Page 28 - 1960-03
P. 28
r-ag, 4 DRU m u . Sn r ' iA T JS W U r i Nr. 1618
gBffisaasg&jgagaB
Poporul francez se pregăteşte să-S • xdlÜ T teie • juXLurijLJue sxiri • LÜíiirielB şiiri
ntlmpîne cu căldură pe N.S. Hruşciov
PARIS 7 (Agerpres). — Ora blouri din Uniunea Sovietică. războiulul şi spre colaborare
şul Bordeaux, centru economic Louisiani, profesor la Universi paşnică care să garanteze secu
al Franţei de sud-vest şi unul tatea din Bordeaux, şi-a expri ritatea tuturor ţărilor.
din cefe 5 mari porturi ale ţă mat convingerea că vizita în Stabilirea de legături între co
rii, se pregăteşte să întîmpine Franţa a şefului guvernului so- mitetele partizanilor păcii din a-
pe şeful guvernului sovietic N. vietic va întări tradiţionalele le- rondismentele Parisului şi din Ziua proclamării
S. Hruşciov. Un corespondent al gâturi de prietenie dintre cele raioanele oraşului Moscova, se independenţei statului
ziarului „l’Humanité“ a stat de două popoare.
vorbă în acest oraş cu membrii Cea de-a 00-a aniversare a Ziiei internationale a femeiispune în scrisoarea secretariatu Ghana
Consiliului municipal, cu co La întrebarea : „Ce credeţi lui Consiliului păcii din depar
mercianţi, reprezentanţi ai inte tamentul Sena, va constitui o R. P. CHINEZA meilor, care se desfăşoară sub R.D. GERMANA AGGRA 7 (Agerpres). — La 6
lectualităţii, oameni ai muncii. despre vizita lui N. S. Hruş semnul recunoştinţei fierbinţi fa martie, în Ghana a fost sărbătoare
Socialistul Georges Bremont, ciov ?“ corespondentul ziarului mare contribuţie Ia cauza înţe PEKIN 7 (Agerpres). — La ţă de puterea populară care a BERLIN 7 (Agerpres). — Fe naţională. In urmă cu 3 ani pe te
membru al Consiliului municipal „l’Humanité“ a primit din par legerii reciproce. 6 martie, la Pekin a avut loc deschis femeii largi posibilităţi meile din Republica Democrată ritoriul fostei colonii engleze Coasta
din Bordeaux, a subliniat în tea unor muncitori răspunsuri inaugurarea oficială a săptămî- pentru participarea activă la Germană întîmpină cu mari suc de Aur (Africa de vest) a fost pro
lapidare şi expresive : „Aceasta S-au primit de asemenea «cri- nii filmului, organizată în cin toate formele activităţii obşteşti. cese în muncă şi în viaţa ob clamată — într-o atmosferă festiyâ —¦
convorbirea sa că vizita lui N. ar ajuta la întărirea prieteniei sori din partea Comitetului par- ştească cea de-a 50-a aniversa independenţa noului stat Ghana.
