Page 23 - 1960-03

Nr. 1617 . DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 9

-¦

O victorie istorică

30000QOOQCOO«XX>OOOOCOQ300tXIOOOCOOOCOOCQCXXXXÎQÎXKfcXOOCXXX)OG<X>008000CaoaaO^^ a poporului

(Urm ate din pag, tl-a ) cinilor privind dezvoltarea şep- lor de partid sarcina’ de a des­ rile de la disciplina de partid partid să întărească controlul a- 15 ani de la instaurarea primului guvern democratic
teiului proprietate obştească, con­ făşura o astfel de muncă de e- şi alte manifestări nesănătoase supra muncii de propagandă şi
rea cultivării de porumb siloz. ferinţa a stabilit ca în anul 1960 ducare partinică în cit fiecare apar tocmai acolo unde munca agitaţie, să imprime acestei
Aceasta denotă că sarcinile tra­ să se cultive 1.100 ha. porumb membru şi candidat de partid să de educare marxist-leninistă la­ munci un conţinut mai bogat şi
sate de plenara G.G. al P.M.H. siloz, asigurîndu-s^ cel puţin. 12 înţeleagă că orice încălcare a să de dorit. De aceea, ea a pus un caracter mai combativ ca ea
din decembrie 1959, în această tone pe cap'de vacă la Q.A.S. şi disciplinei de partid, a norme­ în faţa organizaţiilor de partid să ducă la creşterea spiritului de
direcţie, nu au fost dezbătute în 10 tone la G.A.G. De asemenea, lor leniniste ale vieţii interne sarcina de a-şi spori preocupa­ vigilenţă faţă de orice manifes­
suficientă măsură în unele ra­ conferinţa a stabilit lărgirea ca­ tări duşmănoase, la dezvoltarea
ioane cu caracter agricol. pacităţii de adăposturi a anima­ de partid aduce grave prejudi­ rea pentru ridicarea nivelului unei puternice opinii de masă
lelor în G.A.G. prin construcţii faţă de actele de indisciplină, de
Conferinţa a pus în faţa or­ cii muncii de partid, slăbeşte ca­ poliţic-ţdeologic al membrilor şi lipsă de răspundere în produc­
ganizaţiilor de partid sarcina de noi' şi amenajări de adăposturi ţie, de risipă şi alte fenomene
a acorda o atenţie deosebită spo­ pacitatea de luptă a organiza­ candidaţilor de partid precum şi nesănătoase.
ririi producţiei agricole prin după cum u r m e a z ă g r a jd u r i
practicarea unei agriculturi mai ţiilor de partid. al maselor largi fără de partid.
intensive, Atrăgând atenţia or­ pentru 8.100 bovine,t cocini pen­
ganizaţiilor de partid asupra sar­ Conferinţa’ a arătat că abate- Gonferinţa a cerut organelor de
tru 1.200 porcine şi saivane pen­
Munca de partid — la nivelul sarcinilor
tru 16.000 ovine.

întărirea roiului conducător ai organizaţiilor Conferinţa regională de partid Tovarăşul Gheorghe Aposţol a pe profesii lărgeşte posibilităţile
,a analizat temeinic şi alte as­ arătat în cuvîntul său că în faţa de organizare a schimbului de
pecte ale activităţii de partid, organizaţiei regionale de partid experienţă şi de ridicare a nive­
de partid pe locui de producţie — cheia de stat şi economice. Pe baza stă sarcina de a mobiliza masele lului tehnic şi profesional al

