Page 34 - 1960-03

Fag. 2f
Cînd munca este rodnică
In întrecerea socialistă orga­
nizată anul trecut între gospo­
dăriile agricole colective din re­
giunea noastră, G.A.0, „6 Mar­
tie“ din Turdaş a obţinut pre­
miul Iii în valoare de 5.000 lei.
Aceasta dovedeşte că anul tre­
cut colectiviştii din Turdaş,
muncind spornic, au obţinut re­
zultate bune în toate domeniile
de activitate.
Gospodăria agricolă colectivă şi în anul 1959 producţii care lapte, 700 kg. "brinză, 330 kg.
din Turdaş a luat fiinţă la În­
ceputul anului 1956 cu 22 de
familii, 100 ha. teren, dteva a-
nimaie, unelte şi atelaje. Mun­
cind însă în comun şi lucrîncP. prevedea planul de producţie ci repartizat 10 la sută la fondul
pămîntul mecanizat, colectiviştii 2.600 kg. La porumb colectiviş­ 'de bază care în prezent însu­
au obţinut an de an firoducţiî
tot mai mari. în anul 1958, de
pildă, producţia de grîu reali­
zată ia hectar de către colecti­
viştii din Turdaş a fost de peste
2.400. kg. tată de 1.600 kg. cît Paralel cu 'dezvoltarea secto­ efectuat 571 zile-muncă, Bartok
s-a realizat în sectorul individu­
al. La fel de mari au îost şt
producţiile de porumb, cartofi şi
alte culturi. Datorită acestor
producţii ridicate cît şi altor ve­ dăria colectivă din Turdaş de­
nituri realizate, colectiviştii au
primit la fiecare zi-muncă cîte
10 lei, 8 kg. grîu, porumb şi
alfe produse. Colectivişti ca
Bartok Iosif. Petru Duma, Vic­
tor Lupşor, care împreună cu
familiile ior au prestat în G.A.G.
în Jurul a 400 zile-muncă, au
primit însemnate cantităţi de
produse şi bani.. Toate acestea produsele animale şi vegetale, care o bună parte vor fi repar­
au fost tapte convingătoare pen­ colectiviştii au realizat în anul tizate la ziua-muncă.
tru cele 175 familii care în luna trecut venituri de peste 560.000
Ce văd ochii crede inima
La gospodăria agricolă colec­
tivă din Leşnic nu fusesem
'de piuită vreme. Pe colectiviştii
de aici îi ştiam oameni Har­
nici şi de ispravă, dar nu ştiam
ce au mai realizat de cînd n-am
pnai fost pe la ei. Eram curios
să aflu cit mai multe despre
viaţa, despre munca şi năzuin­
ţele lor. Şi am aflat lucruri
îmbucurătoare: unele le-am vă­
zut cu ochii mei, altele mi le-a
împărtăşit preşedintele colec­
tivei.
— începutul n-a fost deloc
uşor — spunea preşedinte­
le. in 1956, cînd in sa­
tul nostru <s-a constituit gos­
podăria agricolă colectivă „în­
frăţirea“, doar 27 de familii au
participat la inaugurare. Eram
puţini şi nici pămînt nu aveam
prea mult. Dar umăr la umăr,
ajutaţi continuu de organiza­
ţia de bază şi de oameni ca
ştef Constantin, Aurel Crişan,
Ioan Necşa şi alţii, am reuşit
ca din primul an să obţinem
producţii mari şi să realizăm
venituri cum nu s-au mai In-
tîlnit în Leşnic. A trecut un an,
a trecut şi al doilea şi cu cît
timpul trecea, noi ne îmbogă­
ţeam. Ochii celorlalţi din sat
erau aţintiţi asupra noastră.
