Page 22 - 1960-03

Pag. a
Dezvoltarea economică si culturală a regiunii - in cM vunpcuiiărilor
100QOQQCQGQOQGOQCOOOCQOQOCOCQOGGQ&
y FA trecut un an de la ultima
conferinţă regională de par­
tid. In această perioadă — ca
urmare a traducerii în viaţă
a politicii înţelepte a partidului
de industrializarea socialistă a
ţării, în care rolul primordial îl
are dezvoltarea industriei grele
— tabloul industrial al regiunii
a fost complectat cu noi unităţi
ale industriei grele, cum sînt
laminorul de 650 mm., melanjo-
rul de 600 tone, bateria a lIT-a
de cocs, cele patru cuptoare car-
bo-fluid, furnalul nr. 1 Călan.
reconstruit la capacitate dublă
şi modernizat ş. a.
Odată cu această dezvoliare.
a crescut importanţa regiunii în
ansamblu! economiei naţionale,
ea ocupînd deja primul loc în
ceea ce priveşte producţia de căr­
bune şi metal.
Sub conducerea organizaţiilor
de partid, minerii, siderurgiştii,
constructorii şi celelalte catego­
rii de oameni ai muncii au des­
făşurat în anul trecut o activi­
tate rodnică pentru traducerea
în viaţă a sarcinilor izvorîte din
documentele Congresului al II-
tea al partidului şi plenarelor
C.C. al P.M.R., precum şi a sar­
cinilor cuprinse în hotărîrea
100.000 tone ofel peste p lan — im
obiectiv important şi pe deplin
realizabil
Cu simţul de răspundere pro­
priu comuniştilor, delegaţii la
conferinţă au analizat căile şi
mijloacele de traducere în viaţă
’a sarcinilor puse de partid şi gu­
vern de a spori simţitor produc­
ţia de metal. Punînd în centrul
atenţiei dezbaterea acestor pro­
bleme, conferinţa a scos în evi­
denţă înţelegerea' şi însuşirea
de către organizaţiile de partid
şi de masa largă a comuniştilor,
a politicii partidului de industria­
lizare socialistă a ţării şi hotă­
rîrea lor de a luptaj cu toată
fermitatea pentru traducerea' în
viaţă a acestei politici. In cuvîn-
tul delegaţilor la conferinţă s-a
reflectat însăşi hotărîrea şi entu­
ziasmul cu care luptă muncitorii,
inginerii şi tehnicienii pentru în­
deplinirea sarcinilor trasate de
partid privind sporirea producţiei
de metal.
— Dezbaterea largă a sarcini­
lor puse de conducerea partidului
în faţa siderurgiştilor de a spori
simţitor producţia’ de metal, de
a ridica productivitatea muncii
prin obţinerea unor indici mai
înalţi de utilizare a agregatelor,
de a reduce preţul de cost şi a
îmbunătăţi calitatea metalului —
a spus în cuvîntul său tovarăşul
Iordan Bacnet, secretarul co­
mitetului de partid din G. S. H.
— a trezit în rîndul comunişti­
lor şi al muncitorilor, inginerilor
şi tehnicienilor fără de partid un
puternic elan mobilizator. Go-
lectivele secţiilor din combinat
îşi manifestă zi de zi hotărîrea
neclintita de a face tot ce le stă
în putinţă pentru a îndeplini şi
depăşi angajamentele luate în
faţa partidului. Gele 11.400 tone
aglomerat, 4.400 tone fontă,
14.000 tone oţel şi aproape
20.000 tone laminate date peste
plan de la începutul anului sînt
rezultatul acestei hotărîri — re­
zultat care ne întăreşte Convin­
gerea că siderurgiştii noştri îşi
vor respecta întocmai cuvîntul
dat.
Această hbtărîre a siderurglş'-
’ti'lor hunedoreni s-a reflectat şi în trecerea socialistă este mai bine
cuvîntul rostit de prim topitorul
Iulian Ispas, venit împreună
cu o delegaţie de muncitori pen­
tru a saluta conferinţa în nume­
le oţelarilor.
