Page 27 - 1960-03
P. 27
Nr. tm D R U M U L SOCIALISMULUI zjmanaasam, Pag. 3
BBBSS89H EBUI
1 R I B U N A AGITATORULUI
Economiile în producţie — SPO R
nflm nuaufflCTSBinEcropcs»
un obiectiv de seamă IÁ
al muncii de agitaţie C.C.A. 1-2 In oraşul Hunedoara, s-a des
făşurat vineri şi -sâmbătă o reu
"Organizaţia de partid a pus in fiecare lună cantităţi cît mal -A Peste 8.000 de spectatori au Ghibea, Cosmoc şi Toth, deşi niune de box. cantinei pentru
în faţa colectivului de munci mari de tablă veche, în loc de s-au găsit faţă în faţă cu por faza regională a campionatului
tori, tehnicieni şi ingineri din tablă nouă — le-am explicat ¦Mihai Zvolehschl este şeful unei brigăzi de zidari la gru ţinut să asiste duminică după tarul, s-au grăbit şi au ratat. 'R.P.R. la juniori şi seniori. M ul
sectorul nostru, sarcina de a eu, cu acest prilej, — econo pul de şantiere nr. 4 al I.C.S.H. împreună eu echipa sa, îşi de masă 'la , prima întîlnire de La un atac al echipei gazdă, te din partide au Oferit între
descoperi şi a pune în valoare misim la fiecare kilogram 1,12 păşeşte în fiecare lună norma în medie cu 20 la sută. fotbal din returul .campionatu Zavoda I înscrie în proprie ceri duze, de bun nivel tehnic.
rezervele interne pentru a se lei. Dacă într-o lună noi înlo lui categoriei A¦ interesul pen poartă. Incepînd din acest mo Dintre acestea, demarcam parti
putea realiza în acest an cît cuim 3.000 de kilograme tablă rp tru acest meci l-a stirnit atît ment arbitrul Niţescu face da dintre Iancu Staicu (Corvi-
mai multe economii în produc nouă, prin folosirea celei ve faptul pc la Petroşani evolua e- greşeli în momente importante nul Hunedoara) şi Rudolf Bar-
ţie. Nouă, agitatorilor ne-a re chi, putem să realizăm o eco 52,000 lei economii atît realizările cît şi lipsurile chipa C.C.A., fruntaşa clasa ale jocului. De pildă, Cosmoc tba (Aurul Brad), Tînarul I.
venit sarcina de a lămuri oa nomie de peste 3.000 lei. mentului, cît şi pregătirile pe în poziţie clară de gol este Staicu,- în vîrstă de numai 16
menii asupra importanţei rea ¦care le. făcuse echipa Jiul in faultat de Apolzan, la numai ani, a făcut un meci spectacu
lizării de economii în produc Munca concretă de lămurire vederea acestei întîlniri. 10 m. de poartă, fără ca arbi los, cîştâgînd 'prin abandon în
ţie, de a le arăta cum putem desfăşurată în rîndul muncito trul să dicteze ceva. Acelaşi repriza a Il-a. O partidă inte
în mod practic să facem eco rilor din partida de lăcătuşi Dar după 90 de minute spec lucru se întîmplă, mai tîrziu, cu resantă au furnizat, şi pugiliştii
nomii, care sînt căile şi .mijloa care execută şasiuri la vagoane tatorii au părăsit tribunele sta Toth. De asemenea, la un mo Gh. Opeian (Gorvinul) şi Atir-
cele de care dispunem noi. dionului, dezamăgiţi, în primul ment dat Apolzan scoate min cea Trlfu (Aurul). După ce în
le intrate în reparaţie capita -rină, de arbitrajul slab al lui gea ou mina de pe linia porţii prima ;repriză Trifu îl trimite la
Cum muncesc eu pentru înde lă, discuţiile purtate, exemplele Niţescu (Sibiu) iar în al doilea dar arbitrul nu acordă 11 m. podea pe Orei an, dînd impresia
plinirea sarcinii ce-mi revine ca date au dus Ia convingerea co rină de faptul că tabela de Aceste greşeli au avut înrîuriri că va '¦-câştiga întâlnirea, în re
agitator ? lectivului nostru asupra impor .marcaj indica scorul de 2-1 nu numai asupra scorului dar priza1a ifi-a, Oreian îşi revine şi
tanţei pe care o prezintă rea pentru C.C.A., deşi Jiul merita şi asupra moralului echipei cîştigă prin abandon.