succeselor în toate domeniile a c tiv ită ţii economice acestei analize, a criticilor şi de muncitori mineri, siderurgişti, muncitorilor.
propunerilor făcute în. cadrul constructori, ţărani muncitori şi Trebuie studiate posibilităţile
Această idee a fost scoasă în ganizaţiilor de bază pentru a discuţiitor purtate, conferinţa a intelectuali ia îndeplinirea obiec­ de organizare a unei astfel de
evidenţă de majoritatea delega­ discuta ou ei problemele muncii adoptat un cuprinzător plan de tivelor economice stabilite de întreceri şi să se elaboreze, ¦îm­
ţilor oare au dezbătut în confe­ de partid şi activitatea de pro­ măsuri a cărui îndeplinire va plenara 6.6. al P.M.R. din de­
preună cu conducerile întreprin­ Acum 15 ani, milioane de oameni ai muncii de la oraşe,
rinţă rezultatele obţinute şi sar­ ducţie şi a organiza schimburi asigura traducerea în viaţă a cembrie 1959 — îndeosebi în derilor şi comitetele de întreprin­
deri, planuri de organizare a în­ şi sate, mantfestind sub lozin cile de luptă ale partidului, au
cinile oare se pun în toate sec­ de experienţă între organizaţiile sarcinilor ce au m a i.rămas din ceea ce priveşte sporirea produc­ trecerii pe profesii în întreprin­ impus la 6 Martie 1945 înlătu rarea guvernului reacţionar al
deri şi între întreprinderile din călăului Rădescu şi instaurarea primului guvern democratic in
toarele activităţii economice. de bază. Ga .rezultat, birourile hotărîrea Conferinţei regionale ţiei de metal — precum şi a o- acelaşi oraş, din aceleaşi raioa­ care clasa muncitoare avea ro Iul conducător.
ne şi regiune. In această acţiu­
— Nivelul activităţii şi reali­ organizaţiilor de bază sînt acum de anul trecut precum şi a sar­ biectivelqr concrete cuprinse în ne vor fi mobilizaţi nu numai Fotografia înfăţişează una din uriaşele manifestaţii popu­
zările noastre în producţie — a mai aGtive, ceea ce face ca orga­ muncitorii ci şi inginerii, mai­ lare din Capitală, care au dus la instaurarea, la 6 Martie 1945,
nizaţiile de bază să conducă ac­ cinilor ce izvorăsc din hotărîrea planul de măsuri adoptat de ştrii, şefii de echipe, ca în fieca­ a guvernului democratic cond us de dr. Petru Groza. / /
tivitatea în mod mai competent re lună şi în fiecare zi să se ob­
arătat tovarăşul Wiliam Su- şi concret. .Se poate spune că re-* plenarei S.G. al P.M.R.. din de­ conferinţă. ţină rezultate cît mai bune de
der, director general al Combi­ zultatele bune obţinute în ulti­ către toţi muncitorii fiecărei
natului carbonifer Valea Jiului mele luqf ale anului, trecut şi în cembrie 1959. Vorbind despre succesele obţi­ profesii şi fiecărei întreprinderi. Şi eu am fost acolo
—<au oresout pe măsura întăririi cele două >luni care au trecut din Ca 6 lipsă a discuţiildr pur­ nute în traducerea în viaţă a
rolului, Conducător al organiza­ acest an, în toate secţiile combi­ politicii partidului de industriali­ Vorbitorul a arătat că sarcini­ de VERON1CA PORUMBACU
ţiilor de Hază pe locul de pro­ natului, se datoreşc în mare mă­ tate de ma'joritaîea delegaţilor zare socialistă a ţării, la baza le economice stabilite pentru a-
ducţie, pe măsura creşterii com­ sură tocmai acestui lucru. oare au luat cuvîntul s-a des­ căreia stă dezvoltarea industriei nul 1960 pot fi realizate şi chiar Şii eu am tost acolo. Şi eu am fost de faţă. r - ~
petenţei lor în exercitarea drep-. prins slaba preocupare pentru a grele, tovarăşul Gheorghe Apos­ depăşite dacă va fi folosită din Şi-asaltul e o parte din propria-mi viaţă,
tutui de control asupra activită­ Garanţia .ridicării continue a scoate în evidenţă experienţa bo­ tol a scos în evidenţă rezultatele plin experienţa pozitivă, obţinută
ţii economice. Experienţa anilor nivelului muncii de partid, îm gată acumulată în cursul anului în lupta desfăşurată. în anul 1959 cînd, pe sub cerul vînăt, în piaţa înţesată, A
trecuţi, cînd am întâmpinat mul­ tăriirii rolului conducător a l or­ trecut de organizaţiile d e ;partid frumoase obţinute în dezvoltarea pentru a obţine rezultate bune mulţimea ca o mare în murmur ridicată,
te greutăţi în sporirea produc­ ganizaţiilor de partid o consti­ în mobilizarea oamenilor muncii industriei grele în regiunea Hu­ precum şi experienţa pozitivă
ţiei de cărbune, ne-a arătat că tuie respectarea normelor leni­ din regiune la obţinerea impor­ nedoara. Nu trebuie să uităm cîştigată în alte regiuni. Aceas­ în juru-mi, ca pe ţărmuri, talazu-şî prăvăleşte
atîta timp oît organizaţiile de niste ale vieţii interne de par­ tantelor succese repurtate în dez­ însă — a spus vorbitorul — că ta este o sarcină deosebit de im­ pe zidurile-nalte ce-o-nîruntă duşmăneşte.
partid nu-şi îndeplinesc rolul tid, întărirea democraţiei inter­ voltarea, industriei şi agricultu­ mai avem încă mult de făcut în portantă, care trebuie să stea
conducător politic pe locul de ne, dezvoltarea criticii şi auto­ rii, în sporirea producţiei indus­ direcţia aceasta. Industrializarea în permanenţă în faţa organiza­
producţie, activitatea economică criticii, promovarea principiului ţiilor de partid, organizaţiilor de
în sectorul respectiv nu se des­ muncii colective şi răspunderii triale şi agricole, în realizarea socialistă a ţării înseamnă pro­ masă şi conducerilor întreprin­
făşoară în mod satisfăcător, nu personale în activitatea: tuturor de economii peste sarcinile de ducerea unei cantităţi de' metal derilor.