S. Hruşciov va aduce foloase dintre Franţa şi U.R.S.S.“, „Tre- tizanilor păcii de pe lîngă co- stea celei de-a 50-a aniversări Statul manifestă o deosebită re a Zilei internaţionale a fe
cauzei păcii şi va contribui la buia de mult să se organizeze operativa centrală din regiunea a Zilei internaţionale a femeii. gr’ijă pentru mamă şi copil. El meii. După cum anunţă agenţiile de in
dezvoltarea comerţului dintre această vizită“. industrială — minieră — Beau- a creat condiţiile necesare pen formaţii, la Acera, capitala Ghanei au
Franţa şi Uniunea Sovietică. tru a acorda femeii posibilităţi In cinstea acestei date memo fost arborate drapelele naţionale, pe
? mont — En-Artois (departa- R. CEHOSLOVACA depline de a participa la muncă rabile, în întreaga ţară sînt or al căror fond de aur se reliefează
Sartouîet, preşedintele unei MOSCOVA 7 (Agerpres). — şi la activitatea obştească. ganizate adunări si şedinţe fes steaua neagră cu 5 colţuri -*¦ sim
mari uniuni a întreprinderilor TASS anunţă: Pe adresa Corni- mentul Pas de Calais), din par- PRAGA 7 (Agerpres). — In tive, reuniuni consacrate activi bolul Africii care se eliberează de
metalurgice, a declarat : „Indus tea Consiliului Naţional al Miş- acest an populaţia cehoslovacă ANGLIA tăţii artistice de amatori, întîl- dominaţia colonială. Ziua independen
triaşi! şi comercianţii nu pot de tetului sovietic pentru apărarea cării pentru pace din departa- sărbătoreşte ._pe scară largtă Ziua niri cu veterane ale mişcării in ţei Ghanei a însemnat un eveniment
cit să ee bucure de acest dez păcii sosesc scrisori şi telegra- mentul Aln şi din partea altor LONDRA 7 (Agerpres). Gu ternaţionale de femei. politic important in viaţa tinerei ţâri
gheţ, întrucît comerţul se dez prilejui sărbătoririi Zilei inter africane.
voltă numai în condiţii de pace. me din diferite departamente şi organizaţii franceze ale partiza- •internaţionala a femeii. In ora-
In plus, consider că prietenia Primul ministru Kwame Nkrumah,
ruso-îranceză a fost totdeauna oraşe din Franţa în care este sa "Hor păcii. | şe şi sateau loc adunări ale fe- adresîndu-se la 6 martie, prin radio,
rodnică. Reprezentanţii intelec lutată cu căldură apropiata vi poporului, a expus proiectul noii con
tualităţii preconizează dezvolta zită a lui N. S. Hruşciov în naţionale a femeii, organizaţia Intr-un interviu acordat unui stituţii a Ghanei. Noua constituţie va
Franţa. intra în vigoare Ia 1 iulie 1960. In
rea schimburilor culturale cu u n t canalele, mliteidoaie progresistă engleză, Adunarea corespondent al agenţiei TASS, această zi Ghana va deveni republică.
Uniunea Sovietică. Conservato Vizita Iui N. S. Hruşciov în Naţională a femeilor 'din Anglia Inge Meyer, secretară a Uniunii
rul muzeului de arte frumoase Franţa, scrie Yves Chaulier în de ţie planeta Jtlaete a dat publicităţii o declaraţie Democrate a Femeilor din Ger
numele secretariatului Consiliu prin care a chemat femeile să mania, a arătat că egalitatea
lui păcii din departamentul Sena, Mari întinderi acoperite de vegetaţii. Este lupte cu şi mai mare hotărîre în drepturi a femeii constifuie
va contribui la dezvoltarea legă posibilă existenţa unui regn animai pentru dreptul fundamental al una din cele mai mari realizări
turilor franco-sovietice, la înfăp mamei de. a-şi creşte copiii în- ale R.D.G. . ....
Un articol al savantului sovietic V. Davîdov — tr-o lume fără nevoi şi războaie.
ar vrea să organizeze la tuirea unor acţiuni hotărîte pe MOSCOVA 7; (Agerpres). După părerea lui Davîdov, re ¦SÎSa.'â-
Bordeaux o expoziţie de ta- calea spre lichidarea primejdiei TASS — Ziarul ,,'Komsomol- giunea de-a lungul acestor fi Atentatul criminal împotriva poporului cuban
skaia Pravăa“ a publicat un suri din stratul acoperitor de
articol ’semnat de V. Davtdov, gheaţă trebuie să fie caracte
„New Yerk Times“ despre însemnătatea secretar ştiinţific al Institutu rizată prin condiţii ăe tempe Cercetările au stabilit că explozia de pe vaporul
lui de Economie „Sternberg“ din ratură relativ blinăe.
