Page 25 - 1960-03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Anul XII Nr. 1618
Angajamentul
a fo st depăşit
Utemiştii din staţia nr. 7
T.JJ.G. Hunedoara, s-au anga­
jat in cinstea Conferinţei regio­
nale de partid, să realizeze în
luna februarie, beneficii în va­
loare de 100.000 lei.
Pentru ca angajamentul să
fie îndeplinit, au fost formate
5 brigăzi utemiste de produc­
ţie. Prin folosirea mai bună a
utilajelor, eliminarea timpilor
morţi, reducerea consumului de
carburanţi şi lubrefianţi, tine­
rii au reuşit să realizeze peste
200.000 lei beneficii.
N. VINTILA
corespondent atît mai mult, cu cît anul trecut
—O—
Economii însemnate
Mobilizaţi de organizaţia de
partid, echipele de zidari, tîm-
plari, vopsitori şi dulgheri de
la I.L.L. Petroşani, prin recu­
perarea şi refolosirea materia­
lului 'lemnos şi prin folosirea
raţională a materialelor, obţin
lunar însemnate economii. Ast­
fel, în cursul lunii ianuarie e-
conomiile înregistrate, depăşesc
suma de 18.000 lei.
In cursul lunii februarie, nu­
mai prin recuperarea materia­
lului lemnos, au fost confec­
ţionate in total 68 bucăţi fe­
restre obţinîndu-se economii In
valoare de 9.973 lei.
Spectacolul cu piesa „Platou Creeeî“—un
succes
„Platon Crecet“, prezentată Pavel simionovtci Berest, succes acest complicat perso-
la Deva duminică seara, a preşedintele comitetului exe- naj in care se întîlnesc deo- ?
venit să adauge muncii colec­ cutiv, este un om stăpînit de potrivă trăsăturile negative )
tivului de actori ai Teatru­
lui de stat „Valea Jiului“ un
nou succes, o nouă realiza­
re a acestui colectiv bine
cunoscut în regiune şi în în­
treaga ţară.
Depunînd o muncă stărui­
toare, plină de dragoste şi
pasiune, artiştii Teatrului de
stat „Valea Jiului“ au reali­
zat un spectacol de o înaltă
valoare artistică.
inspirată din viaţa oameni­
lor sovietici, piesa. „Platon
Crecet“, realizată de cunoscu­
tul dramaturg sovietic A-
lexandru Corneiciuc, de o au­
tentică valoare educativă,
înfăţişează într-o formă artis­
tică convingătoare marele rol
al Partidului Comunist în e-
ducarea oamenilor sovietici, a
tinerei generaţii care luptă
curajos pentru prosperarea
continuă a poporului şi pa­
triei sovietice.
Platon Crecet, eroul princi­
pal al piesei, este un om
cu particularităţi sufleteşti
deosebite, care întruneşte inel
calităţi de o rară nobleţe şi ca­
re, prin pasiunea sa pentru
muncă, pentru nou, prin dra­
gostea sa faţă de om, transmi­
te spectatorului sentimentul
de admiraţie şi respect faţă
de noua generaţie sovietică.
Interpretat de loan Pavlescu,
eroul piesei s-a comportat fi­
resc în sihiaţiile puse, a apărut
veridic, ridicînă valoarea piesei
şi scopul educativ al acesteia. Vla'ăimir Jurăscu rezolvă cu d i din regiunea noastră.
Marţi 8 martie 1969
ZS833
CU ACELEAŞIAGREGML
w ¦b—nttraacM
Au recucerit titlul de fruntaşi de consfrucfii
in luna februarie, colectivul secţiei
noastre a laminat în plus faţă de pre­
vederile planului 1.003 tone lingouri
de oţel. La această realizare, schim­
bul pe care-1 conducem a contribuit
cu mai bine de 560 tone, fapt care
ne-a situat în fruntea întrecerii pe
secţie.
Succesul ne bucură, deoarece în pri­
ma lună a anului, schimbul condus
de ing. Păcuraru ne-a luat-o înainte.