se poate asigura o organizare organelor şi organizaţiilor de plan. In această lipsă se reflectă mai mare, în aşa fel ca în. anii
şi preocuparea scăzută care e- viitori ea să devină,o ţară indu­ Comitetul regional de partid
a muncii şi o disciplină cores- xistă în această direcţie în ac­ strială, să dea o producţie de va trebui să acorde şi în viitor Ungă statuia veche am stat. Ba nu. Ea poale. Ş
tivitatea comitetelor raionale şi metal sporită pe cap de locuitor. toată atenţia cuvenită dezvoltă­ Copitele de-aramă ale măriei sale
rii şi consolidării sectorului so­
ipunzătoare. Pentru înlăturarea irod, orăşeneşti' de partid. Organele şi Sarcinile pe care şi le-au pro­ cialist al agriculturii, orientând eu Ie vedeam deasupra-mi, de mult încremenite,
lipsurilor existente în acest sens, In .cuvîntul lor, numeroşi de­ organizaţiile de partid trebuie pus organizaţiile de partid, an­ unităţile socialiste, ţărănimea pe vuietul acestor rnînii dezlănţuite.
să tragă învăţăminte şi din acest gajamentele luate de mineri, si­ muncitoare spre practicarea unei
Comitetul raional de partid Pe­ legaţi au arătat cum aceste prin­ aspect negativ. Cu cît va creşte derurgişti, constructori şi ceilalţi agricuturi intensive. In această Şi eu am fost acolo. Şi eu am fost de faţă, A'"
direcţie este necesar ca' aparatul
troşani şi comitetele de partid, de cipii îşi găsesc o aplicare largă preocuparea organizaţiilor de oameni ai muncii din regiunea tehnico-ingineresc din agricultu­ cînd se căscase gura mit ralierii-n piaţă, r
ră să desfăşoare o activitate bo­
la exploatările miniere în urma în activitatea organelor şi orga­ partid pentru extinderea expe­ Hunedoara arată gradul lor de gată direct pe teren, să ajute ţă­ şi-n loc să ne alunge, ne-a strîns în grea tăcere,
indicaţiilor şi ajutorului perma­ nizaţiilor dd partid. Tovarăşii rienţei bune acumulată în acti­ conştiinţă, de înţelegere de către rănimea muncitoare să înţeleagă şi-am spart cu pumnul poarta şi-am devenit P utere!
nent primit din partea Birou­ Vasile Grama, Vasile Feher, mai bine ce- înseamnă agroteh­
lui regional de partid s-au preo­ şi alţi delegaţi au 'vorbit vitatea de partid, de stat şi eco­ ei a politicii partidului şi guver­ nica înaintată, ce înseamnă a-
nomică cu atît vor creşte mai nului de construire a socialis­ gricultura intensivă, cum este
cupat ca în fiecare brigadă, de cu căldură despre activitatea repede şi ¦succesele în viitoarea mului. posibil ca' pe o suprafaţă redusă Doi regi priveau asaltul. Iniîiul sus. de-aramă,
mineri, în fiecare schimb, la fie­ unor tovarăşi cu munci de răs­ să se obţină recolte mari. voia să vadă totul cu ură şi cu teamă,
lor activitate.
care loc de muncă din subteran pundere în aparatul de partid, de + Ocupîndu-se de principalele In cuvîntul său tovarăşul dar cum să-ntoarne capul metalic ? Nemişcare, —
să existe mineri membri sau can­ stat şi economic caret ţinînd sarcini ce revin organizaţiilor Gheorghe Apostol s-a oprit a- în timp ce jos, mulţimea e-.o mare mişcătoare.
didaţi de partid. Lucrul acesta seama de aceste principii, des­ In încheierea lucrărilor Con­ de partid din întreprinderi, vor­ supra deficienţelor existente în
a ’fost realizat peste ‘tot, aproa­ făşoară o muncă., rodnică în ferinţei regionale de partid :a bitorul a subliniat necesitatea sectoarele economice în care nu Al doilea-n palatu-i voia să nu mai vadă
pe fără excepţie, mai ales ca ur­ funcţiile pe oare le deţin. luat cuvîntul tovarăşul GHEOR­ dc a se acorda o atenţie, deose­ s-au realizat sarcinile de plan. ce se petrece-n piaţa tru faşă, de paradă.
GHE APOSTOL,.membru al Bi­ bită ridicării nivelului de cunoş­ îndeosebi în construcţii, in­
inare a rezultatelor bune obţinu­ — Rezultatele bune obţinute roului Politic al C.G. al P.M.R., tinţe profesionale şi politice 'al dustria locală, comerţ şi coopera­ Voia să-ntoarne capul. Dar parcă-1 ţintuise
preşedintele Consiliului Central muncitorilor, inginerilor şi teh­ ţie, subliniind sarcina organiza­ mulţimea, ca un vultur cu aripe deschise
te în munca de primire în p'ar- anul trecut în valea Jiului—a ră ­ al Sindicatelor din R.P.R. nicienilor care, în condiţiile dez­ ţiilor de partid de a analiza bine
cauzele acestor deficienţe şi de a
iid. Concomitent cu aceasta, în ta tovarăşul Teodor Bulea, Apreciind lucrările Conferin­ voltării tehnicii şi ştiinţei devine lua măsuri pentru îndeplinirea
ţei tovarăşul Gheorghe Apostol, o problemă principală. planurilor de producţie.
.rîndul personalului tehnico-ad- tehnician la mina Aninoa- a arătat că ele s-au desfăşurat care-şi lăsase umbra gig antică pe zare...
Rezerve importante — a spus Sus Ia fereşti, un rege. Un altu-n bronz, călare
ministrativ de conducere s-a des­ sa — se datoreşc creşterii ,vorbitor,ul — există în fiecare
din '.aceste sectoare. Iniţiativa
făşurat o astfel de muncă, îneît conştiinţei politice a muncitori­ Iniţiativa care a apărut în constructorilor hune'do'reni de a
secţia I-a oţelărie de la G.S.H.
acesta să înţeleagă şi să respec­ lor, atitudinii lor înaintate, spi­ la un nivel ridicat, oglindind de a face din această secţie o Sub ochii amînduror, de fulgere şi fiere, .
modul în care organizaţiile de am spart cu pumnul poar ta şi-am devenit P utere!
te rolul conducător politic al or­ ritului de sacrificiu,o de eroism partid au reuşit să mobilizeze Vwvyw W w \A /\/