cuvînîăni iui N. 8, Hruşciov la înapoierea Moscova, consacrat canalelor „Le Coubre“ a fost un act de diversiune
din călătoria în ţările Asiei misterioase care brăzdează su In aceste condiţii, sublinia
prafaţa planetei Marte. Canale ză autorul articolului, de-a
le misterioase de pe planeta
Marte, scrie autorul articolului, lungul fisurilor s-ar putea răs- HAVANA 7 (Agerpres). Po După şedinţa guvernului, pre- — a declarat Salvador — vă-
sint fisuri adinei în gheaţa ca
NEW YORK 7 (Agerpres)'. - în corespondenţă în continuare, re acoperă o parte considera pînăi vegetaţia. După păre trivit hotărîrilor guvernului Cu şedintele Cubei, Dorticos, a ros- zînd că revoluţia din Cuba con-
Ziarele care au apărut la New a dovedit în mod convingător rea omului ăe ştiinţă sovietic, bei, ziua de 5 martie a fost de tit o cuvîntare la posturile de stituie drapelul în jurul căruia
York duminică dimineaţa au ca premierul sovietic intenţio bilă a acestei planete. aceasta este adevărata natură clarată zi de doliu naţional în radio şi televiziune. Judecind du- se strîng toate popoarele slab
publicat în primele pagini in nează să facă tot posibilul pen Omul de ştiinţă sovietic afir
formaţii eu privire la înapoie tru a menţine o atmosfera seni a misterioaselor canale ăe pe amintirea victimelor exploziei pă toate datele — a declarat dezvoltate din America Latină
rea lui N. S. Hruşciov ia Mos nă în preajma întîlnirilor cu li mă că, după cum reiese din
cova dintr-o călătorie prin ţă derii occidentali. cercetările pe care le-a efec Marte. care s-a produs în portul Hava preşedintele — explozia de pe se năpusteşte cu furie asupra
rile Asiei de sud-est şi cu pri
vire la tuvîntarea pe care a In cronica săptămînată ziarul tuat, cantitatea de apă care 'Articolul subliniază că deşi na pe bordul vaporului „Le Cou vaporul „Le Coubre“ constituie revoluţiei noastre. Ea recurge la
rostit-o în palatul sporturilor. ,.New York' Times“ subliniază că trebuie să cadă pe 'suprafaţa
„New York Times“ a înserat o planetei Marte corespunde a- canalele de pe Marte nu sint bre" încărcat cu arme şi muni un atentat barbar, criminal îm- tot felul de manevre, calomnii,
în cursul vizitei lui N. S. Hruş proximativ cu cea existentă pe
corespondenţă din Moscova sub ciov în Asia el s-a bucurat de o Pămint sau chiar ceva mai creaţii ale unor fiinţe rezona ţii aduse din Belgia pentru for potriva poporului Cubei. ameninţări cu sancţiuni econo-
titlul „După ce s-a înapoiat a- primire prietenească. mare. bile, chiar şi faptul existenţei ţele armate ale Republicii Cuba.
casă, Hruşciov îndeamnă la lor dovedeşte că mari întinderi In cadrul şedinţei extraordinare Secretarul general al Confe- m,ce. acte de diversiune care
calm în preajma conferinţei ia Totodată unele organe ale Deoarece planeta 'Marte este de pe această planetă sint a- a guvernului a fost adoptată deraţiei oamenilor muncii din merg pînă la bombardamente
nivel înalt“. Premierul Hruşciov, presei americane, printre care situată mai departe de soare hotărîrea cu privire la acordarea Cuba, David Salvador, a făcut distrugătoare şi acţiuni crimi
subliniază corespondentul, a che ziarul „New York Herald Tribu declt Pămtntul, scrie Davîdov, coperite ăe vegetaţii. Davîdov de ajutoare şi pensii familiilor o declaraţie în care a subliniat nale ca aceea care s-a produs
mat toate ţările să nu complice ne“, situîndu-se pe poziţiile răz temperatura medie anuală a admite posibilitatea existenţei celor ucişi şi celor care au pier că această catastrofă nu este în- în portul Havana. Nu există nici
situaţia prin anumite acţiuni în boiului rece, încearcă să denatu suprafeţei regiunilor tropicale dut capacitatea de muncă — în tîmplătoare, ea constituie o pro-
ajunul conferinţei la cel mai reze însemnătatea călătoriei lui ale acestei planete se apropie pe planeta Marte a unui regn urma acestei catastrofe. vocare care face parte din corn- un dubiu că această catastrofă
