Page 32 - 1960-03
P. 32
Pag. 4 m u m u h SOCIALISMULUI Nr. 1619
Adunări festive consacrate xUXtmeLe şîini. • ixilinxele sJtuu • u d íim s le şiiri • şiinL
celei d e -a L 0 -a a n iv e rsă ri a Zilei
internaţionale a femeii
R. P. POLONĂ vă consacrată celei de-a 50-a In cadrul adunării, Erdel Laszi- La Paris s-a publicat programul Senatorul Young
aniversări a Zilei internaţiona one, preşedinta Consiliului condamnă intenţia S.U.A.
VARŞOVIA 8 (Agerpres). — le a femeii —; 8 Martie — la central al femeilor ungare a
La 7 martie, la Varşovia a a- care alături de femeile din cele prezentat raportul. vizitei lui N. S. Hruşciov în Franţa de a-şi înzestra aliaţii
vut loc o şedinţă, solemnă, con două părţi ale Berlinului, au
sacrată celei de-a 50-a aniver participat numeroase delegaţii FINLANDA PARIS 8 Corespondentul A- neralul De Gaulle şi va avea sosi Ia Dijon unde va ti primit cu arma nucleară
sări a Zilei internaţionale a fe străine. gerpres transmite : La Paris s-a loc o masă oferită de Asociaţia de canonicul Kir, primar al ora
meii. HELSINKI 8 (Agerpres). — făcut cunoscut programul vizi presei diplomatice. De aseme şului şi decan de vîrstă al Adu WASHINGTON 8 (Agerpres ).:
lise Thiele, preşedinta Uniu La Casa de cultură din Helsin tei Iul N. S. Hruşciov în Fran nea, N. S. Hruşciov va primi nării Naţionale. Oaspeţii sovie — La 7 martie, senatorul Ste-
Raportul a fost prezentat de nii democrate a femeilor din ki a avut loc o adunare con ţa. EI va sosi Ia 15 martie, la pe membrii grupului parlamen tici vor pleca apoi spre Nancy, phen Young (din partea; Stătu-*
A. Musialowa, membru al Con Germania, a prezentat un ra sacrată Zilei internaţionale a ora ÎO pe aeroportul Orly unde lui Ohio), a condamnat vehe
siliului de Stat al R.P. Polone, port cu privire lâ 8 Martie, femeii. Ea s-a desfăşurat sub va fl întîmpinat de preşedintele tar Franţa - U.R.S.S. După o La 23 martie vor fi vizitate ment intenţia guvernului amerH
preşedintă a Prezidiului condu Ziua internaţională a femeii. lozinca: „Lupta pentru dezar De GauTle, premierul Debré, şi turnătoriile de la Pont — A — can de a-I înzestra’ pe aliaţii
cerii centrale a Ligii femeilor mare şi asigurarea unei păci numeroase alte personalităţi. nouă recepţie la ambasada so Mousson şi fabrica de ţevi de săi cu arma nucleară şi de a
din Polonia. /?. P. UNGARĂ trainice uneşte pe toate femeile Deoarece pista din faţa vechii la Befleville (localităţi în apro le divulga secrete atomice.
din lume“. Sllvi K. Kilpi, pre aerogări este prea slabă pentru vietică premierul sovietic va a- piere de Nancy). După-amiază Lulnd cuvîntul în Congres, el
La şedinţa solemnă a luat cu- BUDAPESTA 8 (Agerpres). — şedinta Asociaţiei Finlanda— a suporta greutatea avionului N. S. Hruşciov va vizita cînipul a declarat că această acţiune
vîntul W. Gomulka, prim-secre- După cum anunţă agenţia Uniunea Sovietică, care a pre „Tu-114“, cel mai mare avion sista la un spectacol cu opera de bătălie de la Verdun. In a- poate !mări considerabil riscul
tar al C.C. al P.M.U.P. !MTI, în seara zilei de 7 !martie, zentat raportul, a vorbit des comercial din lume, acesta se ceeaşi zi oaspeţii vor sosi la izbucnirii unul război mondial.
la teatrul „Erkel“ a avut loc pre situaţia femeilor din dife va opri în faţa clădirii noi. „Carmen“. Reims.