— Noi, oţelarii — a spus el —
sîntem conştienţi oît de mare
este nevoia de metal pentru a se
asigura înfăptuirea politicii par­
tidului de industrializare socia­
listă' a ţării. De aceea, noi, mun­
citorii, inginerii şi tehnicienii
secţiei a Il-a oţelărie, aducem
conferinţei, odată cu salutul no­
stru, darul ce l-am pregătit:
12.000 tone metal realizat peste
plan în lunile ianuarie şi fe­
bruarie şi raportăm în acelaşi
timp că ne-am angajat să pro­
ducem peste plan, pînă la sîîrşi-
tul anului 36.000 tone oţel.
Vorbind despre preocuparea o-
ţelarilor pentru sporirea produc­
ţiei de metal, Eroul Muncii So­
cialiste Ştefan Tripşa, a în­
făţişat pe larg experienţa colecti­
vului secţiei a Il-a oţelărie, care
a reuşit să .lichideze rămînerea
în urmă şi să se situeze în rîn­
dul colectivelor fruntaşe.
— Succesele noastre —- a spus
ei — nu sînt întîmplătoare. Ele
sînt rezultatul activităţii intense
desfăşurate în rîndul oţelarilor
de organizaţia de partid, de co­
munişti. Organizaţia de bază din
secţie a trasat sarcini concrete,
legate de procesul de producţie,
Conferinţei regionale din anuil
trecut.
Bilanţul acestei activităţi este
concretizat în cele 105.000 tone
cărbune, 1.200 tone minereu de
fier, 30.000 tone fontă şi 51.000
tone oţel date peste plan, în
creşterea producţiei industriale
globale cu 19,6 la sută şi a pro­
ductivităţii muncii cu 12 la sută
fată de anul precedent, în rea­
lizarea unei economii la preţul
de cost de peste 100.000.000 lei.
Rezultate bune au fost obţinute
şi în transformarea socialistă a
agriculturii, sectorul sociaiist-
cooperatist, cuprinzînd în pre­
zent peste 71 la sută din supra­
faţa agricolă a regiunii din care
30 la sută este colectivizat.
Analizînd pe larg munca de­
pusă de organizaţiile de partid,
de masă, de stat şi economice
pentru obţinerea acestor rezulta­
te, scoţînd în evidenţă experinţa
bună acumulată precum şi lip­
surile care mai există şi cauzele
acestora, conferinţa şi-a concen­
trat atenţia principală asupra
sarcinilor importante ce revin
oamenilor muncii din regiune din
hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R.
din decembrie 1959 în ceea ce
priveşte planul de stat pe anul
1960.
tuturor membrilor şi candidaţilor
de partid şi controlează îndea­
proape cum sînt duse la îndepli­
nire. Activitatea conducerii ad­
ministrative a secţiei este anali­
zată sistematic, controlată şi în­
drumată. In ultimul timp orga­
nizaţia de partid din secţie a
început să pătrundă mai adîno
în problemele producţiei. Pro­
bleme tehnice importante cum
s în t: problema profilului normal
al cuptoarelor, scurtării duratei
şarjelor şi altele au constituit o-
biectul preocupării atente a orga­
nizaţiei de bază fiind temeinic a-
nalizate cu sprijinul cadrelor de
specialişti din rîndul membrilor
de partid. Organizaţia de bază
manifestă o grijă deosebită pen­
tru atragerea muncitorilor, ingi­
nerilor şi tehnicienilor la'rezolva­ extinderea mecanizării. Ca urma­
rea problemelor legate de îmbu­
nătăţirea procesului tehnic de
producţie. Ga urmare a sprijinu­
lui de care se bucură din partea
organizaţiei de ba'ză, mişcarea de
inovatori s-a lărgit şi desfă­
şoară o bogată activitate orien­
tată spre rezolvarea problemelor
tehnice. Gele 6 colective de ino­
vatori, care s-au format în secţie
au făcut, de la începutul anului,
peste 50 propuneri de inovaţii,
din care numai două din inova­
ţiile mai Importante acceptate a-
duc o economie anuală după an-
tecalculele făcute, de peste 6 mi­
lioane lei.