N. S% Hruşciov în ţările Asiei ăe minus 10-20 grade Celsius. animal, mai piuit sau mai pu se datoreşte unui sabotaj.
înalt nivel. de sud-est şi să minimalizeze ţin variat. ¦wssas;- plotul împotriva revoluţiei cu-
succesul excepţional a! acestei Ziarul „La Revolucion“ publi
bane. Reacţiunea internaţională că o ştire în care subliniază că,
după cum a reieşit din cercetă
rile făcute, explozia de pe va
Primarul vest-berlinez Brandt duce o politică porul „Le Coubre“ a fost un act
de diversiune.
Tonul cuvîntării lui. se arată misiuni de bunăvoinţă, Pe 'Marte... acţionează, .aceleaşi de tubOi-donare fa|ă de Adenauer După cum anunţă agenf'a
cauze de degajarea căldurii in- i United Press International, la 5
Âjulorul sovietic pentru sinsstrafii terne ca şi pe Pămint, scrie BERLIN 7 (Agerpres). TASS folosirea Berlinului occidental Primarul vest-berlinez şi-a martie în capitala Cubei au a-
oraşului marocan Agadir autorul. Din aceasta el trage Cercurile conducătoare din ca un avanpost pentru desfă reluat vechiul program de cinci vut Ioc funerarule cetăţenilor cu-
concluzia că la o adtncime ăe Berlinul occidental în frunte şurarea unei activităţi ostile îm puncte oare prevede menţine bani care au fost ucişi în urma
RABAT 7 (Agerpres). La 5 şie din U.R.S.S. a hotărît să aproximativ o jumătate ăe 1ci- cu primarul Brandt, continuă să potriva R.D. Germane, Uniunii rea regimului de ocupaţie şi exploziei vaporului francez „Le
martie D. P. Pojidaev, ambasa pună la dispoziţia Societăţii ma lometru isub suprafaţă se ’stabi promoveze aşa-numita politică Sovietice şi celorlalte ţări so includerea Berlinului occidental Coubre“ în portul Havana. La
dorul U.R.S/S. în Maroc, a fă rocane de Semilună Roşie, me leşte o temperatură la care a oraşului de front, sprijinind cialiste. in componenţa Germaniei occi funeralii au participat primul mi
cut o vizită prinţesei Lalla Aisa, gheaţa se topeşte, deoarece lntrutotul poziţia guvernului de dentale. nistru al Cubei, Fidel Castro şi
preşedinta Societăţii marocane dicamente, alimente şi aiie obiec temperatura creşte cu aproxi Congresul ordinar al organi preşedintele Republicii, Osvaldo
de Semilună Roşie, şi a informa te de primă necesitate pentru mativ 30 grade atunci cină a- Ia Bonn In problema Berlinului. zaţiei vest-berlineze a P.S.D.G., E. Olenhauer, preşedintele Dorticos. Fidel Castro a rostit o
t-o că Prezidiul Comitetului E- ajutorarea sinistraţilor de la dînctmea creşte cu un km. care a avut loc la 5 martie, a P.S.D.G., a prezentat de ase cuvîntare în cadrul mitingului
xecutiv al Uniunii Societăţilor Agadir. Prinţesa Lalla Aisa a Ele se pronunţă împotriva nor arătat de asemenea că condu menea un raport Ia Congres, de doliu.