Acest lucru ne-a dat de gîndit, cu
întrecerea dintre schimburi a fost cîş-
tigată de noi.
Pentru a recuceri titlul de fruntaşi,
la începutul lunii februarie am ţinut
o scurtă consfătuire cu laminatorii şi
manevranţii în care am arătat că stă
în putinţa noastră să realizăm acest
lucru. O consfătuire similară am
organizat-o şi cu fochiştii de la cup­
toare.
In aceste consfătuiri laminatorii s-au
angajat să lamineze întreaga canti­
tate de lingouri ce o vor primi de la
tovarăşii lor de la cuptoarele adînci.
Fochiştii, pe de altă parte, au hotărît
să asigure în permanenţă linia de
laminare cu lingouri calde suficiente,
aşa fel încît agregatele să funcţioneze
din plin.
Urmînd exemplul comuniştilor, la-
loan Qăpîlneanu
este şef de schimb
în brigada lui
Gheorghe Bogdan
de la sectorul 1 al
minei V u l c a n .
Schimbul său, rea­
lizează în fiecare
lună importante de­
păşiri de plan.
•Sisas-
calm, un om cu prestanţă, ca-
re ştie să intervină prompt în
diferite situaţii şi care nu se
lasă uşor convins de intriga
lui Arcaăi Pavlovici, şeful spi- Elena Columbeanu, In rolul > 1 tă contribuţie îşi aduce tineretul.
talului.
Cristian Niculescu, interpre­
tul lui Pavel Berest, a dat
dovadă de înalte calităţi ar­
tistice şi a reuşit pe deplin să
se ridice la pretenţiile rolu­
lui pe care l-a deţinut.
Terente Osipovici Bublic,
medic terapeut, reprezintă o-
mul generaţiei vechi care, cin­
stit şi conştient de marele rol
al medicului, a muncit întot­
deauna cu pasiune şi ardoa­
re, iar acum este alături de
tînăra generaţie care luptă
pentru ca moartea să bată în
retragere şi ca să dispară pen-
tru totdeauna bătrîneţea tim-
Phrie.
Bine ales pentru rol, Jus-
tin Z. Handoca şi-a valorifi-
cat în toată plenitudinea sa
calităţile de actor cu experien-
ţă, reuşind să dea persona-
jului autenticitate şi valoare,
Arcaăi Pavlovici, şeful spi-
taiului, deşi este un om tînăr,
el a rămas in urma vieţii,
Conştiinţa faptului că el a ră-
mas în urma vieţii şi că este
hotărît să ia viaţa de la in-
ceput, reflectă rolul covîrşitor tori al Teatrului de stat „Va-
al educaţiei prin mijlocirea
colectivului, rolul Partidului
Comunist în creşterea şi e-
ducarea oamenilor sovietici,
Cu citva timp în urmă, intr-o
minatorii şi fochiştii din schimbul
nostru au desfăşurat în această peri­
oadă o susţinută întrecere pentru fo­
losirea cît mai deplină a agregatelor.
In primul rînd, s-a hotărît ca fiecare
om din schimbul nostru să vină cu
10—15 minute mai devreme la lucru
pentru a putea prelua schimbul în cele
mai bune condiţiuni. In acelaşi sens
trebuie să amintim că au fost făcute
contracte cu fiecare muncitor în ce
priveşte primirea şi predarea schim­
bului.
Pe de altă parte, am urmărit felul
în care se realizează graficul de pro­
ducţie, luînd măsuri imediate în caz
de abateri. De asemenea, am urmărit
în permanenţă ca utilajele de care
dispunem să funcţioneze în cele mai
bune condiţiuni.
In felul acesta, am reuşit să impri­
măm în mijlocul colectivului nostru
sirzjţul răspunderii personale pentru
lucrul executat.
In tot acest interval, în fruntea în­
trecerii şi exemplu pentru întreg schim­
bul au fost tovarăşii Grigore Semciuc,
Constantin Pădureţ de la cuptoare,
Petru Baidan, Ianis Bairas, Nicolae
Bran, Dumitru Alabasidis, de la linia
de laminare şi alţii.
Recent, colectivul secţiei noastre şi-a
reînnoit angajamentul, hotărînd să la­
mineze peste plan în acest an nu 5.000
tone laminate, cît a fost angajamen­
tul iniţial, ci 10.800 tone. Schimbul nos­
tru este hotărît să facă totul pentru
ca acest angajament să fie neapărat
tradus în viaţă. Pentru aceasta, con­
siderăm realizările din luna februarie
numai un început, şi ne angajăm să
facem totul pentru a ne menţine pe
mai departe fruntaşi.
IOSIF TRIF0
maistru şef de schimb
PETRU CONSTANTIN
maistru de schimb
laminorul de 800 mm — 6.S.
Hunedoara
VECHI PEITRU OţELĂRU
llllllll!!lllllllllllllllllilllllllllllllillllllllltllllllllllllll!llll|!HilllllilllllllllllllilllllllllllllllHllltllltHiilttllUJIIIlllllllll!l!llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllinilllll
In dokîă luni, 298 ton© muniştii, luptă cu abnegaţie pen­
Muncitorii, -tehnicienii, ingine­ a trimite oţelarilor hunedoreni
rii şi funcţionarii din secţia de cantităţi sporite de fier vechi.
reparat vagoane a Atelierelor
G.F.R. Simeria, în frunte cu co-
alea 2«
ale carieristului, ale intrigau- '
) In acţiunea patriotică de colec
tului şi ale egoistului.
Ana Colăa, in rolul Lidiei, ( tare a fierului vechi o importan-
mamei lui Crecet, Jeana Cos- / I Utemiştii de la laminorul blu-
ta, in rolul Bocicortovei, şe­ j ming al C. S. Hunedoara, sînt
ful serviciului sanitar al ora­
şului, Elisabeta Belba, in ro­
lul Ilristinei Arhipovna, agen­
tă sanitară. Anca Ledunca, in în primele două luni ale acestui
rolul Oliei, soră de caritate,
ştefania Donca, în rolul Va-
liei, asistentă, Stela Popescu,
în rolul Maiei, fiica lui Be­
rest, Vaier Donca, în rolul se­
cretarului comitetului de par­ 45 tone au şi fost predate. S-au
tid, alături de George Doru, evidenţiat brigăzile utemiste con­
în rolul lui Stiopa, oculist, Ion
Cristescu, în rolul lui Vasia,
şofer, întregesc distribuţia pie­
sei, aducînă un aport sub-
sţanţial ia realizarea specta-
coiuiUi_
Regia artistică, realizată de
Lov. ioan Petrovici, ăirecto-
rul teatrului, precum şi fan-
tezia creatoare a Lidiei Pin-
cus prin decorurile şi costu-
meie bine inspirate, alături
de contribuţia celorlalţi cola­
boratori, au ridicat valoarea
spectacolului, aducînă Teatru-
lui de stat „Valea Jiului“ un
bine meritat succes.
'Muncind cu aceeaşi perse-
verenţă şi pasiune; cu acelaşi
entuziasm, colectivul de ac-
lea Jiului“ va obţine pe vii-
tor succese şi mai mari în
munca sa nobilă de educare
a maselor de oameni ai mun-
4 pagini 20 bani
O acţiune importantă
Muncă voluntară
pe şantierele
sesiune a Sfatului popular o-
răşenesc Deva, deputaţii au ho­
tărît să mobilizeze cetăţenii din
circumscripţiile electorale la
efectuarea de muncă voluntară
pe şantierele de construcţii de
locuinţe din oraş. Acestei iniţia­ Au trecut 50 de ani de cînd, în 1910, femei, însuşindu-şl pregătirea necesa­ de asemenea un aport deosebit la rea­
tive i-au răspuns şi unele în­ la cea de-a doua conferinţă a femei­ ră, îndeplinesc funcţii de răspundere lizarea sarcinilor de plan. De menţio­
treprinderi şi instituţii din lor socialiste care a avut loc la Co­ în aparatul de stşt, în viaţa economi­ nat că în fruntea acestora s-au situat
oraş. penhaga, la propunerea înflăcăratei că, în. învăţămînt, în domeniul sănă­ cele două brigăzi de la fabrica „Sebe­
luptătoare Klara Zetkin, s-a hotărît să tăţii publice, în instituţii ştiinţifice, ar­ şul“ şi Filatura Lupeni cărora pentru
In vederea desfăşurării in se sărbătorească ziua de 8 Martie ca tistice culturale. Peste 400.000 de fe­ rezultatele bune obţinute, li s-au atri­
bune condiţiuni a acţiunii de Ziua internaţională a femeii. De a- mei fac parte din comisiile şl comite­ buit denumirea de „A 50-a aniversare
tunci 8 Martie a devenit sărbătoarea tele de femei de la oraşe şi sate, din a Zilei internaţionale a femeii". In
solidarităţii internaţionale a femeilor întreprinderi, instituţii, G. A. S. şi anii de democraţie populară s-a schim­
muncă voluntară, s-a întocmit muncitoare în lupta pentru drepturi G.A.C., antrenînd în acţiuni tot mai bat din tdmelii şi viaţa ţărancelor
un program de lucru. economice şl politice. Mişcarea munci­ importante milioane de femei din pa­ muncitoare din regiunea Hunedoara.
torească internaţională a înscris pe stea­ tria noastră. Spiritul gospodăresc şi Vrednicele colectiviste şi întovărăşite
Ieri după-amiază, pe şantiere­ gul ei de luptă revendicări economice, organizatoric al femeilor îşi găseşte se dovedesc entuziaste luptătoare pen­
le de construcţii de locuinţe au politice şi sociale ale femeilor. un minunat cîmp de activitate în do­ tru întărirea rînduielilor socialiste în
ieşit la muncă voluntară primii meniul acţiunilor eu caracter social. viaţa satului. Din rîndul acestora s-au
O jumătate de veac nu înseamnă Ele sînt o forţă activă în acţiunea
prea mult în istorie. Dar cîte schim­ patriotică de înfrumuseţare a oraşelor ridicat pricepute preşedinte de gospo­
cetăţeni. Astfel, peste 50 de bări cu adevărat revoluţionare nu s-au noastre, în desfăşurarea activităţii co­ dării colective şi întovărăşiri, brigadie­
salariaţi de la cooperativa meş­ întîmplăt în aceşti 50 de ani în viaţa mitetelor şcolare, în organizarea con­ re, socotitoare, femei destoinice care a-
teşugărească „Solidaritatea", femeilor 1 La numai 7 ani de la con­ trolului obştesc. lături de bărbaţi îşi aduc din plin a-
Spitalul unificat, întreprinde­ ferinţa de la Copenhaga, Marea Revo­ portul la întărirea sectorului socialist
rea minieră, şi altele au parti­ luţie Socialistă din Octombrie a adus In regiunea Hunedoara, sub îndru­ al agriculturii. Astăzi, din sectorul so­
cipat la muncă voluntară pe zecilor de milioane de femei oprimate marea permanentă a organizaţiilor de cialist al agriculturii din regiunea Hu­
şantierele de locuinţe din str. şi exploatate, umilite şi înjosite de pe partid, comisiile şi comitetele de fe­ nedoara fac parte peste 18.000 de fe­
Aurel Vlaicu, Mînăstirii, şantie­ întinsurile Rusiei ţariste deplina egali­ mei au mobilizat şi mobilizează fe­ mei dintre care 3 au fost alese ca pre­
rul de lingă şcoala profesiona­ tate în drepturi cu bărbaţii. Ele au meile pentru traducerea în viaţă a ho- şedinţi de gospodării agricole colective,
lă etc. S-au efectuat astfel lu­ fost chemate ca, alături de tovarăşii tărîrilor partidului şi guvernului, pen­ 160 au fost alese în consiliul de con­
crări de depozitare a materia­ tru obţinerea de noi succese în cin­ ducere Iar peste 40 îndeplinesc funcţii
lelor şi săpături. lor liberi pentru prima oară în istorie stea celui de-al III-lea Congres al par­ de şefe de echipe, brigadiere etc. La
de orice exploatare şl asuprire, să fău­ tidului. Zeci de mii de femei lucrează catedrele şcolilor, în laboratoare, în
Acţiunea continuă şi in zilele rească un stat fără seamăn în lume — astăzi în fabricile şi uzinele regiunii spitale, pe scenele teatrelor, numeroase
următoare. statul muncitorilor şi ţăranilor. primind salariu egal la muncă egală.
Multe dintre ele sînt tehniciene, briga­ femei intelectuale din regiunea Hune­
In ţările de democraţie populară fe­ diere, inovatoare, fruntaşe în muncă.
meile au căpătat drepturi egale în In fabrici şi uzine, pe şantierele de doara îşi afirmă capacitatea lor crea­
construcţii şi în celelalte domenii de
toate privinţele cu bărbaţii şl repre­ activitate din regiune, sînt antrenate toare contribuind la ridicarea nivelului
în întrecerea socialistă aproape 8.000 cultural al maselor. De asemenea, un
zintă o uriaşă forţă care contribuie de femei din care peste 1.500 sînt frun­
activ la opera de construire a socia­ taşe în producţie. Cele 72 brigăzi de însemnat număr de femei care mun­
femei din întreprinderile regiunii aduc
lismului, la dezvoltarea economică şi cesc în comerţul de stat şl cooperatist
culturală.
contribuie din plin la intensificarea
In patria noastră liberă femeile par­
ticipă zi de zi Ia conducerea treburi­ schimbului de mărfuri dintre oraş şi
lor statului. 71 de femei. sînt deputate sat. Nu trebuie să uităm nici munca
în Marea Adunare Naţională, iar de mare răspundere a celor peste
35.082 femei au fost alese deputate în 1.000 de femei care sînt alese deputate
sfaturile populare. Un număr mare de (Continuare în pag. 2-a)
tru a da viaţă iniţiativei Iot de
CINSTEA Z DE 8 MARTIE
’• «O•-A• --»>-3• ¦«<¦»•.4i
Colectivul acestei secţii s-a an­ - *• ' NI- *4
gajat ca în luna ianuarie să co­ Activitate
lecteze 100 tone fier vechi, iar multilaterală
în luna februarie, 190 tone. An­ FRUNTAŞELE COMBINATULUI
gajamentul a fost îndeplinit şi In preajma sărbătoririi celei
depăşit. In cele două luni s-au In partea stingă a intrării mecanic pompe la O.S.M. 1, Să- de-a 50-a aniversări a Zilei in­
colectat şi expediat oţelarilor ternaţionale a femeii, femeile din
oeste 296 tone fier vechi. La în­ principale a G. S. Hunedoara lomia Neamţu, turnătoare, Eva oraşul Brad au muncit cu mul­
tă însufleţire în toate domenii-,
deplinirea angajamentului şi-a s-a amenajat un frumos pa­ Sicoie, bobinatoare la staţii şi le de activitate. Datorită aces,-.
tui lucru, rezultatele au fost
adus contribuţia întregul colectiv nou al fruntaşilor în pro­ reţele, Natalia Olaru, sudor la dintre cele mai bune. Astfel, pb
al secţiei. nă în prezent, în toate circum-'.
ducţie. La acest panou sînt ex­ alimentarea oţeîăriilor. Elena
scripţiile oraşului au fost în*
puse portretele a numeroase fe­ Stelian, macaragiu la O.S.M. 2, fiinţate încă 11 noi biblioteci
de casă, al căror număr de. ci-,
Utemiştii în frunte mei care muncesc în secţiile Valentina Istoc, inginer, Maria titoare a depăşit, numai în
cinstea zilei de 8 Martie, cifra
combinatului şi care îşi aduc o Floare, electrician la laminorul de 500. De asemenea, pentru ca
fiecare mamă să aibă posibili­
importantă contribuţie în înde­ bluming, Susan a loan, bobina­ tatea să cunoască diferitele pro­
plinirea sarcinilor de producţie toare la reparaţii electrice, bleme legate de creşterea şi e-
ducarea copiilor, s-au organi­
şi obşteşti. Aci pot fi văzute Gheorghiţa Pogăneanu, lăcătuş
zat de curlnă două cursuri
portretele a numeroase tovarăşe Ia furnalele 1—4, Frosina O-
„Şcoala mamei“ care se bucu­
care au obţinut succese deose­ prica, electrician la O.S.M. 1, I-
ră de o largă popularitate. Tot
în fruntea acestei acţiuni. Mo­ bite în muncă în cinstea zilei rlna Ilie, inginer economist la
de 8 Martie. Printre acestea se laminorul bluming, Vasilica în cinstea Zilei internaţionale a
bilizaţi de organizaţia U.T.M. ei numără tov. Garolina Lazăr, Stratulat, turnătoare, Maria Co­
mecanic de bandă la aglomera- femeii, formaţiile artistice din
au colectat şi predat oţelarilor,
oraşul Brad, în care activează
tor, Maria Aiozi, strungar la sta, desenator tehnic la biroul
an, cantitatea de 280 tone de aproape 900 de femei, au pre­
gătit bogate programe artistice
fier vechi. staţii şi reţele, Ana Constantin, de studii şi altele.
pe care le. vor prezenta în
In prima săptămînă a acestei c \ mo iu u a ziua de 8 Martie.
luni, tinerii de aici au colectat
încă 85 tone fier vechi, din care
La oţelăria Martin nr. 1 de la despre importanţa zilei de 8
C. S. Hunedoara, a avut loc o Martie — Ziua internaţională. a
femeii. După conferinţă s-au îm­
duse de tov. Victor Iorga, loan adunare a femeilor care muncesc părţit cadouri, constînd din di­
Bărbos şi Ştefan Giuci. în această seGţie. In cadrul a- ferite' obiecte şi cărţi, unui nu­
dunării s-a făcut o expunere măr de 32 femei. Printre cele
care au primit cadouri pot fi a-
mintite tovarăşele Profira Şoacă,
stungar, Elena Dumitriu, ajutor
zidar, Maria Olaru, strungar,
Maria Munteanu, macaragiu şi
Viorica Pop, electrician.
Rihtuiioarea Zam F e m e i îa cursuri
fira Roşu de la fa­
brica de încălţă­ In comuna Şpring din raio­ Printre femeile care partici­
minte „Ardeleana" nul Sebeş, s-au desfăşurat în pă cu regularitate la cursuri,
din Alba Iulia, îşi timpul iernii cursuri de îndru­ sînt şi gospodinele Ana Marcu,
depăşeşte în fiecare mare pentru femei. La cele 12 Elisabeta Mateiaş, Cornelia
lună norma in me­ lecţii predate de către propa­ Marcu, Paraschiva Solomon şi
die cu 10 ia sută. gandista Silvia Cotîrlea, ajuta­ altele.
In cinstea zilei de tă de tovarăşele Rigăr Aurelia
8 Martie, ea a ob­ şi deputata Ana Popa, au par­ Trebuie amintit şi faptul că
ţinut depăşiri de ticipat 35 de femei. în cadrul cercului de croi, s-au
normă şi mai mari. citit mai multe cărţi şi broşuri
Din iniţiativa tovarăşei Ana legate de munca şi viaţa femei­
Popa, care este şi preşedinta lor de la sate.
comitetului comunal al femei­
lor, la Şpring a fost organizat TRAIAN TOMUŢA
şi un curs de croi, la care par­ corespondent
ticipă 20 de femei.