ganizaţiilor de partid. De fapt, în muncă, precum şi faptului că „secţie şcoală“ trebuie să fie
bine studiată şi analizată în
autoritatea birourilor organiza­ în fruntea organizaţiilor de par- oamenii muncii din regiune la
îndeplinirea .sarcinilor economi­
ţiilor de bază şi a celorlalte or­ ¦tid şi în conducerea exploatări­ toate întreprinderile industriale m PBOBBAMULOL
din regiune. Trebuie să avem s 1a
gane de partid în faţa conduce­ lor au fost promovaţi comunişti ce. Lucrările conferinţei, rezul­ însă mare grijă ca organizarea
tatele bune obţinute în domeniul unor asemenea şcoli să nu ia un iátten?í=aSe
rilor administrative, a crescut şi pătrunşi de o înaltă conştiinţă economic reflectă creşterea ni­
velului activităţii organizaţiilor
se întăreşte datorită şi nivelului a datoriei, de un puternic spirit

tot mai ridicat şi simţului de răs­ de răspundere şi de' disciplină de de partid din întreprinderi şi in­ caracter formal. 7 MARTIE 1960 PROGRAMUL I I : 14,07 Mu­
PROGRAMUL I : 6,30 Jocuri zică u şo ară; 15,00 Gintă acor-
pundere cu care acestea analizea­ partid, care ştiu să se sprijine în fluenţei'lor'în mase. Rezultatele Este necesar de asemenea să deonisţul Ilie Udilă şi flueraşul
populare romîneşti ; 7,15 Muzi­ Florea Netou ; 16,15 Trio-uri vo­
ză şi rezolvă problemele produc­ muncă pe colectivele din jurul obţinute în sporirea producţiei se acorde mai multă atenţie ri­ că uşoară ; 8,00 Melodii popu­
lare -romîneşti ; 8,30 Muzică de cale şi instrumentale de muzi­
ţiei. Ca urmare a întăririi rolu­ lor, pe masa largă a muncitori­ de’metal şi cărbune şi în cele­ dicării nivelului de calificare şi estradă ; 9,00 Fragmente din o- că uşoară ; 16,30 Vorbeşte Mos­