Mai întîi am stat de vorbă lizarea de economii, le-au dez c e l. puţin un meci egal. gazde:
cu muncitorii din partida în ca voltat interesul şi preocuparea P ugiEşti i hun ©doren i (antre
re lucrez şi le-am arătat im In această problemă. Exemplu In primele. 30 minute de joc Au jucat formaţiile : nor Gh.; Ltipu) au avut o com
însufleţitor în lupta pentru rea echipele ly,ptă de la egal la e- portare (bună, cîştigînd 14 titluri
portanţa economiilor, explicîn- lizarea de economii au fost manifestate. Adunarea gene- gal, deşi C.C.A. se părea a fi JIUL: Crîsnic — Romoşan, de campioni regionali (8 la ju
şl sînt membrii de partid, prin Cooperativa de consum 1 rală a analizat pe larg mun în mare formă, in acest timp, Vasiu, Tîlvescu — Farcaş, Cri- niori şi 6 ta seniori).
du-le că cu cît economiile în tre care tovarăşii Octavian din comuna Poiana, raionul ca consiliului cooperativei şi apărarea Jiului face faţă cu şan — Toth. 'Ghibea, Ciurdă-
producţie sînt mai jtnarl, cu atît Puiuţ, Dionisie Hpca, Traian Sebeş, a obţinut anul trecut a făcut propuneri preţioase succes atacurilor oaspeţilor. In rescu, Cosmoc, Nertea. Medaîiiife de campioni regio
Albu şi Ioan Matei, care şi-au , rezultate frumoase. Organi- pentru îmbunătăţirea activi min. 30 Tătaru scapă singur, nali şi deci dreptul de a parti
se pot face investiţii mal multe adus o importanţă contribuţie zînău-şi rriai bine munca, lu tăţii ei. Aşa, de pildă, tov. şuteaZă puternic, Crîsnic ieşit C.C.A.: Voinescu — Zavoda I, cipa la faza interregională de Ia
la realizarea de economii în crătorii cooperativei au rea Remus Nicula a propus ca mult din poartă respinge, dar Apolzan — Zavoda II — Jenei, Arad, a u l revenit boxerilor : I
în construcţia de noi obiective producţie. lizat economii .în valoare de în satul Galaţi să se constru venit din urmă, Cacoveanu în ÎWihăilescu — Cacoveanu, Cri- Florincaş,! I. Bistrianu, G. Ţo
peste 52.000 lei. Aceste eco iască, prin muncă volunta scrie în poarta goală. In plină şan, Racsi, Bone, Tătaru. pan, N. IDrăgîălici, M. Lază-r, I
industriale, de locuinţe, insti In luna trecută, prin recupe dominare a echipei Jiul ace Zlăgneamti,. GSh. Ş.erban. F. Ra
tuţii social-culturale, în produc rarea de materiale şi folosirea nomii au fost realizate în ră, un local pentru magazin laşi Tătaru şuteăză de la dis M. DUMITRESCU dovici, A. Ionescu, I. Staicu, D
acestora în executarea lucrări tanţă peste Crîsnic înscriind. Eniache, la juniori şi I. Basarab,
ţia bunurilor de larg consum lor de reparaţii,. partida noa primul rină prin reducerea aşa cum s+a construit în sa Cu toate că Jiul forţează, re CELELALTE REZULTATE Gh. Ioan, M. Ichim, I. Saşciu,
stră a realizat peste 4.500 lei priza se termină cu scorul de Gr. Gavriilă^ Gh. Oreian şi M.