Rezultatele bune obţinute de
colectivul secţiei se datoresc şi
faptului că s-a întărit munca
sindicală. înainte vreme, la noi
se obişnuia câ după luarea an-
gajamentelor^ să nu se mai o-
cupe nimeni de mersul întrecerii
pînă la încheierea bilanţului. La
aceasta contribuia şi faptul că
de multe ori angajamentele
luate în întrecere nu erau bine
glndite. Lucrul acesta nu era să­
nătos. El făcea ca preocuparea
muncitorilor pentru traducerea
în viaţă a angajamentelor să fie
slabă, dînd întrecerii un carac­
ter formal. Acum lucrurile s-'ău
schimbat în secţia noastră. în ­
organizată. Angajamentele luate
sînt dezbătute cu simţ de răs­
pundere în consfătuirile de p'ro-
ducfie. Gomitetul sindical de
secţie acordă o atenţie mai mare
evidenţei şi popularizării rezul­
tatelor. La fiecare loc de muncă
există grafice care sînt complec­
tate zilnic cu rezultatele obţinu­
te în îndeplinirea sarcinilor de
plan şi angajamentelor. Agita­
torii ţin de asemenea munci­
torii la curent cu mersul între­
cerii socialiste. In secţie s-a for­ structorii hunedoreni — ca ur­
mat o comisie care din patru
în patru zile se întîlneşte pentru
analizarea rezultatelor obţinute
în întrecere. Agitaţia vizuală
este mai concretă, mai strîns le­
gată de sarcinile secţiei. Ea sti­
mulează pe fruntaşi şi critică
pe cei rămaşi în urmă, arată
care sînt urmările slabei preo­
cupări pentru reducerea preţului
de cost şi pentru îmbunătăţirea
calităţii metalului.
De sarcina sporirii producţiei
de metal s-a ocupat pe larg în
cuvîntul său şi tovarăşul Nico-
lae Catană, director general al
G. S. H.
— Angajamentele luate de
colectivul combinatului nos­
tru în faţa conferinţei —
a spus el — de a da peste
plan, pînă la sfîrşituî anului,
1-7.000 tone cocs metalurgic,
mmm mmmmwr fir. 1617
0!»OOCXH^OOOC^XXX>CCXX>OOOOOCXXXXXXXnX9GOOC%}OCC^XX»JCK^KKX^OCOOOOCO(XX}OOOOOC}OOOOC
Sîntem conştienţi de lipsu­ depună eforturi în continuare
Lucrările Conferinţei regionale de partid rile pe care le mai avem pentru ridicarea nivelului activi­
— a arătat tovarăşul Cogan — tăţii şi întărirea rolului condu­
îndeosebi în ce priveşte discipli­ cător pe şantiere, să desfăşoare
na şi gospodărirea materialelor o mai largă muncă politică în
lOd.OOO tone aglomerat fieros, avem dese defecţiuni şi deranja­ comuniştilor din aceste întreprin­ pe şantiere. De asemenea, con­ cadrul brigăzilor şi echipelor,
20.000 tone fontă, 100.000 tone mente în funcţionarea furnalelor deri, să acorde în viitor o preo­ ducerea I.C.S.H. s-a preocupat să dezvolte simţul de răs­
oţel şi peste 40.000 tone lamina­ şi cuptoarelor Martin care duc cupare sporită pentru descoperi­ slab de întărirea muncii în ca­ pundere al inginerilor, maiş­
te, nu sînt uşoare dar sînt ab­ ia stagnări şi la pierderi de me­ rea şi folosirea cît mai deplină drul brigăzilor şi de întărirea sim­ trilor şi şefilor de echipe pentru
solut posibil de realizat. Garan­ tal. După dezbaterea planului de a rezervelor existente în cadrul ţului de răspundere al şefilor de asigurarea intrării în funcţiune;
ţia îndeplinirii acestor angaja­ măsuri cu comuniştii şi masa de secţiilor. Conferinţa a cerut or­ brigăzi. Ca director al I.G.S.H. a fiecărui agregat la termenul
mente o constituie hărnicia mun­ muncitori, multe deficienţe de ganizaţiilor de partid să ridice mă angajez, în numele colecti­ prevăzut sau înainte de termen.