de Cruce Roşie şi Semilună Ro exprimat mulţumiri pentru aju In urma cutremurelor care cerea de dreapta a acestei or în raportul său el s-a referit la
torul acordat. se produc pe planeta Marte, malizării situaţiei din Berli ganizaţii în frunte cu Brandt programul P.S.D.G. în problema -O — ;
gheaţa se dislocă şi apar. fisuri. intenţionează să rămînă pe ve germană.
nul occidental, pentru menţi „Neue Rhein Zeitung“
nerea regimului de ocupaţie şi
Criza d e gavera din Italia chile poziţii nerealiste şi să îm Congresul a arătat că condu anunţă că guvernul englez
piedice o rezolvare rezonabilă cerea organizaţiei vest-berlineze ar f i de acord
a problemei Berlinului. a P.S.D.G., care dispune de ma
joritate atit în Adunarea deputa cu instruirea soldaţilor
Brandt a ţinut un lung dis
curs la Congres. Acest discurs, ţilor din Berlinul occidental cit Bundeswehrului în Anglia
care s-a caracterizat prin ieşiri şi în Senat, şi care poartă răs
In seara zilei de 24 februa miri şi mai mari în rîndurile ma de extremă dreaptă, care s-au tn ultimele zile s-a manifes ostile împotriva R.D. Germane punderea pentru politica dusă BONN 7 (Agerpres). Referin-
rie, o dată cu prezentarea de selor populare, inclusiv in cele concretizat prin retragerea de tat tendinţa din partea partide şi Uniunii Sovietice, nu a cu în Berlinul occidental, urmează du-se la ştiri din cercuri apro
misiei de către Antonio Segni, catolice, nemulţumiri care au către liberali a sprijinului a- lor de dreapta ca sub parava prins nici un element nou. calea acomodării la linia lui piate guvernului englez, presa
preşedintelui Gronchi, îşi în determinat, de jos pînă sus, cordat în parlament lui Segni. nul unor formule amăgitoare Brandt s-a pronunţat din nou Adenauer, cale care duce pe vest-germană anunţă că Anglia
cheia activitatea cel de-al două criza din sinul partidului de- „A fost de ajuns — scrie zia să se realizeze o nouă majori împotriva propunerilor sovieti social-democraţii din Berlinul este dispusă să-şi ofere terito
zecilea guvern italian de după mocrat-creştin. Nerezolvarea rul „Unita“ — ca guvernul să tate guvernamentală care să ce ca Berlinul occidental să occidental la subordonarea faţă riul pentru instruirea soldaţilor
război. In aparenţă căderea gu afirme o anumită orientare asigure continuarea sub un fie transformat intr-un oraş li de politica militariştilor vest- Bundeswehrului în vederea mî-
vernului Segni a fost provoca- problemelor fundamentale ale mai nouă, pentru ca exponenţii „nou“ guvern vechea linie a ber demilitarizat. germani. nuirii armelor moderne. Cores
tă de retragerea de către par- ţării, probleme care cer tnfăp- partidelor de dreapta şi ai fostului guvern Segni. pondentul din Londra al ziaru
tidul liberal italian — partid tuirea unui larg program de- monopolurilor să se mobilizeze
de dreapta — a sprijinului a- mocratic de măsuri şi reforme pentru a împiedica această o- Partidele democrate din I- lui „Neue Rhein Zeitung" arată
cordat pînă acum premierului cu caracter social-economic, su rientare înainte ca să capete o. talia şi masele populare se o-
Segni. bordonarea pe plan extern a in formă precisă“. pun unor astfel de tranzacţii de Guvernul vesf-german este decis că în timpul tratativelor preli