R. D. GERMANĂ o adunare festivă a reprezen rite ţări. Noua clădire nu este terminată Young §-a pronunţat cu hotă-
tanţilor opiniei publice din ca încă şi de aceea a fost necesar In ziua ele 18 martie, preşe La 24 martie vor fi vizitate rîre împotriva acordării armei
BERLIN 8 (Agerpres). — In pitala R.P. Ungare, cu prilejul să se construiască în această dintele Consiliului de Miniştri podgoriile Moet şi Chandon, de nucleare Germaniei, care a a-
seara zilei de 7 martie, la Ber Zilei internaţionale a femeii. parte a aeroportului o mare al U.R.S.S. va călători cu tre lîngă Eperney, unde se face ce tras de două1 ori omenirea In
lin a avut Ioc o şedinţă îesti- sală de primire provizorie. După nul de ia Paris la Bordeaux, lebra şampanie, fabrica de Ia războaie mondiale. EI a 'decla
ce vor fi trase lOt lovituri de Chantereine şi uzinele de utilaj rat de asemenea că nu trebuie
¦----------------------------------------- SV&9--------------------------------------------- tun în semn de salut, vor lua oprindu-se pentru a vizita cas greu de la Lilte-Chail. ’să se admită în nici un caz ca
cuvîntul generalul De Gaulle şi telele Cbambord şi Chenonceaux, trupele lui Li Sin Man şi Clan
Răspunsul lui N. S. Hruşciov la o scrisoare a N. S. Hruşciov. La Paris, N. S. de pe nml Loire. Aici condu Ziua de 25 martie va fi con Kal ŞI să fie înzestrate cu ar
Hruşciov şi persoanele care îl cătorul sovietic va fi primit de sacrată vizitării unor mari în me atomice. Răspîndirea armei
conducerii organizaţiilor de femei din Japonia vor însoţi vor locul în aparta Chahan Delmas, preşedintele treprinderi textile "3e Ia Robaix atomice, a subliniat el, poate
mentele de la Quai d’Orsay. In Adunării Naţionale, care este şi şi apoi crescătoriile de vite de provoca o reacţie în lanţ care’
MOSCOVA 8 (Agerpres). — să acorde sprijin pentru lichi chelat un nou tratat militar cu cursul primei zile a vizitei sale primarul acestui oraş. Ia Reville (lîngă Cherbourg). să ’ducă Ia Izbucnirea celui mal
TASS anunţă: Răspunzînd la o darea tratatului japono-ămerl- S.U.A., a pornit pe această cale. N. S. Hruşciov va avea o în La 26 martie N. S. Hruşciov va Îngrozitor război din istoria o-
scrisoare a conducerii organi Gan cu privire la asigurarea se trevedere cu generalul De Gaul La 19 martie N. S. Hruşciov menirii.
zaţiei de iemei din Japonia. curităţii, care constituie o pri Aceasta nu poate să nu com le la palatul Elysée. Programul şl persoanele care îf vor însoţi ajunge fa Rouen. Zilele de 27
N. 5. Hruşciov, preşedintele mejdie pentru pacea întregii plice relaţiile dintre state şi mai cuprinde depunerea unei se vor afla la Tardes. De acolo Preşedintele
Consiliului de Miniştri al lumi. creează o primejdie pentru pace, coroane de Hori la mormîntul vor pleca la Pau şi vor vizita şi 28 martie vor fi consacrate Eisenhower s-a întors
U.R.S.S., declară că împărtă în special în Extremul Orient, soldatului necunoscut de fa ar apoi noile instalaţii de la Laco,
şeşte speranţa temei tor japone In răspuns, câte poartă data a deolarat N. S. Hruşciov. Par cul de triumf şi la cripta celor care prelucrează gazul dintr-un convorbirilor cu preşedintele De la Washington
ze că apropiata conferinţă la de 7 martie, N. S. Hruşciov ticiparea fla alianţe militare, in- 15 eroi ai ultimului război mon- mare zăcămînt descoperit de cu-
nivel înalt va contribui la în subliniază că guvernul sovietic stalarea’/d e baze militare străi dial Ia Mont Valerien ; un zbor rînd. înapoiat la Pau, preşedin Gaulle fa palatul Rambouillet, WASHINGTON 8 (Agerpres).