Din ce în ce mai des colectiviş­
tii erau opriţi de către ţăranii
'din sat şi descusuţi in fel şi
chip despre noua lor viaţă, des­
pre munca in gospodăria colec­
tivă. In serile lungi de iarnă
'casele colectiviştilor deveneau
neîncăpătoare. Nu rareori Con­
stantin Ştef a trebuit să vor­
bească despre cei peste 5.000
lei, despre cele 4.200 leg. grîu,
cam tot atita porumb şi multe
alte produse pe care le-a pri­
itnit în anul 1958 pentru zilele-
februarie ^959 s-au înscris în
gospodăria colectivă, în prezent
întregul sat fiind complect co­
lectivizat, De atunci munca în
gospodăria colectivă a devenit
mai frumoasă şi mai rodnică.
Muncind umăr la umăr şi în­
drumaţi permanent de către or­
ganizaţia de partid, harnicii co­
lectivişti din Turdaş au obţinut
au depăşit mult pe cele planifi­
cate. Cultura grîului fiind bine
întreţinută şi recoltată la timp a
dat la hectar nu 2.000 kg. oît
tii au realizat 3.000 kg. boabe,
iar la orz 3.150 kg. la hectar.
Cartofii, sfecla de zahăr şi tutu­
nul au dat producţii tot aşa de
mari.
rului vegetal, colectiviştii din
Turdaş au acordat 'atenţie şi
'dezvoltării sectorului zootehnic.
La sfîrşitul anului trecut gospo­
ţinea 64 capete bovine din care
44 vaci de lapte, 38 porcine şi
283 oi cu lînă semifină. întreţi­
nute şi hrănite raţional, aceste
animale au dat producţii bune.
Numai producţia de lapte pe cap
de vacă furajată a depăşit 1.800
litri.
Valorificînd cît mai raţional
¦muncă prestate in gospodăria
colectivă. Dar aceasta n-a fost
totul. Ţăranii muncitori din sa­
tul nostru au văzut cu ochii lor
casele noi pe care şi le înălţau
colectiviştii, aparatele de ra­
dio şi mobila nouă ciimpăra-
te de cei care intraseră in gos­
podăria colectivă.
Ce văd ochii crede inima —
spune o vorbă bătrinească. La
Leşnic această vorbă din
bâtrînî s-a adeverit Întoc­
mai. După ce au văzut
cu ochii lor roadele muncii
tn comun, în inimile ţăranilor
muncitori şi-a făcut loc încre­
derea în gospodăria colectivă.
Aşa s-a ajuns că la 20 februa­
rie 1959 au intrat în gospodă­
ria colectivă 141 familii. Printre
ele se numără familiile lui
Turcu Ludovic şi Gheorghe Dră-
gan, gospodari de frunte In sat,
Goţ Rudolf şi numeroase alte
familii. De la această dată mun­
ca în gospodăria colectivă a în­
ceput să fie şi mai rodnică.
Producţiile obţinute la hectar de
către colectivişti au fost cu
mult "superioare celor planifica­
te. De pe 100 hectare de griu
colectiviştii au obţinut o produc­
ţie totală de peste 200.000 kg.
Porumbul a dat tn medie la
hectar 2.900 kg., floarea-soare-
lui — 1.600 kg., iar, cartofii —
peste 20400 kg.
Dar cîte alte lucruri s-au înfăp­
tuit in marea familie a leşnlcani-
lor in cei patru ani de existenţă !
Ca să te convingi de acest lu­
cru este deajuns să-ţi arunci
privirea prin curtea gospodăriei
colective din Leşnic. Un grajd
pentru bovine cu o capacitate
de 50 capete care a costat doar
42.000 lei, un siloz betonat, si­
lozuri pentru sfeclă furajeră,
remiză pentru unelte, un auto­
-CtSSO:
«4? I
lei. Numai din vînzarea către
stat pe bază de contract a celor
37.000 kg. grîu, 21.000 kg. po­
rumb, 24.000 kg. cartofi, tutun
şi sfecla de zahăr, membrii gos­
podăriei colective din Turdaş au
realizat 448.785 lei.