citorilor noştri care luptă cu ab­ acest fel au fost înlăturate. A- în continuare nivelul activităţii vului întreprinderii, să muncim In strînsă legătură cu celelal­
negaţie pentru îndeplinirea sar­ ceasta nu înseamnă însă că nu lor şi să desfăşoare o mai largă în aşa fel îneît toate termenele te sarcini în domeniul industriei
cinilor trasate de partid, o con­ putem obţine rezultate şi mai activitate politică în rîndul mun­ de dare în folosinţă a noilor a- s-a analizat în conferinţă acti­
stituie întărirea activităţii orga­ bune. In cadrul combinatului e- citorilor siderurgişti, convin- gregate siderurgice să fie res­ vitatea în sectorul construcţii­
nizaţiilor de partid. Sarcina xistă încă rezerve foarte mari gîndu-i de importanţa pe care pectate cu stricteţe,
lor social-culturale. Conducerea
noastră principală este ca în a- de sporire a producţiei, de creş­ o are pentru înflorirea patriei, Pe baza angajamentelor luate T.R.G.L.H. preoţim şi organiza­
de constructori de a da în func­
nul 1960 să ajungem la nivelul tere a productivităţii muncii şi pentru avîntul întregii industrii, ţiune cu 450 zile înainte de ter­ ţiile de partid şi organele admi­
indicilor realizaţi de celelalte reducere a preţului de cost. pentru dezvoltarea socialistă a men 15 obiective industriale im­ nistrative de pe şantierele aces­
ţări socialiste în folosirea agre­ agriculturii şi pentru ridicarea portante, conferinţa a stabilit ca tei întreprinderi au fost critica­
gatelor siderurgice. Realizarea Dezbătînd aceste probleme, nivelului de trai, fiecare tonă de sarcină pentru organizaţiile de te cu severitate pentru neînde-
de indici mai înalţi nu se poate conferinţa a cerut organizaţiilor metal dată peste plan. partid de a lupta pentru înde­ plinlrea sarcinilor de plan pri­
însă obţine în condiţiile în care de partid, conducerilor tehnice plinirea acestor angajamente în vind construcţia de apartamente,
ale întreprinderilor siderurgice,
pentru slaba preocupare faţă de
aşa fel înoît cuptorul Martin nr.
O condiţie a îndeplinirii angajamentelor siderurgiştilor: 4 să fie dat în folosinţă pînă la lichidarea lipsurilor existente pe
şantiere.
data de 23 August 1960, ba­
cărbune cocsificabil, minereuri fieroase teria a 4-a de cocs — pînă la 15 Conferinţa a cerut organiza­
şi fier vechi în cantităţi suficiente decembrie (începerea încălzirii), ţiilor de partid, comuniştilor, să
instalaţia de aglomerat autoîon- depună toate eforturile pentru a
Lucrările conferinţei au scos reuri fieroase sînt conştienţi de doara şl celelalte întreprinderi dant —¦pînă la 15 aprilie 1960, îndeplini sarcina prevăzută pen­
în evidenţă hotărîrea minerilor sarcina de mare răspundere ce din regiune, care concură la spo­ turnătoria de lingotiere Călan —
de a sprijini prin cantităţi tot Ie revine pe baza hotârîrii ple­ rirea producţiei de metal, cum pînă la 1 iulie 1960 etc. tru acest an de a se construi în
mai mari de cărbune cocsifica­ narei G.G. al P.M.R. din decem­ sînt G.C.V.J., întreprinderile mi­
bil şi minereuri fieroase de bună brie 1959 — a spus tovarăşul niere Teliuc şi Ghelar, uzina Conferinţa a cerut organiza­ regiune un număr de 2.600 a-
ţiilor de partid de la I.G.S.H. să
partamente lă un preţ de cost re­
dus şi de calitate bună.
calitate date peste plan lupta Nicolae Jurcoane, directorul „Vieforia“-Gălan, C.F.R. Sime-
Pentru practicarea unei agriculturimuncitorilor siderurgişti pentru I. M. Teliuc — deoarece spo­ ria şi altele nu a existat întot­
rirea producţiei de metal ne­ deauna—îndeosebi din vina G. S.
intensive, pentru dezvoltarea şepteiuiui— Colectivul minei Lupeni, cesită cantităţi sporite de mi­ H. — o colaborare strînsă pen­
sporirea producţiei de metal.