cheierea unui acord de dezar este iniţiatorul unei dezarmări ne pe teritoriul Japoniei, aduo tele Consiliului de Miniştri al La 7 martie, preşedintele S.U.A.,
mare generală. N. S. Hruşciov generale şi totale şi se pronun grave prejudicii independenţei Uniunii Sovietice va discuta cu în acest timp N. S. Hruşciov va Eisenhower, s-a înapoiat la
arată că în prezent nu există ţa în mod neabătut pentru in ţării. personalităţile departamentului. Washington din călătoria sa
sarcină mai importantă decît a- terzicerea armei nucleare şi, în vizita palatul de la Versailles, prin ţările Americii Latine. Pre
sigurarea^unei păci trainice pen primul rînd, a experienţelor cu N. S. Hruşciov subliniază că In dimineaţa zilei de 20 mar şedintele Elsenhower a petrecut
tru omenire, pe calea dezarmă această armă. Uniunea Sovietică s-a pronun tie ei îşi vor continua călătoria şi uzinele Renault de Ia Flins. ultimele trei zile la Porto Rico.
rii generale şi totale. ţat şi se va' pronunţa întotdeau spre Marsilia. La Marsilia, un
Mai există însă forţe care na în mo’d neabătut pentru li de vor fi la 21 martie, N. S. La 28 martie N. S. Hruşciov va
In scrisoarea adresată lui caută să împiedice realizarea chidarea’ blocurilor militare şi Hruşciov va vizita diferite şcoli
N. S. Hruşciov, conducerea or unui acord cu privire la dezar şi facultatea de medicină, ple- răspunde ziariştilor cu prilejul
ganizaţiilor de femei din Japo mare şi insistă asupra continu 'a bazelor militare de pe terito cînd apoi seara spre Lyon. In
nia îl solicită pe şeful guvernu ării perimatei politici de pe po aceeaşi zi premierul sovietic va unei conferinţe de presă Ia Ram
lui sovielic să contribuie la în ziţii de forţă. Nu putem decît riile străine, pentru dezvoltarea
făptuirea dezarmării generale şl să regretăm, arată Hruşciov, că bouillet. El va părăsi Franţa la
şi guvernul Japoniei, care a în- prieteniei şi colaborării între
29 martie pe bordul unui avion
state, pe bază principiilor co
,Tu-H4“.
existenţei paşnice.