şi ca urmare poate să crească economii. Succesele obţinute de cheltuielilor de transport, tul Presaca. 2-0 pentru C.C.A. Dinamo Bucureşti — Ştiinţa Tudor, la seniori.
partida noastră ne bucură. Dar prin .evitarea transporturilor Cluj 0-0.
necontenit nivelul nostru de nu ne vom opri aici. Vom cău In. încheiere, a fost lumi La reluare gazdele sînt ho- bm pm m m u L m
ta ca în viitor să obţinem suc în gol sau cu încărcătura in- nată diploma de onoare şi tărîte să egaleze. Astfel au Rapid Bucureşti — Dinamo
trai. Le-am arătat apei cît de cese şi îhai mari. Ca agitator complectă. Reducerea pro insigna de fruntaş în coope pornit o adevărată ofensivă pu- Bacău 1-2 (0-1). 9 (MARTIE 1960
voi depune şi pe viitor eforturi raţia de consum, tov. Ioan nînă în pericol deseori poarta
important este ca noi să de sporite şi voi fnobiliza în per centului de perisabilităţi a Nicula, preşedintele consiliu apărată de Voinescu. Ceea ce a Steagul roşu — Minerul Lu- Progragnul i : 6,30 Jocuri
manenţă oamenii la folosirea mărfurilor, cît şi reducerea lui sătesc dl filialei coopera lipsit însă echipei Jiul a fost peni 2-0 (0-0). populare romîneşti; 8,00 Din
montăm cu grijă flecare piesă. creditelor bancare şi a chel tivei din Presaca. eficacitatea la poartă. Astfel, presa de astăzi; 9,00 „Melodii,
raţională a materialelor, recon- tuielilor de deplasare, au dus Petrolul Ploeşti — Progresul melodii“, program de muzică u-
Dacă nu facem acest lucru — diţionarea pieselor vechi şi re de asemenea, la realizarea VIOREL TOMUŢA Bucureşti 0-1 (0-0). şoară ; &,30 Vreau să ştiu ; 10,18
cuperarea de materiale în sco de ecouomii însemnate. Muzică simfonică; 11,03 Din
Ie-am spus eu — atunci în loc pul obţinerii de economii cît ' corespondent Farul Constanţa U. T. A. folclorul popoanelor ; 11,30 Mu
mai mari în producţie. La o şedinţă de analiză a Arad 2-0 (0-0). zică uşoară sovietică ; 12,35 Me
să avem o piesă bună pe care lodii populare romîneşti inter
IOAN VLAD muncii, ţinută cu cîtva timp Au ales noul consiliu Clasamentul pretate la diferite instrumen
să o putem folosi, vom avea agitator în sectorul de vagoane în urmă, lucrătorii coopera te ; 13,05 Concert de muzică din
tivei de consum din Poiana, de conducere 1. C. C. A. 12 9 ,0 3 30:15 18 opereu 14,00 Concert de prînz;
una care trebuie s-o aruncăm al Atelierelor G.F.R. Simeria au discutat despre posibili 2. Steagul roşu 12 6 6 0 28:16 18 15.30 'MuzLcă populară din Ol
In sala căminului cultural ¦ 3. Dinamo Bacău 12 6, 3 3 20:13 15 tenia:; 16,15 Vorbeşte Mosco
ia fier vechi. Confecţionarea li 4. Farul Constanţa 12 6 3 3 21:15 15 va 1 ; 18,00 In slujba . patriei;
tatea realizării de economii din Simeria Veche, s-a ţinut 5. U: T.- A. 12 5 3 4 12:13 13 19,15 Formaţii artistice de ama
nei piese noi costă bani. in loc 6. Petrolul Ploeşti tori "participante la cel de-al
şi prin restituirea ambalaju: cu cîtva timp în urmă, adu 7. Ştiinţa Cluj 12 4 4 4 21:16 12 V-lea concurs ; 19,40 Muzică u-
să risipim, noi putem să eco 8. Dinamo Bucureşti şoară de compozitori romîni;
nomisim aceşti bani. lui. s-a stabilit atunci să se narea generală a membrilor 9. Rapid 12 3 5 4 16:22 11 20,20 Noapte bună, copii; 21,00
10. Progresul 12 2 6 4 9:12 10 Şcoala şi viaţa; 22,30 „Noapte
In mai multe rînduri am dis restituie ambalajul în pro cooperatori. După prezenta 11. Minerul Lupeni 12 3 3 6 15:16 9 înstelată“ —- program de mu
12. Jiul Petroşani 12 3 3 6 16:18 9 zică uşoară; 22,52 Simfonia
cutat şi despre problema recu porţie de 70 la sută. Această rea dării de seamă, membrii 12 2 3 7 12:25 7. ' „Manfred“ de Ceaikovski.
