Page 26 - 1960-03

Pag. 2 Dnumub s o ç m m u m !^r> 1618
armam

Tlnăra Olga Vlă-

duj, îndeplineşte

funcţia de laboran­

tă Ia filatura din

Lupeni. Ea dă o
atenţie deosebită

muncii în labora­

tor. In acelaşi timp,

desfăşoară şi o

intensă activitate pe

tărîm obştesc, par- MUNC. .
ticipînd cu regula­
ritate la muncile
voluntare iniţiate de

către organizaţia de

partid pentru înr 1‘ linchetul clopoţelului a fă- Dar pînă a ajunge la un t Zoia U., învăţătoarea a discu­

frumuseţarea ora­ cut ca rîsetele zglobii, fel de rezultat, a fost . tat şi cu părinţii elevei, i-a

şului. cîntecele şi jocurile copiilor să de muncă, de frămîntări vizitat chiar acasă. Găsind în­

IN CLIŞEU : La­ înceteze. Pe culoarele noii studiu. ţelegere deplină din partea

boranta Olga Vlă- şcoli de 7 ani din Petroşani, La începutul anului părinţilor, eleva a început să Ana Ciornei, este
strungar !a uzina
duţ, în fala apara­ Í. elevii se îndreaptă disciplinaţi primind o clasă nouă, a se îndrepte. Acum, eleva Zoie „Victoria“ din Sfi-
lan. Ea depăşeşte
tului pentru măsu­ spre sălile de clasă. Deschidem să cunoască pe fiecare elev U. scrie îngrijit. zilnic norma în
medie cu 6 Ia su-
rat rezistenţa fire, o uşă pe care o tăbliţă ne a- parte. De modul cum Cu grijă deosebită s-a preo­
tă, ,
lor de mătase. rată Că ne aflăm in clasa Ill-a gătesc lecţiile elevii, se cupat şi se preocupă învăţă­
care este apreciată
A. resează în mod deosebit.. toarea şi de elevii O. ştefan, de către colectivul
secţiei mecanice.
La catedră s-a aşezat o to- odată nu neglijează pe A. Eugen. In clasă, din ob-
IN CLIŞEU i
r varăşâ tînără. A deschis ca- unul din elevi şi observaţiile servaţlile făcute, în orele de Strungăriţa Ana
Ciornei la locul de
r talogul, apoi s-a uitat prin le face cu răbdare şi atenţie. meditaţii pe care le dă elevilor muncă.

O iniţiativă lăudabilă L clasă. Toţi cei 39 elevi erau Toată activitatea profesiona­ mai slabi cit şi prin perma­
prezenţi.
lă, cit şi cea de instructoare nenta legătură cu părinţii co­

Comiteţul de femei din Uri- tecele ardeleneşti „Mînără-i na- După o scurtă pauză, ea superioară de pionieri, au fă­ piilor, învăţătoarea Maria Mo­
cani a luat de curînă iniţiati­ na-n sărbătoare“ şi „Tătăişă
va de a înfiinţa pe oraş o e- şi-o cumnată“. Din programul spuse : cut ca Maria Mototolea să-şi totolea se străduieşte ca în a-
echipei artistice din Uricani, — Astăzi, copii, vom vorbi
chipă artistică cu participarea nu lipsesc nici cîntecele şi ciar- cîştige simpatia şi respectul cest an şcolar clasa ei să de­
soţiilor minerilor din localita­ despre trecutul raionului nos­
te. Această echipă a şi pregătit ăaşurile maghiare. Astfel, prin­ tru... tuturor elevilor şi pionierilor vină fruntaşă la învăţătură.
pentru ziua de 8 Martie un cipala interpretă a acestor cin­
tece şl jocuri va fi soţia de învăţătoarea Maria Moto­ nu numai din clasa sa ci din Ca instructoare superioară
bogat şi frumos program artis­ tolea de la clasa III-a A a
tic. Din program fac parte cin- t şcolii de 7 ani din Petroşani întreaga şcoală. de pionieri, Maria Mototolea
tece interpretate de cor, reci­ face ca fiecare lecţie să fie
De mai multe ori ea a ob­ se străduieşte să organizeze
tări, cintece populare romîneşti
etc. Astfel, Maria Matei, soţie servat că eleva U. Zoia nu-şi acţiuni şi manifestări cîţ mai