-sssas-
Tratativele sovieto-afgane au fost prieteneşti cu elicopterul deasupra cartie In preajma conferinţei celor 10 de la Geneva
şi In cursul lor nu s-au ivit nici un fel de dificultăţi relor noi ale Parisului, o întîl-
nire cu membrii corpului diplo Experţii occidentali încearcă să pună la punct
matic, o recepţie la palatul
Elysée. m iş u n ii1 r s u n iir t rto d o y n r m n r o
Declaraţiile primului ministru al Afganistanului, Muhammed Daud In ziua de 16 martie vor avea WASHINGTON 8 (Agerpres). martie, fără să poată ajunge nisterului de Război şi în spe
ioc o nouă întrevedere cu pre —j La 8 martie, experţii celor la un acord. cial Comitetul mixt al şefilor
KABUL 8 (Agerpres). — TASS a- ajutor din partea Uniunii Sovietice, depline şi a independenţei Afganista şedintele De Gaulle, o vizită Ia 5 puteri occidentale — Franţa, de Stat major au adoptat pozi
nunţă i La 7 martie, Muhammed Daud, Afganistanul intră sub influenţa co nului în toate domeniile vieţii. Noi ur primărie, unde înaltul oaspete Statele Unite,. Marea Britanle, Dificultatea de care se lovesc ţia că este de neconceput orice
primul ministru al Afganistanului, a munismului. Noi Insă, a declarat Mu- mărim să ajungem la o treaptă a dez va fi primit de preşedintele con Canada şi Italia — s-au întru în primul rînd experţii occiden discuţie asupra dezarmării nu
organizat 6 conferinţă de presă pen hammed Daud, ducem o politică de voltării societăţii în care să se poată siliului municipal Pierre De- nit din nou la Paris pentru a tali, rezidă în faptul că Statele
tru reprezentanţii agenţiilor străine şi neutnalitate. Orice ţară care doreşte efectua reforme democratice şi să edu vraigne, o vizită fa Camera de încerca să pună la punct un Unite nu au prezentat propu cleare“. Este evident însă că
ai presei locale. să ne ajute, poate face acest lucru. căm poporul afgan pentru a înlesni de comerţ. Seara, ambasada sovie plan comun de dezarmare spre neri concrete în această ches dezarmarea nucleară, cerută cu
Noi vom primi orice fel de ajutor, mocratizarea ţării, a spus el. tică va oferi o recepţie. tiune care să poată sta la baza insistenţă de opinia publică din
Vorbind despre tratativele sovieto- dacă acest ajutor nu este însoţit de a fi prezentat conferinţei celor unul program serios de dezar întreaga lume, va trebui să fi-:
afgane, Aluhammed Daud a declarat condiţii politice. Referindu-se la problema Intensifi Joi 17 martie, fa ora 9,30, mare. După cum a relatat Jo gureze la loc de frunte Ia con
că aceste tratative au fost prieteneşti cării propagandei împotriva Afganista N. S, Hruşciov va vizita casa 10 de la Geneva, care se va des seph Alsop, comentator al zia ferinţa de la Geneva. Iată dei
şi în cursul lor nu s-au ivit nici un Vorbind despre politica de reforme nului desfăşurată de posturile de ra din strada Marie Rosé în care
fel de dificultăţi. a locuit V. I. Lenin între 1909 chide la 15 martie. rului „New York Herald Tribu ce cercurile guvernante ameri-i
promovată de guvernul Afganistanului, dio şi presa Pakistanului, Muhammed şi 1912. In cursul acestei zile
Totodată, el a arătat că, din păcate, vor continua convorbirile cu ge- După cum se ştie, experţii oc ne“, aşa-zisul „document de po cane sînt puse într-o vădită în-?
agenţiile şi presa ţărilor occidentale primul ministru a declarat că toate Daud a arătat că, Intr-adevăr în ul
răspîndesc născociri despre Afganis timul timp această propagandă s-a cidentali s-au mai întrunit la; ziţie“ prezentat participanţilor curcătură, ceea ce reiese din-i
tan. Ele scriu, de pildă, că primind aceste reforme urmăresc întărirea in
intensificat mult Washington şi după aproape 6 la convorbirile de la Washing tr-o informaţie a agenţiei 'Aâ-i
dependenţei ţării, realizarea libertăţii
săptămînl s-au despărţit la 3 ton „nu cuprindea nici un fel sociated Press1. Aceasta subli
de propuneri cu adevărat im niază îngrijorarea ce aI cuprins
Evenintentu1 politic centrai al nke, agresive. E un fapt care portante şi nici un fel de an cercurile de1 la Washington ’ca
anului 1960 — conferinţa şefi nu poate să nu dea de gîndit, gajament de a discuta vreoda re recunosc că! „timpul presea
şi el va fi discutat, fireşte, în tă despre dezarmarea nucleară, ză“ şi că „â-ar da 'dovadă' 'de d
Soluţionarea realistă aproblemei dezarmărilor guvernelor marilor puteri,
oare îşi va începe lucrările în numai îngăduie nici o omiliare cadrul tratativelor de la Gene fie chiar şi într-un viitor înde slăbiciune primejdioasă ’dacăl
luna mai în capitala Franţei — va. Gît priveşte platforma pe părtat“. Acest „document de po conferinţa de la Geneva ar în^
vă fi precedat de un altul nu La 15 martie îşi începe lucrările ia Oeneva Comitetul „celor zece“ care se situează puterile occi ziţie“ reflectă totuşi poziţia cepe fără o poziţie asupra că
mai puţin semnificativ şi impor dentale În problema dezarmării Pentagonului căci însăşi Alsop reia occidentalii să sei fi pus!