Venituri însemnate au obţi­
nut colectiviştii şi 'din sectorul
zootehnic. Valorificînd pe bază
'de contract peste 19.000 litri
lina şi 5.500 kg. carne colecti­
viştii au obţinut venituri de pes­
te 72.000 lei. Din totalul veni­
turilor obţinute colectiviştii au
mează 1.186.437 lei. 'Anul tre­
cut, valoarea’ zilei-muncă, cal­
culată la preţ de achiziţii, s-a
ridicat la suma de 38 lei. Co­
lectivişti ca Adam Jurj, care a
Iosif — cu '477 zile-muncă, şi
alţii, au primit însemnate sume
de bani şi produse agricole.
In acest an colectiviştii vor
dezvolta toate ramurile de pro­
ducţie astfel incit să realizeze
venituri şi mai mări. Sectorul
zootehnio al gospodăriei colec­
tive va creşte la 129 capete din
care 82 vaci de lapte, 47 por­
cine, din care 35 scroafe fătă-
toare, şi 380 ovine cu lînă semi­
fină. Veniturile planificate a se
obţine sînt de 780.000 lei, din
I. COSTEA
camion, in grajduri şi materni­
tăţi animale bine întreţinute şi
hrănite — iată numai clteva
din cea ce au realizat colecti­
viştii de aici.
•k
In anul acesta colectiviştii
din Leşnic sint porniţi pe fapte
şi mai mari. In primul rină
ei vor dezvolta sectorul zooteh­
nic, vor iriga întreaga suprafa­
ţă de grădină şi vor munci cu
mai piuită rîvnă pentru a de­
păşi pe cit posibil producţiile
planificate. Veniturile ce le vor
obţine colectiviştii, vor face ca
in Leşnic să se înalţe noi case
în care să pătrundă belşugul şi
bunăstarea, rod al muncii în
comun.
I. GONSTANTINES6U
La în c e p u i de drum
La intrarea în sat, alături de
Indicatorul de culoare portoca­
lie pe care scrie: „Toteşti, re­
giunea Hunedoara“ se află o
placă pe care scrie: „sat colec­
tivizat în întregime...“ Această
placă a fost pusă în dimineaţa
zilei de 15 martie 1959, cînd
în Toteşti, raionul Haţeg, s-a
inaugurat gospodăria colectivă.
In primul an
Odată inaugurată gospodăria,
colectiviştii au hotărît să con­
struiască un grajd pentru vite.
Grajdul — lung de 82 jn. şi lat
de 11 m. acum este gata şi nu
a costat decît 35.000 lei, cu
115.000 Iei mal puţin decît pre­
vedea devizul. In rindul reali­
zărilor obţinute în primul an de
existenţă de colectiviştii din To­
teşti se înscrie cumpărarea u-
Pină ta începerea torul zootehnic. M-a surprins
lucrărilor agricole brigadierul zootehnic, nici nu a recoltei de sfeclă de zahăr
de primăvară mai mai vorbim pentru că ăsta-i de pe cele 2,50 ha.), bătrinii
sint doar citeva din „ăi de nu doarjne“ cînd e n-au fost uitaţi. De aceea n-ai
zile. In toate unită­ vorba de îngrijitul animalelor. de ce te hiira cînd îl auzi spu-
ţile socialiste ale a- Vitele sînt frumoase, curate nînd ?
griculturii, se fac şi bine îngrijite, iar dacă ai ce­ — In !gospodăria 'colectivă
ultimele pregătiri re cuiva explicaţii, orice colec­ bătrîneţea nu-i o pacoste 1
pentru desfăşurarea
in bune condiţtunl a
campaniei agricole
de primăvară.
In clişeu: Mem­
brii consiliului de
conducere şi ai or­
ganizaţiei de bază
de la G.A.C. din
Cîlnic, întocmind
planul de muncă
pentru campania de au fost daţi cei 21 de porci. Şi
primăvară.
b m rM ffl 'W m fflm m v w i
vmtaasssxmMmmmmaESBsm
• La gospodăria agrico­
lă colectivă din Pricaz
valoarea zilei-muncă a a-
juns în anul trecut la 55
lei. In afară de produsele
vegetale şl animale colec­
tiviştii din Pricaz au mai
primit şi cîte 8,50 Iei Ia
fiecare zi-muncă.
• In anul trecut gos­
podăriile agricole colecti­
ve din regiunea noastră
au obţinut însemnate ve­
nituri băneşti. G.A.C. A-
poldu de Sus, de pildă, a
obţinut un venit de
1.385.785 Iei iar G. A. G.
„Petofi Sandor“ din De­
va — 2.000.000 Iei.
• Fondul de bază al
gospodăriilor agricole co­
lective din regiune a cres­
cut de la 18.645.000 lei cît
era la sîîrşitul anului 1958
la 43.500.000 lei în anul
1959.
0 De pe un Iot experl-
'mental de 2 ha., colecti­
viştii din Daia au obţinut
212.000 kg. sfeclă de za­
hăr, de pe un alt Iot expe­
rimental de 1 ha. 4.100 kg.
floarea-soarelui iar de pe
1 ha., tot Iot experimen­
tai — 68.000 kg. cartofi.
® Prin hrănirea raţio­
nală şi mulsul sistematic,
colectiviştii din Cîlnic au
obţinut 2.700 litri lapte pe.
cap de vacă furajată, iar
de la vaca „Buna“ 5.100
litri lapte.
® In acest an gospodă­
riile agricole colective şi
întovărăşirile agricole din
regiunea noastră vor cul­
tiva porumb pentru siloz
pe o suprafaţă de peste
7.000 hectare. Producţia
planificată a se obţine de­
păşeşte 40.000 kg. în me­
die ta hectar.
0 Membrii gospodăriei
agricole colective „Înfrăţi­
rea“ din satul Leşnic, ra­
ionul Ilia, s-au angajat ca
în acest an să obţină de
pe fiecare hectar cultivat
cu porumb pentru siloz
80.000 kg. nutreţ.
® Anul trecut colecti­
viştii din regiunea noas­
tră au terminat mai mult
de 140 de construcţii. Din­
tre acestea 86 sînt graj­
duri, 13 saivane, 29 pătu-
fe, iar celelalte sînt ma­
ternităţi, îngrăşătorii de
porci şi magazii.
-aiSiS-
nui camion, crearea unei ferme
de porci cu 20 scrofiţe ş.a.
Recoltele obţinute în toamnă
au întrecut şi ele aşteptările.
Rodul bogat a făcut posibil să
se repartizeze Ia zi-muncă cîte
21 kg. porumb. Nu-1 de mirare
deci că unii colectivişti ca An­
ton Bălica, Anton Floroni, Muşa
Ioan Leontina şi Victor Iosivonl
au dus acasă cantităţi între
2.200 şi 5.000 kg. porumb.
io sectorul zootehnic
Intr-o zi, aflîndu-mă la gos­
podăria agricolă colectivă din
Toteşti, i-am vizitat şi pe co­
lectiviştii care lucrează în sec­ na trecută celor 91 bătrîni le-au
curăţenia care domneşte în
grajd. La aceasta contribuie
hărnicia colectiviştilor Victor
Neiconi, Mihai Pălean, Victor
Iosivonl, Ioan Casian, Ioan Băr-
besc, Virgll Muntean şi alţii
care lucrează în acest sector
important. De Anton Floroni,
tivist ţi-ar răspunde răspicat:
— Cum să nu fie dacă îngri­
jitorii ăştia la orele patru
dimineaţa sint în grajd, iar
seara la orele nouă tot în grajd
îi găseşti ?
— Nu-i treabă uşoară să
mulgi 32 de vaci, să cureţi şi
să hrăneşti în total 121 animale.
In grija lui Ioan Stănămiresc
n-a fost rea alegerea. Stănămi­
Nf. 1020
E
IOCS13GOmf5COCOSÖiXJOOÖOCÖCCCC!XL^^ cooooo
centrul preocupării — reâliiarea
de cit nai !unite îsniiuri
Su cîţiva ani în urmă în sa­ Uzat beneficii în valoare de
tul Simeria Veche, raionul Hu­ 127.915 lei, la porumb 61.400
nedoara, a fost creată gospo­ lei, la sfecla de zahăr 12.600
dăria agricolă colectivă „Ogor lei, la legume şi zarzavaturi
nou“. La început numărul ce- 57.620 lei, Ia cartofi 35.710 lei,
ior înscrişi în gospodăria co­ iar din sectorul zootehnic 52.828
lectivă era destul de redus: 41 led. Aceste beneficii 'au putut fi
familii cu 82 ha. teren agricol. obţinute pe seama realizării u-
Gu fiecare an însă această u- nut preţ de cost cît mai scăzut
nitafe s-a' dezvoltat simţitor. A- la majoritatea produselor agri­
cum, toate cele 122 familii din cole şi animale, ca urmare a' e-
sat muncesc în comun peste 350 conomisirii de cît mai multe zi­
ha. teren şi deţin, ca proprieta­ le-muncă la unele lucrări. AUREL MA1ER,
te obştească, peste 60 bovine, Experienţa anului trecut a de­ preşedintele O.A.G.-Bejan,
16 scroafe, 266 oi, numeroase
păsări etc. monstrat colectiviştilor din Si­ raionul IHa.
meria Veche oare din sectoarele
Activitatea' acestei gospodării de a'otivitate sînt mai rentabile
colective s-a soldat în anul ca­ şi care din ele pot contribui mai
re a trecut cu un bilanţ îmbucu­ mult la creşterea fondului de
rător. Beneficiile realizate s-au bază, la consolidarea şi dezvol­
ridicat la valoarea de peste tarea gospodăriei agricole colec­
355.000 lei fapt care a făcut po­ tive, ia ridicarea' nivelului lor de
sibil ca' fon'dul de bază să crea­ trai.
scă cu încă 83.000 lei şi să
ajungă în acest fel la' 186.000 De aceea, cu prilejul dezba­
terii în adunarea generală a pla­
lei la suta de hectare, iar co­ nului de producţie colectiviştii
lectiviştilor să li se împartă la' au prevăzut să mărească supra­ VALER DÜNfflEA,
zi-muncă, în afara produselor a- faţa cultivată cu legume şi zar­ preşedintele O.A.Q.-Rîu Bărbat,
gricole şi animale, cîie 10 lei. zavaturi de Ia 7 ha., cît a îost
în 1959, la 8 ha. în acest an. raionul Haţeg.
Iată cum s-a muncit pentru Au prevăzut de asemenea să cul­
realizarea acestor beneficii în tive sfeclă de zahăr pe 10 ha.,
gospodăria colectivă din Sime- îloarea-soarelui pe 5 ha., să
ria Veche. încă de ia începutul cumpere 19 vaci de rasă supe­
anului trecut, consiflul de con­ rioară şi să sporească ferma de
ducere al gospodăriei agricole oi cu 100 capete. In scopul ob­
colective, sprijinit şi îndrumat ţinerii unei producţii de cel pu­
de către organizaţia de bază, ţin 2.500 litri lapte pe cap de
şi-a orientat activitatea înspre vacă furajată s-a hotărît ca în
sectoarele cele mai rentabile. In primăvara acestui an să se cul­
acest scop a' fost extinsă cultura tive porumb siloz pe o supra­
grîului şi porumbului, a plante­ faţă de 10 ha. şi să se însilo-
lor tehnice, legumelor şi zarza­ zeze cel puţin cîte 8 tone nutre­
vaturilor. In acelaşi timp s-ă a-
cordat o atenţie deosebită dez­ ţuri pe cap de bovină şi 10
voltării sectorului zootehnic. tone pe cap de vacă.