lui conducător al organizaţiilor lor. Noi ne-am convins că nu­ lalte ramuri economice — a îmbogăţirii cunoştinţelor: profe­

de bază pe locul de producţie,, mai aşa se pot ridica membrii spus vorbitorul — arată că oa­ sionale aie muncitorilor prin

activitatea de producţie s-a îm­ de partid la înălţimea sarcini­
lor şi numai aşa pot antrena du­ menii muncii înţeleg de- ce tre­ cercurile de studiere a probleme­ construi un" bloc din economiile per-a „Sadko“ de Rimski Ko- cova ! ; 17,00 Vechi melodii popu­
bunătăţit simţitor.
In mod convingător, cu exem­ pă ei întreaga masă de muncitori. buie să producă mai mult, mai lor ştiinţei şi tehnicii moderne. realizate la construirea a 24 de I sakov ; 10,00 Solişti instrumen­ lare rom îneşti; 17,25 Sfatul
Aşa cum inginerii se întâlnesc - blocuri, fără să sufere calitatea, i tişti de muzică populară ro- medicului: Albúmina în urină
ple concrete, a vorbit despre a- • Vorbind cu simpatie şi bine şi mai ieftin.
ceastă latură a muncii de par­ respect despre acei condu­ Ei ’înţeleg că dacă produc mai între ei pentru a’ studia ce este este o iniţiativă care reflectă o 1 mînească ; 11,03 Muzică uşoară ; 17,30 Muzică uşoară de compozi­
tid şi tovarăşul Aron Colceru, cători sare, punînd intere­ mult, mai bun şi mai ieftin" a- nou în tehnică, tot aşa trebuie poziţie sănătoasă, din care pot 11.30 Almanah ştiinţific (relua­ tori sovietici; 18,05 Cîntece pen­
prim-secretăr al Gomitelului o- sele partidului, ale clasei ceasta este în propriul lor inte­ să se întîlnească şi cu muncitorii, să tragă învăţăminte constructo­ re) ; 12,00 Muzică populară ; tru cei m ici; 19,00 Program de
răşenesc de partid Plunedoara. muncitoare, mai presus de inte­ res ; înţeleg că ceea ce produc, să le aducă la cunoştinţă ce a- rii de pe toate şantierele. 12,25 Pagini din lucrări ale taogouri şi bolerouri; 20,00 Din