tant în ce priveşte relaţiile Est- acum, în preajma reluării tra arată că „autorii politicii Mi- de acord“«
Vest, acest imperativ al zilelor tativelor, ea continuă să se a-
noastre : lucrările Gomiteiului fle sub semnul incertitudinii. ---------------------------- 1m
celor zece state în problema de
zarmării. însuşi enunţul proble mai bune condiţii pentru o pace Canada, Uniunea Sovietică, Ge- de importantă problemă ele Miniştrii de Externe occiden Poporul cuban protestează împotriva atentatului
mei care va fi dezbătută înce- trainică şi îndelungată, pentru hoslovaoia, Polonia, Bulgaria şi mentul convingător îl constituie, tali s-au întrunit mai întîi la criminal din portul Havana
pînd de la 15 martie la Gene ca omenirea să se bucure de o Republica Populară Romînă. fireşte, faptele. Gît priveşte Uni P-aris unde au dezbătut directi
va, arată că este vorba de o viaţă paşnică, liniştită. unea Sovietică, numai în ulti vele pe care le-au înaintat apoi HAVANA 8 (Agerpres). — Poporul a sute de oameni şi daune materiale
chestiune extrem de însemnată Pornind de la unele date pre mii patru ani efectivul torţelor experţilor pentru elaborarea cuban protestează cu mînie împotriva ce se cifrează, după cum anunţă zla.
Să nu se creadă cumva că liminare, se poate spune că armate sovietice a fost redus în unui punct de vedere occiden diversiunii care a dus la explozia de rul „Diario Nacional“, la 15 milioana
pentru destinele păcii şi securi pînă acum nu s-au purtat tra Comitetul „celor zece“ are toate mod unilateral în total cu tal comun. Ulterior, reprezen pe nava franceză „Le Goubre“ care de dolari.
tăţii mondiale, o problemă de tative în problema dezarmării, posibilităţile de a duce la bun 2.140.000 de oameni, iar re tanţi ai Angliei, Franţei, Cana aducea în Guba armament şi muniţii
care depinde în cea mai mare că nu s-au făcut eforturi pentru sfîrşit misiunea sa. Şi iată de cent, în luna ianuarie, el a fost dei, Italiei şi Statelor Unite şi- pentru armata revoluţionară. In în In declaraţia Sindicatului muncito
*¦măsură evoluţia ulterioară a în ca ea să fie soluţionată în mod c e : încă de pe acum se ştie că redus cu încă 1.200.000. Sînt au dat întîlnire în capitala treaga ţară au loc mitinguri şi de rilor portuari se spune printre altele (
tregii omeniri, de care depinde just; Ba da. A existat şi un pe masa' rotundă din faţa de cifre grăitoare care vorbesc de S.U.A. — Washington — pen monstraţii de protest împotriva aces Noi, ca şi întregul popor, sîntem în
progresul şi folosirea tuturor Comitet special al O.N.U. care legaţilor la tratative se va afla la sine. Dacă şi puterile occi tru a discuta poziţia Occiden tor acţiuni criminale a duşmanilor li doliaţi. Dar din această durere imen
cuceririlor ştiinţei şi tehnicii în şi-a desfăşurat lucrările timp de planul de dezarmare generală dentale ar fi urmat exemplul tului în problema dezarmării. bertăţii şi independenţei Gubei care
folosul omului, al umanităţii. mai mulţi ani, fără însă a pu şi totală propus de către tova U.R.S.S., astăzi se putea solu Discuţiile însă, din cauza gaz a pricinuit moartea şi rănirea gravă să, sorbirii noi forţe pentru a luptă
tea ajunge la un acord echita răşul Nikita Sergheevici Hruş ţiona mult mai uşor dificila pro delor, care n-âu prezentat pro mai departe pentru libertate.