perării de materiale vechi şi măsură nu numai că a fost cooperatori au vorbit, despre 12 2 3 7 10:29 7
realizată, întocmai, dar s-a unele lipsuri care au persis Programul I I : 14,07 Concer
folosirea lor în locul celor noi, ajuns ca în prezent ambala tul pentru flaut şi orchestră de
tat..,vrf me.., mai îndelungată Ludovic Feldman ; 14,30 Să ci
mai scumpe. Un kilogram de in munca consiliului de con tim împreună : Pagini de pro
ză romînească contemporană ;
tablă veche recuperată costă 15.30 Uverturi şi seiecţiuni din
operete ; 16,15 Vechi cîntece re
'¦'im'ai 0,33 lei, pe cînd un ki voluţionare romîneşti; 16,50
logram de tablă nouă costă Curs de limba rusă ; 17,20 Răs
1,45 lei. Recuperînd şi folosind pundem ascultătorilor ; 18,15
Din creaţia Iui George Enescu ;
jul 'să se restituie în propor ducere. Astfel, s-a semnalat 19.30 Teatru la microfon: Na-
poli, oraşul milionarilor; 21,00
ţie de 100 la sută. faptul că au fost dese cazu ETAPA VIITOARE Muzică uşoară; 21,45 Concert
simfonic; 22,30 Poeţii noştri
Prin recondîfhrtarea pieselor LUCIA MERCHEŞANU rile cină la filialele coope U. T. A. — Rapid; C. C, A. — Petrolul; Progresul — Fa ciută partidul ; 23,15 Concert
urul ; Ştiinţa - Jiul; Dinamo Bacău — Steagul roşu; Mine de muzică uşoară.
corespondentă rativei lipseau produse de rul — Dinamo Bucureşti.
Buletine de ş tir i: 5,00 ; 6,00 ;
şi recyţperarea m aterialelor bază în alimentaţie ca: za- 7.00 ; 11,00 ; 13,00 ; 15,00 ;
17.00 ; 19,00; 20,00 ; 22,00 ;
° La secţia de reparat va din aceeaşi secţie, condusă de S~a analizai activitatea hărulj-sarea, uleiul şi altele. 23,52 (programul I) ; 14,00 ;
goane a Atelierelor C.F.R. Si tov. Mircea Petrescu. Această Au fost criticaţi de asemenea 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro
meria, lucrează şi o partidă de partidă a economisit, prin recon- cooperativei şi unii gestionari care nu gramul II).