proprietate obşteascăprincipala mină furnizoare de nereu fieros. In anul curent tru rezolvarea problemelor mai
minerii din Teliuc trebuie să pro­ complicate. Din această cauză au
cărbune cocsificabil — a spus ducă cu 42 la sută mai mult mi­ fost cazuri cînd activitatea u- Alături de problemele privind colte mai mari, a arătat că â-
tov. inginer Gheorghe Iliescu — nereu fieros decît în anul trecut. nora din aceste întreprinderi a dezvoltarea industriei şi spori­ ceste rezultate pot fi încă mult
a înţeles importanţa pe care Noi, comuniştii, considerăm ca avut de suferit. rea producţiei industriale, de pro­ îmbunătăţite.
o are sporirea producţiei de căr­ o datorie de cinste depăşirea an­ blemele creşterii rapide a pro­
bune cocsificabil în creşterea gajamentului luat de a da pînă Este necesar ca C. S. FI. să ducţiei de metal, conferinţa a a- — Oare — a întrebat el —
producţiei de metal. Cu toate că la sfîrşituî anului 10.000 tone acorde mai multă atenţie res­ oordat un loc important dezba­ nu putem să obţinem recolte mai
în 1959 au avut un plan cu mult de minereu fieros peste plan. pectării obligaţiilor contractuale terii problemelor privind dezvol­ mari de 3.500 kg. porumb boabe,
mai mare deoît în 1958, minerii pe care le are faţă de celelalte tarea şi consolidarea sectorului L800 kg. grîu şi 18.000 kg. car­
din Lupeni — mobilizaţi de or­ Avem condiţii pentru acea­ întreprinderi. socialist al agriculturii. Nume­ tofi, în medie la hectar, cît am
ganizaţia de partid — au ex­ sta In anul care a trecut la roşi delegaţi au vorbit cu mîn- obţinut în anul trecut în gos­
tras peste sarcinile de plan a- mina noastră au fost puse în In dezbaterile conferinţei s-a drie despre rezultatele frumoa­ podăria noastră ? Noi sîntem si­
proape 6.000 tone cărbune. A- funcţie mai multe instalaţii de subliniat cu tărie necesitatea in­ se obţinute în lărgirea sectoru­ guri că da. Pentru aceasta, însă
ceastă creştere s-a făcut în cca mare productivitate şi s-au exe­ tensificării acţiunilor pentru co­ lui sooialist-cooperatist care cu­ este nevoie să primim un sprijin
mal mare parte pe seama sporirii cutat noi lucrări de deschideri lectarea fierului vechi şi expe­ prinde în prezent 71 la sută din mai mare din partea specialişti­
productivităţii muncii, care a fost şi pregătiri. Aceasta ne va dierea lui către oţelării. suprafaţa agricolă a regiunii — lor în domeniuil agriculturii în
cu 10,6 la sută mai mare decît da posibilitatea să muncim din care 30 la sută colectivi­ orientarea şi îndrumarea activ:-
în anul precedent. La aceste rea­ Conferinţa a apreciat ca valo­ zat — şi au arătat că aceste re­ lăţii noastre, precum şi in ridi­
lizări a contribuit într-o măsură mai bine, ma'i cu spor. Noi roasă iniţiativa ceferiştilor sime- zultate se datoresc muncii răbdă­ carea nivelului de cunoştinţe a-
însemnată personalul tehnic-in- ne dăm seama că în acti­ rieni de a veni în sprijinul si­ toare de convingere desfăşurată grozootehnice al colectiviştilor.