Intr-adevăr, deşi ne aflăm la bil, care să ţină seama de ce ciov la trecuta sesiune a Adu blemă a dezarmării, omenirea puneri :oncrete, au fost infruc
aproape 15 ani de la termi rinţele opiniei publice mondia nării Generale a Organizaţiei întreagă ar fi putut privi cu tuoase. E grăitor în acest sens -------------!SS?---------- ------- ------ ----
narea celui de-al doilea război le. Mai de fiecare dată lucru-; Naţiunilor Unite. Avînd în ve rriai mult optimism ziua de articolul scris de către ziaris
mondial, problema dezarmării rile se petreceau astfel: propu dere acest fapt, se poate afirma mîine. tul american Joseph Alsop şi Situaţia politică din Nicaragua
continuă să se afle pe lista ace nerile realiste ale Uniunii So că Comitetul poate ajunge la publicat în ziarul „New York
lora nerezolvate, printre acelea vietice erau respinse; cînd repre acordul atît de mult dorit de Oricum însă, în preajma re Herald Tribune“, sub titlul RIO DE JANEIRO 8 (Agerpres). - gaţi reprezentînd peste 25.000 de vo
care creează mari dificultăţi în zentantul sovietic, în dorinţa de omenire întrucît planul sovietic, luării tratativelor în problema După cum relatează „Jornal do Bra luntari nicaraguaieni din patrie şi din
instaurarea unei păci trainice în a se ajunge la un acord, ac care va fi dezbătut mai întîi, dezarmării la Geneva, e bine Confuzie în problema dezar zii“, în Nicaragua activează în pre ţările străine care s-au declarat gata
lume, în calea destinderii şi tri cepta propunerile delegaţilor oc porneşte de la un adevăr sim să vedem actuala conjuctură mării“, în care acesta critică zent mai multe unităţi de guerilă şi să se alăture luptei de eliberare şi
umfului politicii de coexistenţă cidentali, aceştia se grăbeau plu şi incontestabil: în condi internaţională, să spicuim cîte- poziţia S.U.A. în problema de mii de nicaraguaieni sînt gata să care cer arme. Referindu-se la situa
paşnică. In ciuda numeroaselor să-şi... retracteze propriile lor ţiile existenţei armei nucleare va relatări despre pregătirile pe zarmării. Linia precisă şi rea participe la lupte. ţia politică din Nicaragua, ziarul ara
apeluri şi chemări vibrante ale propuneri. In felul acesta s-a şi a armei-rachetă un război ar care le fac puterile occidentale lă pe care se situează puterile tă că dictatorul Somoza a interzis ac
omenirii de a se înceta cursa ajuns ca nici pînă astăzi o pro însemna o catastrofă pentru în în vederea tratativelor de la occidentale o vom cunoaşte, Ziarul arată că grupurile de nica tivitatea celor 6 partide politice şi
înarmărilor, guvernele occiden blemă cardinală a păcii şi se treaga omenire. In consecinţă, Geneva. fără îndoială, după începerea raguaieni exilaţi în ţările Americii La că numai partidul conservator, care
tale continuă să se situeze pe curităţii cum este dezarmarea toate mijloacele de război tre tratativelor de la Geneva, cînd tine, au reuşit să realizeze unitatea de de fapt este controlat de. Somoza,
poziţii obstrucţioniste, de refu — să nu-şi fi găsit încă o so buie nimicite, toate forţele ar In mod ostentativ, după cum ele vor fi nevoite să şi-o expună acţiune cu forţele din patrie. La un joacă rolul unpi partid aşa-zis de o-
zare a tuturor iniţiativelor şi luţionare realistă. mate trebuie desfiinţate. Acest se ştie, recent s-au făcut noi în mo"d public. miting care a avut loc la Maracal- poziţie.