tereselor Italiei politicii de culise menite să permanentize minare reprezentanţii englezi în
In realitate demisia guvernu înarmare în cadrul N.A.T.O. — Intr-adevăr, anumite tendinţe ze o situaţie cu totul anorma
lui italian este produsul inevi toată această politică dusă de manifestate de guvernul italian lă. Conducătorii Partidului Co să continue tratativele militare N.A.T.O. au declarat că sînt dis
tabil al crizei largi şi profun guvernul Segni sub presiunea in sensul „acomodării“ liniei munist Italian au subliniat ne cu Franco puşi ca cei oare fac serviciul în
de care a cuprins în ultima vre vîrfurilor clericale şi a repre sale cu realitatea internă şi cesitatea imperioasă ca actua Bundeswehr să fie instruiţi în
me partidele de dreapta din I- zentanţilor marilor monopoluri externă au fost primite cu ostili la criză de guvern să fie în
talia şl în special partidul gu a fost condamnată nu numai tate de vîrfurile clericale şi de re dreptată spre o soluţionare de Anglia pentru folosirea armei a-
vernamental democrat-creştin. de reprezentanţii partidelor de prezentanţii monopolurilor. Dis mocratică. Italia are nevoie de
Cauzele căderii guvernului tre stingă dar chiar şi de exponenţi cursul provocator împotriva des un guvern care să rezolve pro BONN 7 (Agerpres). — După ultimatum. După ctiin anunţă tomice tactice. Potrivit datelor
buie deci căutate in criza din de frunte ai democraţiei-creşti- tinderii rostit de cardinalul Ot- blemele fundamentale ale ţă
sinul partidelor de dreapta, cri ne. Nu întîmplător în perioada taviani, ameninţările presărate rii — lichidarea mizeriei şi şo cum rezultă clin ştirile publicate buletinul, Strauss, intenţionează agenţiei DPA, Anglia este dis
ză care s'-a accentuat în perioa guvernării lui Segni, partidul la adresa guvernului de către majului, naţionalizarea surse
da de guvernare a cabinetului De Michele, preşedintele Conf- lor de energie, autoconducerea de presa vest-germană, guvernul să declare ca membrii N.A.T.O. pusă de asemenea să acorde a-
Segni. democrat-creştin a fost zguduit industriei (Asociaţia marilor in- regiunilor, reforma învăţămîn-
de grave divergenţe, începînd dustriaşi italieni) au demon tului, măsuri menite să lichide R. F. Germane intenţionează să trebuie să pună la dispoziţia jutor Bundeswehrului la pregă
Guvernul „pionocolor“ prezi de la „periferie“ (criza din Si- strat, pe deoparte, împotrivirea ze înapoierea economică din
dat de Antonio Segni, alcătuit cilia) şi pînă la „centru“ (scin vîrfurilor clericale şi a mono sudul Italiei, aplicarea pe scară continue tratativele cu privire Republicii Federale pe teritoriul tirea piloţilor mUitari şi la in
doar din reprezentanţi ai par polurilor faţă de o politică ex largă a reformei agrare. Aceste
tidului clerical democrat-creş darea conducerii partidului în ternă mai realistă, iar pe de exigenţe imediate sînt cerute la crearea în Spania a bazelor ţărilor lor baze necesare de a- struirea ior cu folosirea rache
tin, a fost sprijinit în timpul două grupuri — „doroteii“ şi altă parte amestecul lor făţiş de masele largi din Italia în
celor 12 luni de guvernare de „fanfanienii“). în viaţa politică a ţârii. Ase numeroase mitinguri şi adunări, de aprovizionare ale Bundesweh- provizionare cu o capacitate de telor de tipul „Gorporau“.