— De la Gonferinţa regională resele personalei nu-şi precupe­ astăzi nu este pentru capitalişti pare nou în ştiinţă şi tehnică In încheierea cuvântării sale, scriitorilor din R.S.S. Bieloru­ folclorul popoarelor; 21,15 Mu­
deoarece mişcarea de inovaţii şi să ; 13,05 Concert de prînz; zică uşoară românească; 21,45
tieoută, cînd Comitetul' orăşe­ ţesc timpul şi puterea de muncă şi moşieri ci pentrii ţara noa­ raţionalizări poate să se dezvol­ tovarăşul Gheorghe Apostol s-a 14,00 Răsună cîntecul şi jocul Pe scenele căminelor culturale ;
te numai în măsura în care cre­ pe întinsul patriei; 15,10 Muzi­ 22,00 Muzică simfonică; 23,15
nesc de partid Hunedoara a fost' pentru a traduce în viaţă sarci­ stră, pentru ei înşişi, că tot ceea şte nivelul tehnic şi profesional oprit asupra însemnătăţii deose­ că din operete ; 15,45 Cronică Concert de noapte.
al muncitorilor. literară ; 16,34 Program muzi­
criticat pentru slaba preocupa­ nile ce izovrăsc din hotărîrile or­ ce se realizează în patria noa­ bite pe care o are în viaţa po­ cal dedicat fruntaşilor în pro­ 8 MARTIE 1960
re de care a dat dovadă faţă de ganizaţiilor de partid,, delegaţii stră este în interesul îmbunătă­ Comitetele sindicale împreună ducţie din industrie şi agricul­ PROGRAMUL 1 : 5,15 Muzi­
cu conducerile-administrative ale porului nostru Congresul al III- tură ; 18,20 Carnet de reporter ;
întreprinderilor, sub conducerea 18.30 „Călătorie muzicală“, pro­ că populară romînească; 6,30
ridicarea nivelului activităţii or­ la conferinţă şi-aU manifestat ţirii continue a nivelului lor de organizaţiilor de partid, studiind iea al Partidului Muncitoresc gram de muzică uşoară; 19,15 Zori de zi cu melodii; 7,30
şi analizând posibilităţile existen­ Teatru la microfon : „Zăpadă în Jocuri populare romîneşti; 8,30
ganizaţiilor de bază, am consi­ iridignarea faţă de atitudinea ne­ trai. .. te în fiecare întreprindere, tre­ Romîn. L'a acest Congres — a toiul verii“ ; 21,00 Melodii popu­ Muzică uşoară; 9,00 Melodii
buie să ia ceie mai corespunză­ lare romîneşti interpretate de populare romîneşti; 9,30 Emi­
derat că una din sarcinile noa­ sănătoasă a iui Ladislau Tesler, Referindu-se. la felul nejust în toare măsuri pentru experimen­ arătat tovarăşul Gheorghe Apos­ violonistul Ion Luca Bănăţeanu siune literară ; 10,00 Muzică de
tarea' şi extinderea celor mai şi clarinetistul lliuţă Rudărea- cameră; 10,30 Muzică uşoară
stre principale este întărirea directorul unui tru s t minier. Aşa care a procedat Ladislau Tesler, bune forme de calificare şi dc tol — se va dezbate planul e- nu ; 21,30 Muzică din opere; sovietică ; 11,03 Concert de mu­
muncii de partid la locurile de cum s-a arătat în Conferinţă, .pare a căutat să se sustragă-de ridicare a nivelului profesional 22.30 Concert de muzică uşoa­ zică din opere; 11,20 In faţa
şi de cultură generală a munci­ conomic ai ţării noastre pentru ră ; 23,00 Gîniece populare ro­ hărţii: Noua Zeelandă; 12,40
torilor şi tehnicieniilor, mîneşti. „De ziua ta“ program de mu­
producţie. orgoliul, îngâmfarea şi men­ Iş . controlul , de partid, şi a anii 1960-1965 şi schiţa-pro- zică uşoară ; 14,00 De la fluier
întrecerea socialistă este, aşa 7 şi 8 MARTIE 1960 Ia marile ansambluri; 14,20
Vorbitorul a relatat că în talităţile mic-burgheze l-au a- subapreciat munca colectivă, cum ne învaţă Lenln, metoda în­ gram a dezvoltării economiei na­ DEVA : Primăvara ; ALBA 1U- Concert de prînz ; 15,10 Muzică
cursul anului trecut, la secţia dus pe Tesler pînă acolo, în­ consultarea’ cu măsele, tovarăşul cercată de construire a comu­ LIA: 'Moartea în ş a ; Sarea pă- populară interpretată de cîn-
nismului, un mijloc de educare ţionale pînă în anul 1975, se vor mîntului; BRAD: Cei 44; HA­ tăreţe din diferite ţă r i; 16,15