Aplicînd la cultura' cerealelor In momentul de faţă colecti­
şi a plantelor tehnice cele mai viştii din Simeria' Veche depun
înaintate metode agrotehnice, co- eforturi sporite pentru realiza­
lecfivitşii din Simeria Veche au rea prevederilor planului de pro­
reuşit să obţină producţii spo­ ducţie convinşi fiind că în acest
rite şi în acelaşi timp, printr-o fel vor contribui la continuă în­
judicioasă folosire-a mijloacelor florire a gospodăriei lor colecti­
de producţie, beneficii însemna­ ve, la creşterea bunăstării lor.
te. La grîu, de pildă, s-au rea- R. IOAN
•---------------------m
OospodărEa colectivă a devenit mai puternică
Membrii gospodăriei agricole că de la începutul anului şi OHEORGHE BEDELEAN,
colective „Petofi 'Sandor“ din preşedintele O.A.G.-MIhalţ,
oraşul Deva au oBţinut în anul pînă în prezent s-au înscris în
trecut succese remarcabile. Pro­ gospodăria colectivă încă 290 raionul Alba.
ducţia de grîu realizată s-a ri­ familii cu 244 ha. teren şi nu­
dicat la peste 2.150 kg. în me­ meroase animale.
die la ha., cea de porumb la
6.068 kg., iar producţia de sfe­ -m -
clă a depăşit 30.000 kg. la ha.
Acest lucru a constituit argu­ A na nu mai munceşte
mentul cel mai convingător pen­
tru membrii întovărăşirii agri­ r-» »r“» singură \
cole şi pentru numeroşi ţărani Au trecut aproape doi ani, de Colectiviştii dtiCeaa 'acasă, tn fle­ 3
cînd Ana Luca din Miercurea, i-a care an, roade îmbelşugate. Mulţi
muncitori cu gospodării indivi­ spus tovarăşului Nicolae Cacoveaj dintre ţăranlt muncitori care, vă- 1
nu, secretarul organizaţiei de bază zlnd acest lucru, şi-au dat seama
duale de a cere cu hotărîrie să 3
şi membrilor consiliului de condu­
fie primiţi în G.A.G. Aşa se face cere al gospodăriei colective:
— Eu una nu intru in colec­ că tn gospodărie se munceşte mai 4
tivă. La ce mi-ar folosi? Am două 3
hectare de pămlnt? Am. Le mun­ bine şl mai cu spor, au depus ce¦« 3
cesc aşa cum trebuie ? Le muncesc.
Scot recoltă bună, casa mi-e în­ rert de Intrare in colectivă. Ana 3
destulată. Aşa că, fără supărare... Luca a rămas deoparte, dar a tn¦> 3
9
resc e om harnic işl face dato­ — Cum adică, — a tntrebat-o ceput să nti mai creadă tn vorbele
ria aşa cum se cuvine. Nicolae Cacoveanu — dacă-ţi mer­ Iul Helfu. Inir-o zi i-a spu sl 3-
ge bine acum, ar fi nepotrivit să-ţi 3
le colectivă, bătrâneţea meargă şi mal bine? ¦-* Mal slăbeşte-mă, omule, oii pa­ 3
nu-i o pacoste!