vopsitori. Ea este condusă de diţionarea de manşoane scoică,
comunistul Ernest Friedmann. 6.503. lei. Cu cîteva zile în urmă, in respectă orarul de funcţiona Tenis de masă 9 MARTIE 1960
Muncitorii din această partidă
folosind cu pricepere vopselele, • Partida de lăcătuşi de Ia comuna Feneş, raionul Alba, re a cooperativelor săteşti şi In sala de sport a Şcolii me- mai bună comportate a avut-o DEVA: Primăvara; ALBA
gospodărindu-fe mai bine, au reparaţii capitale tot din secţia dii „Decebal“ din oraşul Deva echipa Voinţa Petroşani, care IULIA : Moartea în şa; Sarea
reuşit să realizeze în luna ia de reparat vagoane, condusă de i a avut loc adunarea genera- nu se comportă aşa cum se s-a desfăşurat faza regională a s_a oIas,i{iGat pe primuI loc. p e pămîntului; BRAD : Cei 44 ;
nuarie economii de 1.183 lei, iar cupei „8 Martie , la tenis de HAŢEG: O întîmplare extra
în februarie de 1.000 lei. tov. Mircea Fodor, a realizat de ^ lă a membrilor cooperatori. cuvine cu membrii coopera locurile următoare s-au clasat ordinară ; HUNEDOARA: Ava
masă, rezervată fetelor. La în echipele Aurul Brad, Minerul lanşa ; ILIA: Dorinţa; ORAŞ-
® Importante economii în pro asemenea însemnate economii Cil acest prilej, s-a analizat tori. Teliuc şi Gorvinul Deva. TIE: Oameni şi lu pi; Sarea
ducţie a realizat şi partida de trecerile tinale au participat e- pămîntului; PETROŞANI: Mi
reparat tampoane de tracţiune prin recondiţionarea de piese ve activitatea consiliului de con In continuarea adunării, a Echipei cla'sate pe locul I i zerabilii ; In căutarea comorii;
chipefe reprezentative ale' raioa s-a decernat' „Gupa 8 Martie“. SEBEŞ : Dragoste pe note ; SI
chi şi prin recuperarea a diferite ducere al cooperativei. fost ales noul consiliu de MERIA : 12 rezultate exacte ;
n e lo r . Hunedoara şi Brad .şi a IONEA : Cei 44 ; TEIUŞ : Intre
materiale. Valoarea economiilor Darea de seamă a consi conducere şi comisia: de re oraşelor Deva şi Petroşani. noi părinţii; ZLATNA : Nevăzut,
necunoscut; APOLDU DE SUS :
realizate de această partidă se liului, cît şi darea de seamă vizie. Fata din Kiev ; CALAN : Esca
drila Liliacul.
ridică la suma de 2.112 lei. financiară şi a comisiei de L BERGA
m utm NmoRauwk
revizie, au scos în evidenţă > corespondent .Meciurile au prilejuit în majo'- I. SIMION şl GH. CSIKOS
ritate dispute spectaculoase. Gea corespondenjl PENTRU 24 ORE:
Vremea relativ fumoasă cu
OOOOOC^ o o a o o o c c c ._jCOÎX&OGQGGQOOaQOOQQOOOOl cerul variabil, mai mult senin
noaptea. Temperatura staţio
Reacţia stârnită în toate ţările u De fapt nu-i nimic nou nici nară, ziua va fi cuprinsă între
de ştirile din ultimele zile cu în această declaraţie, pentru că 3 şi 8 grade, iar noaptea între
agenţia americană U.P.J. a- 0 şi minus 5 grade. Vint potri
...Şl nou! WehrtnaeM cere „spaţiu vita!privire ia tratativele secrete din nunţa zilele trecute „din surse vit cu intensificări locale, de
tre guvernele de la Bonn şi Ma diplomatice demne de încredere“ la sud şi sud-est. Ceaţă locală.
că Germania Occidentală ăr fi
drid cu privire la orea'rea unor citateă aviaţiei şi armamentului Ei nu au primit un r.ăspuns' „neîndemînateo şi imprudent“ Europa, nu au obiectat împo cerut „terenuri de exerciţii“ pen PENTRU URMĂTOARELE
baze militare vestgermane în hitlerist au fost verificate „pe limpede din partea acestora.1 stârnind -astfel o mare zarvă. iA- triva „intenţiilor“ guvernului de tru trupele sale nu numai Spa 3 ZILE
Spania, exprimă îngrijorarea po viu“. In această privinţă locali Toate ziarele engleze au publicat ceastă observaţie dovedeşte că la Bonn de a crea baze în Spa niei, dar şi Portugaliei, Turciei,
poarelor europene care nu au ui tăţile Guernioa’ şi Durango, rase ştirile cu privire la noile acţiuni planurile tratativelor dintre nia. Franţei şi Italiei. Vremea schimbătoare cu ce
tat că o colaborare similară în- de pe fata pămîntului, au servit ale revanşarzilor vestgermani, cu i Bonn şi Madrid nu numai că rul mai mult noros. Tempera-:
tr-un trecut nu prea îndepărtat ca trist preludiu pentru soarta titluri semnificative ca : „Germa au fost cunoscute de reprezen Dealtfel, după cum rezultă In acelaşi scop se anunţă că tura în creştere.