propunerilor realiste făcute în plan, după cum se ştie, a fost paşi pe' linia refacerii vechii lo (Venezuela), au luat parte dele-
numeroase rînduri de către Uni împuternicit de către Aduna aprobat în unanimitate de că alianţe Germania şi Spania, Au fost purtate prea multe
unea Sovietică şi celelalte ţări rea Generală a O.N.U. la pre prin punerea la dispoziţia ar tratative fără rezultat în proble Un nou val de Mg în S.U.A.
socialiste. Grice om lucid, însă, cedenţa sa sesiune, Comitetul tre Adunarea Generală a O.N.U. matei vest-germane a teritoriu ma dezarmării. O asemehea si
îşi dă prea bine seama că a- „celor zece“, care va discuta şi, în plus, a fost primit cu vie lui Spaniei pentru construirea tuaţie nu mai poate fi tolerată NEW YORK 8 (Agerpres). - Pre din întreaga istorie a acestei regiuni.
ceastă cursă a refacerii maşini problema dezarmării începînd satisfacţie de către oamenii iu de baze militare. Acest fapt nu de popoare. Comitetul „celor sa americană relatează că în urma u- Din această cauză, transporturile au
lor de război occidentale nu de la 15 martie la Geneva, se bitori de pace din lumea întrea poate să nu stîrnească indigna zece“, care-şi începe lucrările nui val de frig arctic, în multe re fost întrerupte.
poate continua la nesfîrşit. Este deosebeşte esenţial de predece gă. Personalităţi din cele mai rea legitimă a popoarelor iubi la 15 martie în atmosfera de giuni din Statele Unite, îndeosebi
nevoie să se ia de urgenţă mă sorii săi. El este organizat pe marcante ale vieţii politice şi toare de-pace din întreaga lu destindere care caracterizează în în , statele lowa, Indiana, Missouri, Agenţia United Press International
surile ce şe impun pentru ca bază de paritate din reprezen sociale şi-au exprimat admira me, care văd cum' armata re prezent situaţia internaţională, Illinois şi Tennesse, temperatura a relatează că această calamitate a pri
omenirea să fie scutită de po tanţi ai ţărilor socialiste şi ca ţia faţă ele politica de pace a vanşardă vest - germană începe poate şi trebuie să facă totul scăzut din nou. brusc. Ia Noua Anglie cinuit Statelor Unite daune de milioa
vara grea a cheltuielilor soli pitaliste. Iată, de altfel, compo guvernului sovietic şi âu salu — deocamdată în mod paşnic pentru soluţionarea realistă a a căzut cea mai abundentă ninsoare ne de dolari. Din cauza frigului au
citate de înarmare.- pentru că nenţa acestui com itet: Statele tat propunerile U.R.S.S. în do — să acapareze teritorii -străi celei mai importante probleme a pierit 174 de persoane.
numai astfel se vor crea cele Unite, Anglia. Franţa, Italia, meniul dezarmării. Intr-o atît ne în scopul acţiunilor r.ăzboi- actualităţii — problema dezar
mării. • CONST. MACOVEI
Redacţia şl administraţia ziaru lui: ştr. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188j 189} 75. Taxa plătită în numerai conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie
