totia
S.R.S.C. precum şi cu cadre referate şi informări pe dife Ieri seară, circul de stat din şi Petrcni, pe unde urma să fie Colectivul Teatrului de Stai Valea
didactice, elevi, oameni ai rite teme. Tot cu acest pri înşiraţi stîlpii, s-au săpat gro
muncit din localitate, iubito Bucureşti, care se află de cî- pile. Cetăţenii, printre care Pe Jiului Petroşani, la iniţiativa Comite
ri de literatură şi artă. tru Spineanu, Ioan Sîntămărean,
lej, a fost prelucrat şi regu teva zile în Valea Jiului, a S Ioan Spineanu şi alţii, au muncit Patern reduce si tului sindical de instituţie, a pregătit in
neobosit şi în zilele ploioase şi consumul specific de cablu timpul liber un spectacol in afara pro
Cu acest prilej, scriitorul lamentul concursului bienal: prezentat în Petroşani, în X friguroase pentru a termina lu gramului actualei stagiuni. .-4 fost pusă
crarea pînă în ziua de 1 martie, in scenă comedia in trei acte „Casa
Demostene Botez a vorbit ce „Biblioteca în sprijinul con premieră, spectacolul „Arena < aşa cum s-au angajat. din strada Coşbuc nr. 10", de Fiii-
mân Vasitiu.
curajului“. > Cu sprijinul echipei de insta
latori, radioiicarea satului Totia Regia spectacolului aparţine lui Du
lor prezenţi despre scriitori, strucţiei socialiste“. Spectacolul s-a bucurat de o > s-a terminat în ziua de 28 fe mitru Căpitanu, iar scenografia Lidiei
bruarie. Tincuş. Premiera a avui loc in seara
cărţi şi cititori. Participanţii la seminar au caldă apreciere din partea pu- X Am citit cu mult interes ma corei simple (una singură pen zilei de 3 martie, bucurindu-se de o
1OAM INULESCli terialele apărute în ziarul „Dru tru ambele cabluri purtătoare) caldă apreciere din partea spectatori
$ Pentru ziua femeii luat cunoştinţă şi despre sar blicului spectator. < mul socialismului“ la rubrica in locul celei duble, a dus la lor din Petroşani.
tîmplar la secţia de vagoane „Valoarea unui procent“, în soluţionarea cu succes a pro
In cursul zilei de ieri, ma cinile bibliotecilor în vederea ?^ care numeroşi oameni ai mun blemei. Prin aplicarea acestei Spectacolul va fi prezentat in zilele
gazinul textil din Haţeg a fost Echipa de teatru a fabricii ş Simeria-Triaj cii din regiunea noastră vor inovaţii consumul de cablu pen următoare in cluburile întreprinderilor
sărbătoririi zilei de 8 Martie „1 Mai“ Petreşti a prezentat > besc despre lupta lor pentru tru ancore se reduce cu 50 la din Valea Jiului.
ieri în premieră în sala că- $ a pag. 2-3 realizarea de cît mai multe e- sută. Aceasta, reprezintă o eco
aprovizionat cu noi mărfuri şi a aniversării naşterii ma minului cultural din Petreşti, > conomii. Şi noi, lucrătorii din nomie de circa 5.000 lei pentru —O—
piesa de teatru, in limba ger- ^ ° Dezvoltarea economică şi Industria forestieră, sîntem o instalaţie.
pentru femei. Printre noile relui Lenin. culturală a regiunii — părtaşi cu ei la această luptă, Oerotîrea vlnatuluf util
smană „Talia 68“. şi noi depunem eforturi susţi Şi cum noi trebuie să mon
sortimente pe care cumpără Funicular de tip Cu această piesă, formaţia în centrul preocupărilor. nute pentru economisirea fie tăm în cursul anului 1960 12 In ultimii ani, Ocolul silvic din Do*
toarele le vor găsi în maga Mîneciu de teatru de la fabrica „1 <>- (Lucrările Conferinţei re cărui gram de materiale. instalaţii de funicular înseam bra a acordat o deosebită importanţă
zin în ajunul zilei de 8 Mar Mai“ Petreşti se va prezenta nă că vom realiza o economie problemelor legate de paza şi'o cra -
şi la concursul bienal de tea gionale de partid). In prezent, noi sîntem preo de 60.000 lei. tirea vînatultii util şi, în acelaşi timp,
tie, se numără pardesie, fulga In cursul zilei de ieri, a fost tru „I. L. Caragiale“ — faza > cupaţi de extinderea pe scară combaterii răpitoarelor. In acest scop
rine şi alte confecţii, articole raională. tot mai larga a mecanizării După un studiu amănunţit s-au luat măsurile cele mai potrivite.
de marochinărie, stofe pentru dat în folosinţă la exploata transportului în exploatările am constatat că la îndemîna
forestiere. In acest scop, intro noastră mai stau şi alte posi Numai în anii 1958 şi 1959, bună
costume şi rochii, ciorapi re- rea Runcu Mare, din cadrul ducem cu succes funicularul bi bilităţi pentru reducerea consu oară, s-au construit 32 hrănitoare pen
cablu semipermanent de tip tru cervidee şi 60 hrănitoare pentru
lon şi altele. întreprinderii forestiere Hu „Mîneciu“, executat în ţara mului de cablu ca, de pildă, în vînatul mic. De asemeneea, s-au pre
tinderea mai bine a ancorelor, gătit 3 ha. ogoare şi s-au plantat 105
Valoarea mărfurilor noi pri nedoara, un nou funicular de noastră. Pentru instalarea a- reducerea numărului de înfăşu pomi fructiferi. S-au recoltat 32.000
rări pe arborii de susţinere etc. kg. fin, 3.100 kg. frunzare şi 19.600
mite, se ridică la peste 140.000 tip Mîneciu, fabricat la noi în cestui funicular, proiectul tip kg. sîmburi de prune, în scopul hră
Ne angajăm ca prin folosi niră vînatultii. S-au întreprins acţiuni
lei. in acest magazin, deser ţară. -~s s- S v '> „ ' v \ , W ¦ 'V " de instalare prevede folosirea rea din plin a acestor posibili pentru combaterea branconajului şi
virea este asigurată de briga Acest funicular bicablu este pentru ştîrpirea clinilor vagabonzi.
da de deservire „8 Martie“ ancorelor duble (cite o ancoră tăţi şi prin aplicarea inovaţiei
formată din 4 femei. unicul de acest gen instalat în tov. Moscalu, să reducem cu 55 Ga urmare a măsurilor luate, vîna
pentru fiecare din cele două ca tul util a crescut cu 7,7 la suta faţă
regiunea Hunedoara, iar ca la sută consumul de cablu la de anul 1958, iar vînatul răpitor a
bluri purtătoare) din cablu de instalarea funicularelor. Astfel, scăzut cu 13,6 la sută faţă de ace
Seminar cu proporţii este unica instala laşi an. Gele mai bune rezultate în
cite 15 mm. La o asemenea an pînă la finele anului vom pu privinţa măririi efectivului de vînaf
bibliotecarii ţie de acest gen din ţară, a- coră se consumă 300 m.l. de util s-au obţinut în sectoarele nr. 44
tea realiza o economie de cel Muncelu Mare şi nr. 43 Bătrîna (pă
Ieri a luat sfîrşit seminarul vînd o lungime de 3,5 km. Cu cablu. Deci pentru o instalaţie durar de vinătoare Avei Buştea).
puţin 63.000 lei. Cu aceşti bani
cu bibliotecarii din raion, or ajutorul' lui se pot transporta consumul este foarte mare. Nu se pot instala încă două funi-
culare de tip „Mîneciu“.
Pentru succesul campaniei Elisabeta Cristea mai 1 la sută din acest con
agricole de primăvară lucrează la secţia !ng. N. MAZILU
sortare a fabricii de sum reprezintă valoric circa
Gata pentru în săm în fări hirtie „I Mai" Pe şeful serviciului mecano - ener
treşti. Ea îşi depă 100 lei.
Pentru buna desfăşurare a ne. Âu condiţionat întreaga can şeşte norma in fie
campaniei agricole de primăvară, titate de sămînţă de porumb, o- care lună cu 20-25 Problema reducerii coturnu
membrii gospodăriei colective văz, borceag. lucernâ şi trifoi. la sută.
din Leşnic s-au pregătit din vre lui specific de cablu la insta
me. Ei au reparai în întregime Pentru producerea de răsaduri
cele 20 pluguri, 18 grape, 5 se necesare celor 6 ha. grădină iri larea acestor funiculars a fost getic de la Direcţia regională PETRU ILINC A RU
mănători de porumb şi 9 prăsi gată, colectiviştii au pregătit 180 luată de curînd în discuţia co a economiei forestiere corespondent
tori. m.p. răsadniţă. Pe 55 m.p. au
însămînţat varză timpurie, gulii, lectivului de mecanizatori din L3
In scopul obţinerii unor recol salată şi alte legume.
te bogate, colectiviştii din Leş Lucrează simultan la 12 maşinicadrul Direcţiei regionale a e-
nic au transportat la cîmp pen La pregătirile necesare cam
paniei de primăvară au muncit conomiei forestiere. O inovaţie
tru cultura cartofilor şi porum mai mult colectiviştii Andrei
bului 350 tone gunoi de grajd, Buştea, Vornea Ârcadie, Popa a tov. Mihai Moscalu, constind Muncitoarele secţiei de tine Moga şi Anuţa Vădan au înce
iar la grădina de legume 80 to Partenie si alţii. dintr-un distanţier din ţeavă de ret din cadrul Filaturii Lupeni, put şi ele să lucreze simultan la
oţel, care solidarizează ambii obţin succese din ce în ce mai 12 maşini de depănat.
Sa se urgenteze transportul gunoiului suporţi de sprijin pe acelaşi ca importante în întrecerea socia
blu şi care permite folosirea an- listă desfăşurată în cinstea si Această iniţiativă a făcut să
la cimp lei de 8 Martie. sporească simţitor producţia şi
8 M ARTIE productivitatea muncii. In pri
Şi colectiviştii din Sîntandrei te la cîmp peste 1.000 tone gu CINSTEA ZILEI D l Acum cîteva zile, depănătoa- ma zi de muncă simultan la 12
se pregătesc pentru deschiderea noi de grajd necesar culturii po ••*¦*••* * populare romîneşti etc. Corul a rea Marioara Mihai a început maşini de depănat, schimbul
la timp şi desfăşurarea în bune rumbului, sfeclei de zahăr şi interpretat cîntecele „Mama“, să lucreze simultan la 12 ma conclus de Constanţa Moldovan
condiţiuni a campaniei agricole cartofilor. Pînă acum, nu au Schimb de onoare ele plan ale zilei în proporţie de „Privesc din Doftana“, „Suspină şi-a depăşit planul cu 36 la su
de primăvară. Pînă în prezent, transportat însă decît circa 180 200 la sută, Stela Crăciun în Niprul“ etc. şi au fost recitate şini de depănat. Iniţiativa ei a tă, iar în cea de-a doua zi,
ei au condiţionat întreaga canti tone gunoi pentru cultura mare In cinstea zilei de 8 Martie, proporţie de 193 la sută, Magda poeziile „Iubeşte ţara ta“, „Doi schimbul condus de Magda Al-
tate de sămînţă de mazăre, ovăz, şi 300 tone pentru grădină. A- cea de a 50-a aniversare a Zilei Toma în proporţie de 160 la na“ şi altele. trezit un viu interes în rîndul bert, şi-a depăşit prevederile
borceag. lucernă şi au pus la ja - ceastă cantitate e mult prea mi internaţionale a femeii, munci sută etc. planului de producţie cu 42,8
rovizat 5.000 kg. cartofi. Unel că faţă de posibilităţile de care toarele din secţia răsucit a fi Colectează fier vechi celorlalte muncitoare din sec la sută.