a maselor pe baza experienţei ŢEG,: O întîmplare extraordi­ Vorbeşte Moscova ! ; 17,25 Mu­
I-a furnale şi secţia a II-a <oţe- eît, să, nu mai ţină seama de or­ GÎieorghe Apostol s-a oprit a- hotărî linia principală şi sarci­ nară ; HUNEDOARA: Avalan­ zică de estradă de compozitori
practice. şa ; ILIA: Dimineaţă mohorl- din ţări prietene; 18,00 Revista
lărie, au existat multe greutăţi ganizaţia de partid, de criticile supra importantei respectării cu Ţinînd seamă de această în­ nile ceie mai importante care t ă ; ORĂŞTIE: oameni şi lu pi; economică Radio; 18,25 Solişti
care au determinat obţinerea u- şţ sfaturile cu oare au încercat ştricteţe a principiilor de bază Sarea pămîntului; PETROŞANI: şi formaţii sovietice care ne-au
nor indici ou mult mai ¦scăzuţi să-l ajute comuniştii din jurul ale vieţii interne de partid pen­ văţătură a lui Lenin, trebuie să trebuie înfăptuite în anii urmă­ Mizerabilii; In căutarea como­ vizitat ţara ; 20,30 Jurnalul sa­
decît capacitatea reală a agre­ său. In activitatea sa, el a ig­ tru îmbunătăţirea nivelului în­ dăm o atenţie mai mare orga­ rii ; SEBEŞ:Dragoste pe telor ; 21,00 Din cele mai cunos­
nizării întrecerii socialiste la tori pentru construirea socialis­ note ; SIMERIA : 12 rezul­ cute melodii populare romi-
locurile de muncă, îmbinînd tate exacte; LONEA: Cei neşti.
norat rolul conducător al orga­ tregii activităţi de partid. problemele cu caracter econo­ mului în ţara noastră. 44; TEIUŞ: Intre noi pă-
nizaţiei de partid şi a adoptat fa­ Comitetul regional precum şi mic ale întrecerii, cu munca’ ce rin{!i; ZLATN A : Afacerea nu PROGRAMUL’ II: 14,07 In­
gatelor. Disciplina în rîndul co­ trebuie să se desfăşoare pen­ Tovarăşul Gheorghe ’Apostol terprete de muzică vocală şi in­
lectivelor acestor secţii, preocu­ ţă de muncitori, o atitudine de co­ comitetele raionale şi orăşeneşti tru creşterea nivelului tehnic şi s-a clasat; APOLDU DE SUS: strumentală ; 14,30 Program1 e-
parea pentru bunul mers al pro­ mandă, de subapreciere şi des­ de partid — a subliniat vorbi­ profesional al muncitorilor. şi-a exprimat convingerea că or­ Fata din Kiev. jCĂLAN: Vizita mis de studioul regional Cluj ;
ducţiei,. pentru înlăturarea de­ considerare. Existenţa unor ast­ torul — trebuie să acorde şiţîn 16,45 Să ne cunoaştem patria:
ficienţelor, erau scăzute. Cauza fel de manifestări a constituit un viitor atenţie ridicării nivelului Vorbitorul a recomandat or­ ganizaţiile de partid, comuniştii liii S, Hruşciov. in Valea Bistriţei; 17,25 Sfatul me­
principală a acestor stări de lu­ mediu prielnic pentru manifes­ I muncii de partid si întăririi ro­ ganizaţiilor de partid şi sindica­ dicului : Nevroza cardiacă ; 19,15
tările unor elemente necinstite, lului conducător âl organizaţiilor le să se ocupe de întrecerea' so­ din regiunea Hunedoara vor şti însemnări despre cîteva piese
cruri era în cea mai mare mă­ cialistă pe profesii, fără a pierde originale într-un act destinat
sură slaba activitate a bi­ din vedere întrecerea socialistă să ridice nivelul activităţii lor echipelor teatrale de amatori;
a unei întregi unităţi cu mai
multe profesii, cu alte unităţi cu la înălţimea sarcinilor trasate Qpjgra „falstafi“ iflg Verdi.
un număr mai mare de profesii,
de partid pentru înflorirea con­
ară.tînd că dezvoltarea întrecerii
carieriste, linguşitoare. tinuă economică şi culturală a
Participanţii la' conferinţă au
rourilor organizaţiilor de bază. de partid în toate sectoarele de patriei noastre pe calea socia­
Masa membrilor de partid nu era condamnat în unanimitate abate­ activitate. Cu cît vom înţelege
atrasă la rezolvarea problemelor mai bine rolul partidului ca a- lismului. *