gineresc care a fost atras de vitatea noastră avem şi unele derurgiştilor prin strîngerea şi de organizaţiile de partid în rîn­
organizaţia de partid la îmbună­ lipsuri prin care facem greutăţi trimiterea către oţeiăriile din Hu­ dul ţăranilor muncitori şi res­ Analizînd munca depusă de or­
tăţirea procesului tehnologic şi combinatului siderurgic. Ne dăm nedoara a unor importante can­ pectării ou stricteţe â principiu­ ganizaţiile de p’artid pentru con­
scama de faptul că în prezent ca­ tităţi de fier vechi şi a arătat lui. liberului consimţămînt. solidarea sectorului socialist al
re a acestei preocupări, tăierea litatea minereurilor nu satisface necesitatea ca această iniţiativă agriculturii, conferinţa a apre­
cu haveza a crescut cu 223 la întotdeauna cerinţele fumalişti- să fie extinsă în fiecare unitate In cuvîntul său, tovarăşul ciat cţa fiind încă şlqbji R eocu­
sută faţă de anul precedent. De lor şi ne vom strădui să ne îm­ industrială, şantier şi sat. Con­ Aurel Bulgărea, secretar al parea lor pentru îndriim&rea' con­
asemenea, s-a extins armarea bunătăţim munca în acest sens. ferinţa a 'cerut organizaţiilor de Comitetului regional de partid, cretă a gospodăriibŞ ?grÎcoP '• ••
metalică în abataj precum şi in­ masă şi în primul rînd organi­ a subliniat metodele bune folo­ leotive şi înto/ărăşirîror în •
troducerea sistemului de armare Analizînd în spirit critic şi au­ zaţiilor U.T.M., sfaturilor popu­ site de unele organizaţii de par­ vitatea lor, pentru mobil;/'
cu bolţari din beton. Noi, mi­ tocritic activitatea lor, delegaţii lare, U.R.C.G., comitetelor de fe­ tid pentru atragerea ţăranilor ţăranilor colectivişti la în;’.,; -
nerii din Valea Jiului — minerilor au arătat în conferinţă mei, să întreprindă acţiuni care muncitori în sectorul socialist al nirea planului de producţie,
şi o serie de deficienţe care-i să ducă la strîngerea şi trimi­ agriculturii. Printre acestea, el însuşirea şi aplicarea regr':' ¦
a asigurat el conferinţa — împiedică să obţină realizări terea către oţelării a unei canti­ a amintit metoda folosită de une­ agrozootehnice. Lipsuri serica ;
mai mari. Astfel, ei au vorbit de tăţi de cel puţin 10.000 tone fier le organizaţii de bază de la sate există încă În activitatea apr-".'-
vom depune toate eforturile pen­ greutăţile pe care le creează de a dezbate în adunări deschi­ tulul tehnico-ingineresc din do­
C.F.R.-ul care nu asigură în mod vechi pînă la sfîrşituî anului cu­ se problemele privind transfor­ meniul agricol. Situaţia existentă
tru a asigura industria siderur­ ritmic vagoanele necesare pentru rent. marea socialistă a agriculturii, in prezent, cînd numai o mică
expedierea producţiei de la pre- piecum şi metoda folosită de u- parte a acestui aparat munceşte
gică cu cărbunele cocsificabil paraţiile de cărbuni din Valea Conferinţa regională de partid, nele organizaţii de bază de a direct pe teren, fără să-şi aducă
Jiului precum şi unele greutăţi antrena în munca de lămurire a aportul pe măsura posibilităţilor
necesar. Din însărcinarea comu­ ţinînd seama de necesitatea spo­ ţăranilor individuali pe cei mai la sporirea producţiei agricole,
create în urma slabei preocupări buni ţărani colectivişti şi de a trebuie îndreptată.
niştilor de la mina Lupeni rapor­ ririi producţiei de metal, precum orienta agitatorii şi pe toţi cei ca­
a Ministerului Industriei Grele re duc muncă de lămurire în ve­ In conferinţă s-â analizat şi
tez conferinţei că ne angajăm să şi de angajamentele importante derea lărgirii sectorului socia­ problema dezvoltării şepteluiui
pentru aprovizionarea cu diferite list, să-şi convingă, fiecare, în proprietate obştească.
extragem, pînă Ia sfîrşituî anu­ luate de siderurgişti, a pus în primul rînd rudele, prietenii, ve­
maşini, utilaje şi materiale. cinii. O contribuţie însemnată a In legătură cu aceasta, mai
lui, cel puţin 15.000 tone căr­ faţa organizaţiilor de partid din adus-o organizarea de vizite ale mulţi delegaţi au vorbit pe larg
De asemenea, din discutarea colectiviştilor în unele sate, pre­ de construcţiile de adăposturi
bune cocsificabil peste plan. industria extractivă sarcina de a cum şi vizitarea gospodăriilor a- din G.A.C. şi întovărăşiri. Con­
acestor probleme s-a desprins grioole colective fruntaşe de că­ ferinţa a manifestat' o preocu­
In acest sens au vorbit şi alţi mobiliza minerii în vederea rea­ tre un număr tot mai mare de pare deosebită pentru sporirea'
faptul că între conducerea com­ ţărani muncitori individuali, lu­ volumului şi reducerea costului
delegaţi ai comuniştilor din Va­ lizării unei producţii de 17.000 crători ai sfaturilor populare, acestor construcţii.