cele mai reacţionare partide din menea practici au fost con în telegramele trimise preşedin
In ultimele luni, sub presiu damnate nu numai de opinia telui Italiei, Giovanni Gronchi. rului. După cum relatează bule 2,2 milioane tone de diverse ma Presa arată că problema in
Italia — partidul liberal, parti nea tot mai puternică a mase publică dar chiar şi de lideri tinul de presă „Parlamentarisch teriale. struirii militarilor Bundeswehru-
dul monarhist şi partidul neo lor şi a opiniei publice, guver influenţi ai partidului democrat- In aceste zile forţele demo Politischer Pressedienst“, mi iui în Anglia va fi discutată de
fascist (mişcare socială italia nul Segni a fost nevoit, să facă creştin, ca de pildă Morzago- crate din italia şi masele largi nistrul de război Strauss, va Planurile de creare a bazelor către miniştrii de Război, Strauss
nă). Această alianţă între parti unii paşi mai realişti atît în ra care, după ce a înfierat at populare acţionează cu energie ridica această problemă la Bundeswehrului în Spania conti
dul democrat-creştin cu cele politica externă — acceptarea mosfera de corupţie şi de re în vederea formării unei noi nuă să neliniştească opinia pu şi Watkinson la sfîrşitui lunii
inai reacţionare forţe politice invitaţiei adresată preşedintelui gres ’din rîndui partidelor de 31 martie direct la conferinţa blică din Germania occidentală. martie în timpul conferinţei
Gro'chi de a vizita Uniunea dreapta şi a condamnat ames majorităţi guvernamentale care miniştrilor de Război ai ţă Deputatul Heinemann din Bun- N.A.T.O. la Paris. Acordul din
din ţară a creat nemulţumiri în Sovietică — cit, şi pe plan in tecul grupurilor financiare în §ă reprezinte realitatea italiană, rilor N. A. T. O. pentru „a destagul vest-german cunoscut tre Anglia şi Bonn, — subli
rîndui celorlalte partide bur tern _ adoptarea legii ..împo viaţa politică a ţării, a demi o majoritate capabilă să trea obţine consimţămîntul lor, ară- niază ziarul „Neue Rhein Zei
gheze din Italia' şi chiar în triva monopolurilor“ (deşi a- sionat, In semn de protest, din că la înfăptuirea unui program iruntaş al vieţii publice din R.F. tung“, — trebuie să fie încheiat
rîndui unei părţi a conducerii ceastă. lege nu rezolvă fondul funcţia de preşedinte al sena larg de reînnoire ş. vieţii politi tînd prioritatea acestei proble- Germană a criticat la 4 martie în cadrul N.A.T.O.
partidului democrat-creştin. problemei). Aceste tendinţe spre tului. ce, economice si sociale a Ita me din punct de vedere militar“. aceste planuri ale fui Strauss.
o nouă orientare a liniei guver liei.
Politica internă şi externă a nului au stîrnit însă.reacţii fu „Strauss, — subliniază buleti-
guvernului a produs nemulţu- ribunde din partea partidelor v. :s.-
nul, — speră că pe această cale
va înlătura sau cel puţin va ocoli P o p o ru l j a p o n e z c o n tin u ă lupta î m p o t r i v a
obiecţiunile care au loc în or ratificării tratatului m ilitar cu S.U .A.
ganele politice ale N. A. T. O.“.
Buletinul arată în legătură cu TOKIO 7 (Agerpres). Peste şi-au exprimat de asemenea ho-
Jp.0.00 de profesori şi .învăţători .tărîrea de a lupta împotriva sis-
aceasta că reprezentanţii ţărilor efin regiunile Osaka şi Kioto, în- ternului de apreciere a muncii
scandinave membre ale N.A.T.O., trimiţi la 5 martie într-un mi- cadrelor didactice introdus de
cer să fie discutată amănunţit
problema creării bazelor Bun ting de masă la Kioto, au cerut guvern. Acest sistem urmăreşte
deswehrului în Spania, „guver guvernului Kişi să nu ratifice dezbinarea Sindicatului naţional
nul federal însă caută să evite noul tratat militar cu S. U. A. al cadrelor didactice şi îndepăr-
aceste discuţii“. In caz dacă se . După. cum transmit posturile de tarea din instituţiile ele învăţă-
vor iv i, unele greutăţi, Strauss radio japoneze, un moţiunea a- mînt a pedagogilor cu vederi
intenţionează să recurgă la un doptată, participanţii la' miting progresiste.
Redacfla şl administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188;. 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R, nr. 263.320 "din 6 noiembrie 1949. - Tipar,u: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ Deva.