de producţie. Mulţi membri şi rea acestui director de la' nor­ vangardă. a', clasei muncitoare, Maniîestîndu-şi încrederea ne­
candidaţi de partid erau străini mele vieţii interne de partid şi cu cît vom înţelege şi ne vani ţărmurită şi devotamentul faţă
de l.a disciplina de partid şi au însuşi mai bine, principiile vieţii de partid şi faţă de Comitetul
de preocupările secţiei. său Central în frunte cu tovară­
(?rut Comitetului regional de şul G’h. Gheorghiu-Dej, delega­
Comitetul orăşenesc de partid partid să analizeze sub toate interne a partidului, cti cît vom ţii la Conferinţă au exprirrtal
a căutat să ajute comitetul de aspectele activitatea' lui şi să aprofunda mai mult principiul hotărîrea siderurgiştilor, mineri­
partid şi birourile organizaţiilor ia' .măsurile corespunzătoare. muncii colective în organele dc lor, constructorilor, tuturor oa­
de bază din combinat să lichi­ partid, al colegialităţii membrilor menilor muncii din regiunea
deze această stare de lucruri. Im- Subliniind încă o dată că dis­ organelor de partid, şi tuturor Hunedoara, de a lupta cu elan
sporit — în frunte cu comiioişlr
bunătăţindu-şi stilul de muncă, ciplina de partid este o condi­ comuniştilor, şi cu cît vom da — pentru înfăptuirea polii; :
membrii Biroului comitetului o- ţie hotărîtoare pentru îndeplini­ atenţie criticii şi autocriticii —
rea' cu succes ai liniei politice cu atît viaţa internă de partid sc partidului, pentru construirea s
răşenesc de partid îşi petrec o a partidului şi pentru întărirea vă întări, cu atît aceste principii
mai mare parte de timp în com­ unităţii sale de acţiune, Confe­ vor da rezultate în activitatea cialismuluj în patria noastră,

binat, întîlnindu-se în fiecare săp­ rinţa regională de partid a’ pus organelor şi organizaţiilor de

tămână ou membrii birourilor or- ÎS faţa organelor şi organîzaţii-