tele cu care vor lucra în această dispune gospodăria colectivă. E laturii din Lupeni au organizat Program artistic
primăvară, sînt reparate în în necesar ca consiliul de conduce Pentru a cinsti aşa cum se ţie. Ca urmare, Stela Crăciu-
tregime. Colectiviştii au procurat re şi organizaţia de bază să mo cuvine cea de-a 50-a aniversare
de asemenea 4.000 kg. superfos- a Zilei internaţionale a temeij, neanu, Ida Bejeoaru, Viorica
fat şi 5.000 kg. azotat de amo bilizeze la lucru pe toţi colec brigada de femei din secţia 205
niu. zilele trecute un schimb de onoa Ieri după amiază, în sala fes de la termocentrala Paroşeni a Tovarăşele noastre
tiviştii pentru a transporta la re. In acest schimb au fost an tivă a şcolii pedagogice din ora întreprins zilele trecute o acţiune
In planul de producţie pe a- trenate 35 de temei. Rezultatele şui Deva, elevii clasei a VII a B de colectare a fierului vechi. In Rihtuitoarea Anisia Birîş
nul curent, colectiviştii din Sînt cîmp cît mai urgent cele peste au prezentat un program artistic tr-o singură zi, temeile din a-
andrei au prevăzut să transpor- muncii au tost dintre cele mai eeastă brigadă au colectat şi Anisia Biriş este una din ră. Aşa îi îndeamnă Anisia
500 tone gunoi de grajd care închinat zilei de 8 Martie. Pro predat I.C.M.-ului peste 1.000
bune. Astfel, muncitoarea Ida gramul a cuprins recitări, cînlecc kg. de fier vechi. In această ac tre cele mai harnice munci Biriş pe ceilalţi muncitori ai
există în platformă. ţiune s-au evidenţiat în mod deo
Bojiman şi-a realizat sarcinile sebit tovarăşele Valeria Troica, toare de la cooperativa meş secţiei.
Ioana Buşu şi altele.
teşugărească „Progresul“ din îndemnul acestei femei
Expoziţie cu lucruri
de mină Alba Iulia. Ea lucrează la este susţinut de exemplul
Femeile din oraşul Alba Iulia cusutul feţelor de pantofi. personal.
au muncit cu multă însufleţire
pentru înfîmpinarea cu noi rea Pielea netedă, Cînd s-a ţi
lizări a Zilei internaţionale a fe
meii. Printre realizările obţinute lucioasă, alu nut adunarea
pînă în prezent de aceste temei,
se numără şi deschiderea unei necă cu repe generală de
expoziţii cu lucruri de mînă. Aici
au fost expuse broderii, dantele, ziciune şi pre dare de seamă
cusături, etc. lucrate în clăcile
organizate pe circumscripţii. De cizie sub acut şi alegerea or-
asemenea, mai sînt expuse flori
artificiale şi tablouri. Expoziţia maşinii de cu H ganelor con
are şi un colţ al croitoriei unde
sînt expuse rochiţe şi şorţuleţe sut. Alături ducătoare în
lucrate de elevele cursului de
croitorie. de rihtuitoare. organizaţia de
stocul de fe bază, comu
ţe de pantofi niştii de la
creşte văzînd . Progresul“ Al
cu ochii. Şi zil ba Iulia au a-
nic se intim- les-o în noul
plă la fel. La birou. Frunta
sfîrşitul fiecă şa in produc
rei luni, în ţie, harnica
dreptul nume ANISIA BIRIŞ rihtuitoare A-
lui Anisiei Bi nisia Biriş din
riş, în evidenţele cooperati Alba Iulia, pentru meritele
vei, se scrie: „Depăşit pla sale, a fost de asemenea,
nul cu 20-35 la sută“. realeasă, membră supleantă
— Pentru a ne bucura de a Comitetului raional de par
In anii trecuţi, a început în oraşul Hunedoara construirea unui stadion de (mare ’capacitate. Acum:, lucrările de baSă încrederea cumpărătorilor, tid.
ale noului stadion s-au terminat. După o perioadă de consolidare a gazonului, iubitorii sportului cu bai:.iul rotund vor
asista aici la interesante competiţii sportive. este necesar să dăm numai MARIA BOLDURA
IN clişeu Vedere parţială a noului stadion sportiv „Corvinul“ din Huneăgara- produse de calitate superioa- corespondentă
ivv.y/’WV-