binatului siderurgic din Hune­ activişti ai organizaţiilor de ma­
lea Jiului, Teliuc şi Ghelar. tone cărbune special şi 20.000 să etc. Folosirea mai largă a bri­ — Cum am reuşit — a între­
găzilor artistice de agitaţie, a bat tovarăşul Teodor Mure-
— Minerii care extrag mine­ tone minereu de fier peste plan. formaţiilor artistice de amatori, şan, prim-seoretar al Comitetu­
staţiilor de radioficaxe şi a mij­ lui raional de partid Haţeg —
Nici o întârziere în darea în folosinţă loacelor de agitaţie vizuală, pen­ să construim un număr însem­
a noilor agregate siderurgice! tru popularizarea rezultatelor ob­ nat de adăposturi pentru vite
ţinute în sporirea recoltelor şi
In condiţiile dezvoltării con­ rea dării în folosinţă a bateriei conducerii întreprinderii, activi­ creşterea nivelului de trai al ţă­ mari fără să ne coste în medie
tinue a industriei siderurgice, a IlI-a de cocs a creat greutăţi tatea şantierelor. La aceste a- ranilor colectivişti şi întovără­ mai mult de 30.000 lei un grajd
sarcina sporirii producţiei de în îndeplinirea planului produc­ nalize participă şi secretarii or­ şiţi, a contribuit la crearea cli­ pentru 50 capete de vite? — Noi
metal depinde în măsură hotă- ţiei de cocs. ganizaţiilor de bază şi preşedinţii matului favorabil lărgirii secto­
rîtoare de intrarea în funcţiune comitetelor sindicale de secţii. rului socialist al agriculturii din — a dat el răspunsul — acordăm
la timpul prevăzut a noilor o- In ouvîntul său, tovarăşul regiunea noastră. toată atenţia resurselor existen­
bieotive aflate în construcţie şi Alexandru Cogan, directorul In felul acesta nu putem face te pe plan local. Piatră avem,
de calitatea acestora. Lucrările I. G. S. H, a arătat că or­ greşeli prea mari, iar lipsurile Tovarăşii Ştefan Boureanu,
conferinţei regionale de partid ganizaţiile de partid şi con­ şi greşelile care se constată nu Gheorgiie Homoşteanu, Alexan­ material lemnos de asemenea a-
au scos în evidenţă rezultatele ducerea întreprinderii de la pot fi de durată prea mare. Da­ ve.m. In fiecare gospodărie şi în­
bune obţinute anul trecut de con­ I.G.S.H. au tras concluzii se­ torită întăririi controlului de dru Şuluţiu şi alţi vorbitori, au tovărăşire se găsesc şi „specia­
rioase afft din critica ce li s-a partid, lipsurile sînt semnalate arătat câ succesele obţinute în liştii“ necesari: zidari, lemnari,
mare a măsurilor luate de Go- făcut de plenara G.G. al P.M.R. imediat şi se iau măsuri pentru transformarea socialistă a agri­ fierari, pe care-i antrenăm îm­
mitetul regional de partid, în din decembrie 1959, cît şi din înlăturarea lor. Toate acestea au culturii se datoresc în primul preună cu alţi cetăţeni la acţiu­
urma analizării activităţii din oriticile îndreptăţite ale siderur­ contribuit într-o măsură foarte rînd creşterii rîndurilor şi ridi­ nile obşteşti pentru construirea
giştilor. mare ca o bună parte din lip­ cării nivelului activităţii orga­ acestor adăposturi. Noi n-am a-
acest sector, eforturile depuse de surile existente în 1958 să fie nizaţiilor de partid de la' sate. coperit grajdurile cu ţiglă de ca­
— Trebuie să arăt conferinţei lichidate şi evitate în 1959. Pen­ litatea I-a. Am folosit în acest
ei pentru lichidarea unora din — a declarat el — că dacă în tru prima dată, în anul trecut In conferinţă s-a subliniat că scop ţiglă de calitatea Ii-a
lipsurile pentru care au fost cri­ întreprinderea noastră au exis­ planul de producţie a! I.C.S.H. a succesele obţinute în lărgirea precum şi alte mijloace care ne­
ticaţi în anii trecuţi, pentru scur­ tat pe parcursul anului trecut fost realizat în condiţii mai bu­ sectorului socialist al agricultu­ alt costat mult mai ieftin. Este a-
tarea timpului de execuţie a unor unele lipsuri serioase, aceasta ne. O serie de agregate impor­ rii trebuie consolidate prin în­ devă-ra-t că grajdurile noastre nu
lucrări importante, preocuparea s-a datorat şi faptului că n-am tante au fost date în funcţiune tărirea economico-orga mizator ică sînt atît de frumoase ca cele oa-re
crescîndă pentru a da în folo­ simţit întotdeauna controlul şi e- la termen şi unele chiar înainte de a unităţilor sooialist-cooperatis- se construiesc în alte părţi cu
sinţa siderurgiştilor numai lu­ xigenţa organizaţiei de partid. termen. De asemenea, angaja­ te, prin organizarea muncii în a- 150.000 lei, dar sînt ieftine şi
crări de bună calitate şi pentru Acum lucrurile stau cu totul mentul de a se realiza economii ceste unităţi şi aplicarea de mă­ totuşi bune. Şi, ceea ce este îm i
reducerea preţului de cost. altfel. Organizaţiile de partid e- la preţul de cost de 5,3 milioane suri agrotehnice îneît să se ob­ irriportant, ele sînt pline de ani­
xercită cu mai multă competen­ lei a fost depăşit, economiile rea­ ţină producţii cu mult superioa­ male, fapt care a contribuit ca ra­
Vorbind despre aceste realiză­ ţă şi perseverenţă dreptul de lizate ridieîndu-se la aproape 8 re la hectar. ionul nostru să fie în f-runte pe
ri, delegaţii la conferinţă s-au control. milioane lei. Pentru anul acesta, regiune în ceea ce priveşte încăr­
oprit şi asupra lipsurilor care colectivul întreprinderii s-a' an­ Tovarăşul Ion Popa, preşe­ cătura la hectar în sectorul so­
mai există în acest sector ară- Controlul comitetului orăşe­ gajat să realizeze 6,5 milioane dintele G.A.G. din Pricaz, înfă- cialist, avînd 20,1 taurine, din
tînd greutăţile pe care le cau­ nesc, al comitetului de partid iei economii la preţul de cost. ţişînd conferinţei rezultatele bu­ care 12,4 vaci, la suta de hec­
zează nedarea în funcţiune la din întreprindere şi al organi­ Acest angajament va fi realizat ne obţinute de colectiviştii din tare.
termenele prevăzute a unor o- zaţiilor de bază se face simţit Pricaz, oa urmare a organizării
biective industriale. din plin pe toate şantierele. Se­ In această direcţie au şi apărut Trebuie arătat însă că delega­
cretarii şi birourile organizaţiilor mai bune a muncii în brigăzi şi ţii care au luat cuvîntul în pro­
—- Ce folos — a sp’us tova­ de bază cunosc problemele con­ unele iniţiative preţioase. Con­ repartizării pe echipe şi oameni blema dezvoltării şepteluiui, au
răşul Anton Răceanu — că crete ale producţiei şi trag la vorbit prea puţin despre latura
furnaliştii de la Călan s-au anga­ răspundere pe şefii de şantiere structorii de la grupul IV şi-au a culturilor prăsitoare şi cointe­ ei principală şi anume dezvolta­
jat să depăşească anul trecut pentru lipsurile oare se manifes­ rea bazei furajere prin extindc-
planul de producţie la fontă, da­ propus ca de la fiecare bloc cu
că I.G.S.H. a întîrziat termina­ tă la locurile de producţie. Săp-
rea reconstrucţiei furnalului nr, 24 apartamente să economisea­
1 ! Această întîrziere ne-a cos­ tămînal se analizează la comite­
tat mii de tone de fontă. scă materiale pentru un apar­
tul de partid al întreprinderii, în
Participanţii la conferinţă au tament în plus. Aceasta înseam­
prezenţa unui secretar al comi­
nă că Ia fiecare 24 de blocuri
se poate construi un bloc numai
arătat de asemenea că întîrzie- tetului orăşenesc de partid şi a din materiale economisite.
resării lor în obţinerea da re­ (Confinuare în pag. IIl-a)