a însemnat preludiul celui de-aî oraşului Goventry şi a altor o- nia Occidentală încearcă să in tanţii S.U.A., dar s-au bucurat dintr-o informaţie a agenţiei a- Strauss va pleca' la jumătatea
doilea război mondial. mericane United Press Interna lunii martie în Grecia.
raşe europene distruse de stu- tre în cârdăşie militară cu Fran ş: de aprobarea acestora. tional, planul creării bazelor mi
După cum reiese din relatările litare vestgermane în Spania a Dacă la toate acestea adău
presei, este vorba de crearea de kas-urile lui Hitler. co“, „Adenauer îşi exprimă ne După cum am arătat, ştirea fost elaborat încă de la începu găm ultimele ştiri după care a-
către guvernul de la Bonn pe te Caracterul primejdios al tra mulţumirea faţă de N.A.T.O.,' unor tratative militare cu. Spa tul anului 1958 de către un grup c.elaşi Strauss considerînd că
ritoriul Spaniei a unor baze pen proiectând să creeze fără ştirea nia,-la Bonn, după ce mai întâi de reprezentanţi ai Bundesweh- „cadrul N.A.T.O. a devenit prea
tru aviaţia militară şi pentru tativelor militare franchisto-vest- rului cunoscut sub denumirea de îngust“, cere formarea în afara
lansarea rachetelor, precum şi germane a fost sezisat în toate aliaţilor baze mi P E «W I1E a fost-negată, în „cei şase colonei“. Mai tîrziu, Bundeswehrului a unor unităţi...
ţările. Ziare franceze ca „Figaro“ litare . în Spa cele' din urmă ministrul de război Strauss a suplimentare care să nu fie su
scriu că „organizarea unei. ase nia“. trimis reprezentanţi ai acestui puse controlului N.A.T.O., devine
pentru aprovizionarea noului gruip pentru tratative în Spania. limpede că planurile revanşarzi
Wehrmacht. După cum a decla menea' ulfime linii a armatei Neliniştea stâr E -v, r E !Rî N IE a fost recunoscu- lor vestgermani ţintesc departe.
vestgermane ridică o problemă nită în toate- ţă Intr-o declaraţie făcută la Toate aceste ştiri şi declaraţii
rat în parlamentul englez depu — tă şi, m.ai mult, şfîrşitul lunii februarie cu pri dovedesc încă o dată că cercurile
tatul Edwards, Germania Occi vire la tratativele dintre Bonn reacţionare şi agresive din Ger
dentală construieşte de pe acum gravă“. rile de tratativele militare fran- Adenauer personal caută să o şi Madrid, Adenauer a afirmat mania Occidentală încearcă prin
Ia Bilbao, în Spania, o uzină şi el că în toate problemele mi toate mijloacele să pună noi pie
pentru rachete, Ia care participă Exprimînd îngrijorarea po chiste-vestgermane i-a pus în în- justifice. litare şi politice, R.F.G. a ac dici destinderii încordării inter
cunoscutul magnat Krupp, unul porului francez, ziaruf „Libera ' curcătură pe aliaţii occidentali În şedinţa secretă a Comisiei ţionat şi va acţiona de común naţionale şi realizării unui a-
din patronii militariştiior şi re tion“ avertizează că : „prezenţa ai lui Adenauer. După primele' Bundestagulpi. pentru probleme acord cu N.A.T.O. şi că guver cord între est şi vest, creării
vanşarzilor vestgermani. care a armatei vestgermane în sudul explicaţii ale unor cercuri Care le apărării, ministrul de război nul său va continua să ducă bazelor unei păci trainice.