de miner, va interpreta roman­ miner Irina Enache. Tot în îngrijea caietul, scria dezordo­ eăiicative, mai atractive. A-
ţa „Te aştept pe acelaşi drum“, ziua de 8 Martie, femeile din U-
solista Ecaterina Vascu tot so­ atractivă, instructivă şi edu­ nat. Zoia este însă bună prie­ ceasta este de fapt explicaţia
cativă. Şi nu este deloc de
ricani prezintă, sub conducerea tenă cu P. Ana elevă bună, ca­ participării pionierilor în nu­

mirare faptul că în clasa pe re se străduieşte să scrie fru­ măr mare la toate acţiunile
învăţătoarei Ioana Bota, pie­ L care o conduce, din cei 39 de mos şi curat. învăţătoarei Ma­ de la camera pionierilor şi din
sa „Conul Leonida faţă cu Ş ^ elevi, 37 sînt promovaţi şi nu-
reacţiunea“ de I. L. Caragiale C mai doi corigenţi la cîte ria Mototolea nu i-a scăpat a- afara şcolii.

cest lucru. A discutat cu cele ...Maria Mototolea este învă­

MARIA DUMITRESCU IORDACHE C materie. două ejeve. Le-a spus că a fi ţătoare de 9 ard- Toţi aceşti
priet<Hf înseamnă, să fie a- ani i-au adus bucuria unei
ţie de miner, va interpreta cîn- corespondentă

¦:<î>55Ş»"• mînăouă şi fruntaşe la învă­ profesii căreia s-a dedicat din PREOCUPĂRI
ţătură.
suflet. Munca ei este aprecia­
Despre faptul că era nemul­ tă de corpul didactic, de or­
O loik cu stropi mămn|i. ha
La cea d e-a 5 0 -a sărb ăto rire ţumită de modul dezordonat in ganizaţia U.T.M., şi de părin­ *¦ casa cu nr. 7 de pe bu­ seamă. A devenit o tradiţie ca
9» • levardul 1848 aj oraşului Hune­ în fiecare an la 8 Martie să <e
care îşi făcea acasă lecţiile ţii elevilor. v. F. doara, s-a oprit o femeie. Mai
intîi a intrat sub adăpostul stra-
a Zilei Inlernafienal© a fem eii Şinii, apoi, a ciocănit de oîteva facă .bilanţul muncii, depuse .'o
ori în geam. ha’ fereastră a a-
Responsabila sectorului părut imediat un chip de femeie femei. De data aceasta roadele
cu trăsături care trădau o vîrstă sînt mai bogate. Femei ca Au­
puţin mai înaintată.
(Urmare din pag. I-a) Cît de nefiresc şl anacronic ni se pare de-a 50-a aniversări a proclamării Zi­ avicol rora M.aiinescu, Eleonora Mun-
nouă faptul că într-o astfel de ţară lei internaţionale a femeii, între 21 şi —¦Bună ziua, tovarăşa Re- teamu şi altele, prin fapicie F-.
în sfaturile populare regional, raionale, capitalistă ca Elveţia, femeile sînt încă 24 aprilie 1960 va avea loc la Copen­ jeb i
orăşeneşti şi comunale. Acestea au dat lipsite de dreptul la vot pe motivul că haga Congresul internaţional al femei­ A m cunoscut-d cu doi ani în De clteva zile Iau sosit din se situează printre cei mai 1"--
dovadă de mult spirit gospodăresc îă- ele nu pot fi egale cu bărbaţii! Sau lor. La acest congres vor fi invitate urmă. Se afla în practică nou încă 2.000 de păsări. Tot­ — Bună, tovarăşă Maria. Pof­ nici gospodari ai oraşului/ 1" •
cînd preţioase propuneri pentru buna faptul că în ţările capitaliste mai dăi­ reprezentantele tuturor organizaţiilor de odată, Aurica Bogdan a mai tim în casă. ă'destea sînt doar cîteva fixernp-".
gospodărire a comynelor şi oraşelor. nuie discriminarea economică faţă de femei care luptă pentru pace, liber­ la gospodăria agricolă de stat primit şl ceva ajutoare în mun­
In afară de aceste realizări femeile se femei, ele primind la o muncă egală tate şi egalitate în drepturi. Congresul Sintămăria Orlea şi era repar­ că. — N-am timp. Am venit pen­ In comitetele de biocuri 1- i
remarcă şi prin munca de educare a cu a bărbaţilor un salariu mai mjc. va face bilanţul luptei femeilor în tizată pentru probă la îngriji­ tru o problemă importantă.
copiilor. Avem astăzi în regiune 79 de In ţările care mai gem sub exploata­ decurs de 50 de ani şi va discuta pro­ rea animalelor. Reţin şi acum Responsabilei sectorului avicol mai măre parte-o reprezintă f~-
grădiniţe de copii, cămine de zi şi alte rea colonială, milioane de femei tră­ blemele de actualitate inclusiv proble­ cuvintele pe care mi le-a spus îi place meseria pe care şFa — Spune atunci! meile,. Ele au partin'p.;{ ;r '
instituţii unde cu sprijinul femeilor co­ iesc în cea mai neagră mizerie, rezul­ mele privind rolul femeilor în lupta atunci : „Cred că într-o săptă- ales-o în viaţă. Găinilor le trecut Ia amenajarea p n /r.' i
piii primesc o educaţie sănătoasă. Co­ tat al politicii de jaf dusă de colonia­ împotriva războiului, foametei şi mize­ mînă .şau două ara să plec de poartă o mare grijă. Deştepta­ — Cei din strada „G“ au ho-
misiile şi comitetele de femei au acor­ lişti. Ele luptă' dîrz pentru eliberarea riei, participarea femeilor îa viaţa de aici. Nu-mi placé de lob aceas­ rea la ora indicată, scoaterea tărît să ne cheme la întrecere „Corvinul“ şi a u 'întreprins
dat în ultimul timp o atenţie deosebită naţională pentru drepturi şi libertăţi stat, economică, social-poliţică şi cul­ tă muncă 1“. păsărilor din hală, prepararea pe anul 1960.
educării femeilor. Astfel, peste 60.000 democratice, pentru un trai mai bun. turală, drepturile cetăţeneşti ale femei­ şi transportul furajelor, tran­ te acţiuni gospodăreşii. F *
de femei sînt antrenate în diferite Milioanele de femei din ţările socia­ lor şi sarcinile femeilor în lupta pen­ Biografia lui Aurica Bogdan sportul apei, administrarea hra­ — Foarte bine.
forme de activitate culturală. La cele liste, mîndre de realizările şi dreptu­ tru slăbirea încordării internaţionale, nu-i lungă. Se potriveşte pe mă­ nei etc. fac parte din progra­ — Cum bine? Trebuia să-i deci să alegi pe ceie mai 1
2.254 cercuri de citit participă peste rile lor îşi exprimă deplina simpatie dezarmării şi colaborării în lumea în­ sura celor 19 ani pe care-i are. mul zilnic al fermei pe care „provocăm“ noi.
34.000 femei, iar cele 43? de cursuri faţă de femeile muncitoare din ţările treagă. S-a născut In satul Mogoş de responsabila îl respectă cu nice dintre fruntaşe. Prep."" ,t
de îndrumare sînt frecventate de peste capitaliste. prin părţile Clujului şi e cel stricteţe. — Nu-i nimic. O să primim
11.000 femei. Femeile din regiunea Hu­ Alături de femeile iubitoare de pace de-al treilea' copil la părinţi. chemarea şi la urmă le arătam comitetului scria cu -
nedoara au obţinut realizări frumoase Ziua de 8 Martie se sărbătoreşte în din lumea întreagă, femeile din pa­ Victor şi Victoria Bogdan (ta­ In ziua cînd am vizitat-o pe de ce sîntem noi în stare.
şi în muncile de folos obştesc, la în­ acest an în condiţiile uriaşei creşteri tria noastră îşi strîng şi mai mult tăl şi mama el), ar fi fost utemista Aurica Bogdan am „Cefe mai frumoase acţirp.i •
frumuseţarea oraşelor şi satelor, con­ a forţelor mondiale ale păcii şi pro­ rîndurile în lupta pentru sprijinirea tu­ bucuroşi să-şi ţină fata cît mai găşit-o sortind cele 900 de ouă Discuţia s-a încheiat oarecum podăreşti le-a întreprins
struirea de cămine culturale şi şcoli, gresului, în preajma întrunirii Comi­ turor iniţiativelor care sînt puse în aproape de ei. Dar cu timpul pe care le are depozitate. M-am simplu. Elena Rejeb şi-a luat la tafa Elena Rejeb, Ea e o '
acţiuni de îmbunătăţiri funciare etc. tetului pentru dezarmare a celor 10 slujba păcii şi a fericirii omului, pentru şi-au dat seama că e mai bine gîndit atunci la gospodinele ca­ revedere de la prietenă' ei şi a
aducînd astfel statului economii în va­ ţări, Ia puţină vreme înainte de întru­ ş-o lase să înveţe o meserie. re zilnic cumpără ouă din ma­ închis fereastra. S-'a 'aşezat a- răşă harnică şi cu initi ¦’
loare de peste 1.000.000 lei. Numai în nirea conferinţei la nivel înalt. Fe­ realizarea istoricelor propuneri ale Uni­ A plecat apoi ca elevă la şcoa­ gazinele Gostat şi cred că pu­ poi pe scaunul de iîngă masă şi
cinstea zilei de 8 Martie, femeile din meile de pretutindeni îşi exprimă spe­ unii Sovietice de dezarmare generală la zootehnică din Galtiu, ra­ ţine dintre acestea ştiu că duc a căzut pe gînduri. De cînd a Unul după altui s-avi .r'-
regiunea Hunedoara au colectat şi pre­ ranţa fermă că se va porni pe calea şi totală, cale sigură pentru elimina­ ionul Alba. Aici, Aurica a fost cu ele şi rodul muncii unei ti­ fost aleasă deputată în circum­ rîniduri multe, fiecare cu « r -
dat I.C.M.-ului 100 tone fier vechi. rezolvării paşnice a problemelor liti­ rea definitivă a războiului ca mijloc de mereu printre cei fruntaşi la în­ nere destoinice cum e Aurica scripţia' electorală nr. 26 a fost ficaţia lui. Aproape în orice '
Acesta este pe scurt bilanţul cu care gioase, inclusiv a problemei germane rezolvare a problemelor litigioase între văţătură. După terminarea şco­ Bogdan. mereu exemplu în orice acţiune
femeile din regiunea noastră întîmpi- şi a Berlinului occidental, a dezarmă­ state. lii a fost repartizată la Sintă­ iar circumscripţia s-a situat în din Hunedoara unde se mmc
nă ziua de 8 Martie. rii generale şi totale, a interzicerii fa­ măria Orlea. Au trecut de a- Au trecut doi ani de cînd a frunte. Deputata ştia însă că şi
bricării şi folosirii armelor atomice şi De Ziua femeii, oamenii muncii din tunci doi ani. La început, lui venit la gospodăria agricolă de pe ălte străzi sînt oameni har­ există femei şi multe dintre ' ’ •
In contrast cu viaţa fericită a fe­ cu hidrogen. regiunea noastră salută cu dragoste Aurica îi era gîndul la plecare. stat Sintămăria Orlea. Această nici. Nu se aştepta1însă ca alţii se afirmă prin hărnicie. /V; • "•
meilor din ţările socialiste, în ţările tovărăşească femeile, tovarăşele lor de Visul ei fusese să lucreze ln- muncă i-a oferit atit bucurii s-o ia înainte. De daita asta cei rpaie Ecaterina a ajuns mar.-
capitaliste milioane de mame suferă In conformitate cu hotărîrea adop­ muncă şl de viaţă, urîndu-le din ini­ tr-un sector avicol, .îi plăceau cît şi necazuri. Nu s-a despăr­ din strada „ 6 “ au luat iniţiati­
văzîndu-şi copiii slăbiţi şi bolnavi din tată la Copenhaga în decembrie tre­ mă noi şi însemnate succese în lupta păsările, iar la Sintămăria ni­ ţit însă niciodată de păsări. va întrecerii pentru cea1mai fru­ gistă la oţelăria nouă. Mer-'-’n
cauză că nu au ce le da de mîncare, cut, la şedinţa lărgită a Comitetului atît de frumoasă pentru făurirea socia­ merise în sectorul zootehnic. moasă casă. „Era bine să por­
că nu au cu ce să-i îmbrace, că nu internaţional de iniţiativă a femeilor lismului, pentru asigurarea unui viitor Dar n-a mai plecat pen­ Anul trecut, Aurica Bogdan a nim noi. Ce-o să spună cei­ ar fi mai potrivită poate penF'i
au posibilitatea de a-i da Ia şcoală. pentru pregătirea sărbătoririi celei luminos copiilor lor, pentru apărarea tru că pînă în cele din ur­ fost trimisă pentru 21 de zile lalţi?“ Elena Rejeb a tresărit ca un bărbat dar ea a îndrăgit-n si
păcii în lumea întreagă. mă a fost creată şl aici o fer­ la Sovata. Acolo, s-a simţit şi când şi-a adus aminte de ceva s-ă înscris de mult printre cei
TRE I SUR mă de păsări. A-şa că Aurica şi-a bine, totul a fost nespus de foarte important. Peste cîteva
ORI găsit locul potrivit. plăcut. Reîntoarsă la gospodă­ minute deputata cutreiera stra­ mai buni macaragişti din .com­
rie, Aurica Bogdan a căutat să da'. S-a oprit aproape !ă fiecare binat. Printre fruntaşi se numă­
Anul trecut a îngrijit peste pună şi mai mult suflet în alegător şi a discutat îndelung.
1.000 de găini. Bilanţul muncii munca pe care a îndrăgit-o. Chemarea nu sosise încă dar în­ ra şi alte femei. Bobinatoare^
sale a fost răsplătit prin cele trecerea s-a pornit. Fan i Anton iade, în ultimele două
200.000 ouă obţinute şi livrate PETRE FARCAŞIU
statului. ir luni şi-a’ depăşit normele de lu­
corespondent cru cu 15-59' la sută, Ana Gii-
ă sediul Comitetului orăşe­ gor, manevrantă la laminorul
nesc al temei lor, se în­
bltiming, Valeria Fiorea, electri­
tocmea zilele trecute o dare de
cian la laminorul de 650 mm.
sînt fruntaşe în producţie. Cele
8 brigăzi de femei din întreprin­

derile hunedorene participă la

colectarea fierului vechi' şi aduc
o contribuţie tot mai mare ia
sporirea’ producţiei.

Acestea sînt cîoar cîteva din
realizările importante cu care, fe­
meile din oraşul Hunedoara . în-
tîmpină ziua de 8 Martie —
Ziua internaţională a femeii.

S. CEZAR

Surorile Breazu au venit la — Să-mi fie cu iertare, soro, perforatoare. Acum se numără PANOU DE ONOARE
fabrică pe rind. Debutul dar in cinstea zilei de 8 Mar- şi ea printre fruntaşele sec­

l-a făcut Elvira, în anul 1954. tie mi-am propus să ţi-o iau ţiei, devenind intre timp can­

La început era sfioasă, neobiş- înainte. Ce părere ai ? didată de partid. Hotărită să

nuttâ cu munca în colectiv. Cu Elvira a primit bucuroasă nu rămînâ în urma surorilor

timpul însă, colectivul a făcui chemarea la întrecere. Dar nu mai mari, Ana s-a alăturai şi

din ea o muncitoare de nă- mică i-a fost insă mirarea ea întrecerii dintre ele, reu­

dejde. Acum lucrează în sec- cină, la sfîrşitul lunii, a con- şind ca în luna februarie să-şi

ţia finisaj a fabricii de incăl- statat că Elena i-a luat-o îna- depăşească sarcinile de plan

ţăminte „Ardeleana“ — Alba inte cu 2 procente la cantita- cu 3 la sută şi să îmbunătă­

Iulia. te şi cu 1 procent la calitate. ţească calitatea produselor cu.

In cinstea zilei de 8 Martie, — Nu-i nimic — a spus El­ 0,5 la sută. Acestea sint cifre

in această secţie, întrecerea vira. Mai e vreme să-ţi arăt grăitoare care au atras stima

socialistă s-a desfăşurat cu că nu mă las mai prejos, şi încrederea colectivului din

multă însufleţire. Printre Rezultatele obţinute in mun- secţie.

fruntaşele secţiei se numără că de Elena Breazu au fost a- upă cum arată cifrele, în­
trecerea dintre cele trei
Dşi Elvira. Ea şi-a depăşit sar- predate de întregul colectiv,
cinile de plan cu 3 la sută şi Mai mult, comuniştii au apre- surori este foarte strînsă. Din

a îmbunătăţit calitatea proău- ciat că această mundtoare acest motiv, surorile Breazu

selor cu 0,9 la sută. Elvira nu merită să facă parte din rîn- nu au prea mult timp pentru,

este insă mulţumită de rezul- durile lor. De aceea, pe la discuţii. In schimb, tov. Ştefan

tat. Are ea o veche răfuială sfîrşitul lunii februarie, au Haţegan, secretarul organiza­ ELENA BOTA1 KÎ^RIÂ VINOA
Gospodina din oraşul Petro­
cu Elena, sora mijlocie, care primit-o în rinăurile membri- ţiei de partid, nu a fost scump Muncitoare la cocseria din RODICA SUCIU
Hunedoara. Pentru rezultatele
lucrează in aceeaşi secţie. lor de partid. la vorbă şi ne-a spus printre bune obţinute în muncă, ea a Colectivis'tă din Prlcaz. Cr
membră de partid, ea se achi­
lena a venit in fabrică cu in prezent, intreceerea între altele ; tă în mod conştiincios de sar­ şani. Femeile din oraş o cunosc Profesoară la Şcoala medie
cinile încredinţate. La îndemnul
i h un an mai tirdu, în 1955. cele două surori continuă. — Să ştiţi că surorile Brea­ în special pentru aportul pe „Decebal“ din oraşul Deva. Ea
care-1 aduce la mobilizarea ce­ se preocupă în permanenţă de
MIn mare parte, meseria a în­ ezina familiei este Ana. zu sînt foarte apreciate in fa­ cîştigat încrederea întregului tăţenilor pentru îmfrumuseţa-
A venit la fabrică în anul brică şi nu rareori aud vor colectiv. Comunista Elena Bota ei, femeile din gospodăria co-: raa continuă a oraşului. Maria buna pregătire a elevilor. De
văţat-o de la Elvira. Aceasta desfăşoară o vie activitate şi pe lectivă au efectuat numeroase Vinca aduce un aport deosebit asemenea, în timpul liber,.des­
n-a împiedicat-o însă ca, pe 1956, la îndemnul celor două hinduse la adresa lor mimai tărîm obstesc. zile muncă voluntară, pentru în­ şi în activitatea de cruce ro­ făşoară o intensă activitate în
frumuseţarea Sediului, şie. organizaţia de cruce roşie.
la începutul lunii februarie, surori mai mari. s-a aco­ cuvinte de laudă.

să-i spună Elvirei : modat repede cu munca de I. MANEA

*