l-a spus multe Cacoveanu, dar lavrele tale. Că intru sau nu trl 4
Petru Veg are mai bine de 70 şi-a răcit gura de pomană. Colec­ colectivă, asta 5 treaba mea. Dar,
de ani, iar nana Viguţa, bătrî- tiva din Miercurea creştea şi se 3
na lui, nu-i nici ea cu mult mai întărea, zi de zi, dar fără ea, fără nici să-mi spui că e noapte cînd
tînără. In familie nu mai au pe Ana Luca. afară-i ziua mare. Ce, eu n-am 3
nimeni. La început nu ştiau da­ 4
că e bine să se înscrie ori nu Intr-o zi, Ana s-a luat la ceartă ochi să văd cum le merge colec-
în colectivă fiind oameni bă- cu Bltsabeta, soţia secretarului or­
trîni. Pînă la urmă au în- ganizaţiei de bază, deşi tot satul llvlşlilor ? 4
frînt îndoiala şi s-au înscris. ştia că-s prietene bune, că se cău­ Cînd trecea pe Ungă tarlalele co­
De lucrat n-au lucrat în gospo­ tau ori de cîte ort una din ele avea 3
dărie că-s bătrîni, dar de uitat vreun necaz. lectivei, Ana se uita vreme îndelun­ 3
n-au fost uitaţi. Au primit ce­ gată şi numai după aceea pleca 3
reale atît cît le e de ajuns sau — Elisabeto, decît să-nil vii In spre holdele ei. Era frumos şi po­ 3
chiar să le prisosească: po­ casă cu vorbe din astea, mat bine rumbul el, dar nu se potrivea cu 3
rumb 540 kg., cam tot atîţia lipsă. cel al colectivei. încrederea tn pu­
cartofi şi multe alte produse. terea omului care îşi munceşte de 1
Asemenea cantităţi a primit şi Şi certate au rămas. In schimb unul singur pămîntul, începuse parj 3
Armina Bălica şi alţii. In toam­ Ana asculta tot ce-t spunea Ioan că să se clatine. 3
Hclju, un om cu atitudini înapo­
fost repartizate peste 25.000 kg. iate şi cu păreri nu din cele mal Colectiviştii din Miercurea des- 3
porumb şl cartofi. Nici cînd s-a bune despre gospodăria colectivă. cârcau in hambare roadele bogate 3
făcut repartiţia zahărului (pri­ ale muncii lor unite. Nicolae Coco- 3*
mit pentru vînzarea către stat — Ce să cauţi tu în colectivă ? vedhu, oprise in faţa porţii două 3
zicea IIelfu. Ai miini vrednice şl, căruţe cu 1.500 kg. grîu, 2.000 kg. 3
vorba ceea, pămîntul tău li numat porumb, 2.000 kg. cartofi, brtnză, 3
al tău. De ce să-l dai altora? As- legurhe şi cîte altele. Despre alţi 3
colectivişti, Ana Luca aflase că du­
seseră acasă peste un vagon de 3
3
3
3
J
3
3
j
produse.
Se rotea acum fără istov prin o-
cultă-mă pe mine. Nu sintem „noi" gradă. Care vasăzică, colectiviştii
de colectivă. i-o luaseră înainte. Şi ea, ea ce
O cam rtetia, e drept, vorba „noi" mai aştepta ?
ă lui Helju. Dar n-o lua tn sea­ Intr-o zl şl-a luat năframă şl
mă. a pornit spre colectivă. A stai 'de
Pe aturic'l treburile tn gospodă­ vorbă cu preşedintele, cu oamenii,
ria agricolă colectivă din Miercurea apoi s-a întors acasă să scrie ce­
k nu mergeau tocmai bine. Dar oame­ rerea. A scris-o, a semnat-o şi a- -j
nii cei mai buni din colectivă, in pol, hotărită, a 'teşit in uliţă. S-a
A trecut doar un an de cînd frunte cu comuniştii, nu stăteau de­ tnttlnit, faţă-n faţă cu prietena ei,
la intrarea în sat cineva a bă­ geaba. Au privit pătrunzător in fur. Elisabeta Cacoveanu, care venea în­
tut în cuie placa cu inscripţia Au căutat pricină şt au găsit-o. cărcată cu cumpărături de la oraş.
„sat colectivizat în întregime“. Au înlăturat 'din conducere pe cel S-au privit lung şt şi-au btrîns
In acest timp în viaţa Toteş- care nu s-au 'dovedit vrednici. Şt, mtlnile.
tiului s-au schimbat multe lu­ încetul cu încetul, gospodăria a în­
cruri. Şi încă nu s-a făcut to­ ceput să progreseze, să devină tot — Ştii, am făcut cercreă. 'Mă duc
tul. In Toteşti viaţa nouă e doar Mat înfloritoare. In scurtă vreme, s-o depun la colectivă. De-acu nu
la început de drum !. a 'ajuns 'să se numere printre gos­ mai vreau să muncesc singură j
vreau să fiu alături de vot.
PETRE FĂRCAŞ1L podăriile fruntaşe din raionul Sebeş. JV. PITAN
corespondent