colaborat din plin şi la dezlăn Pirineilor are o semnificaţie afirmau că Germania Occiden Strauss a recunoscut că a dus tratative pentru cearea unor ba
ţuirea celui- de-al doilea război toarte limpede. Trebuie să avem ze ale Bundeswehrului în străi CîrcTăşia dintre revanşarzii de
mondial. în sfîrşit o politică care să ştie tală n-ar avea teritoriu suficient cu Spania „tratative prelimina nătate. la Bonn şi guvernul fascist de
să tragă învăţăminte. Este vorba pentru instruirea noului, Wehr re“' cu privire la .crearea unor 'a Madrid subliniază din nou,
doar şi de securitatea Franţei“. macht, cercurile oficiale ameri baze militare pentru Bundes- Gonîirmînd intervenţia guver după cum se afirmă în declara
cane şi engleze preferă să vor-' wehrul vestgerman, menţionînd nului său de a acţiona „pe cont ţia agenţiei TASS, necesitatea
Ca o confirmare a aprecierilor bească \cît mai puţin despre tra -1 că a fost vorba nu numai de propriu“, Adenauer şi-a averti ca toţi oamenii iubitori de pace
Presa occidentală a semnalat acestui ziar francez, „New York tativele dintre Bonn- şi Madrid. depozite militare ci şi de aero- zat aliaţii că dacă nu-i vor sa să întreprindă acţiuni comune
dealtfel că în Spania există o Herald. Tribune“ scrie că guver-; Ziarele reacţionare se. limitează droame şi poligoane .destinate tisface cererea de a se scoate împotriva uneltirilor militarişti
întreagă reţea de uzine pentru nul federal „intenţionează prin şă, impute Bonn-ului că nu ac forţelor aeriene militare vestger problema bazelor de aprovizio ior vestgermani şi măsuri care
producţia militară create cu cola acţiunile sale să exercite o. p re -: ţionează în. cadrul strict al: mane. nare a trupelor din competenţa să asigure realizarea unei înţe
borarea directă a monopolurilor siune indirectă asupra. Franţei“. N.A.T.O.-ului, pentru că cercu-' Ga un fel de punere la punct diferitelor ţări pentru ă fi tre legeri în problema dezarmării ge
vestgermane. Monopolurile vest Sub presiunea opiniei publice, rile occidentale ştiu că orice a unor cercuri occidentale care cută „sistemului N.A.T.O.“, gu nerale şi totale şi reglementarea
germane participă şi la extracţia în parlamentul englez deputaţii combinaţie militară între Bonn ’ afirmă cU ipocrizie că nu ar fi vernul său va considera această paşnică a problemei germane.
şi prelucrarea minereurilor de u- laburişti l-au interpelat pe mi-, şi Madrid aminteşte popoarelor ştiut despre tratativele franchi- problemă „de competenţă naţio
raniu din Spania. nală“, adică va acţiona după P. MARCU
nistrul de'externe Selwyn Lloyd ,cie vechea „axă“ cu !topite impli sto-Vestgermane, în şedinţa se Gum va crede de cuviinţă.
Este vorba . deci de. reluarea cerîndu-i să precizeze poziţia gu caţiile cunoscute lumii.
cretă la care ne referim, mini
colaborării dintre doi vechi par vernului britanic.' Acelaşi lucru In legătură cu aceasta merită ¦ strul de război Strauss a decla
teneri, colaborare care a început, l-au tăcut Ia 23 februarie ziariştii menţionat că ziarţj] „Nşw York rat că conducătorii militari ’ai
odată cu rebeliunea împotriva ia conferinţa' de presă a purtă- ¦ Times“ reproşează autorităţilor 5.U.A. precum şi generalul Nor-
Republicii Spaniole, agresiune torului de cuvînt al ministerului de Ia' Bonn nu tratativele lor cu stad, comandantul.. suprem al
criminală în cadrul căreia efiea- . de externe englez. Franco oi faptul ?ă- au acţionat forţelor' armate ale N.Â'.T.O. în