Page 35 - 1960-03

Nr. 1620
Prin creşterea indicilor de utilizare
De la 155 la 200 lingouri
laminate pe schimb
'Munca politică, şi organiza­
torică desfăşurată de organiza­
ţia de partid în rîndurile mun­
citorilor, tehnicienilor şi ingi­
nerilor de la laminorul bluming
al C.S.H. a dus la mobilizarea
şi însufleţirea acestora în lupta
pentru înfăptuirea sarcinilor
planului de stat pe anul 1980.
Comuniştii de aci au pornit .ini­
ţiativa de a se lamina în fieca­
re schimb minimum 155 lingouri
de oţel în scopul îndeplinirii
planului de producţie şi a an­
gajamentului luat în întrecerea
socialistă. Toate schimburile şi-
au însuşit această iniţiativă şl
au pornit o susţinută întrecere
pentru realizarea şi depăşirea
cifrei de 155 lingouri laminate
pe schimb.
Folosind mai bine capacitatea
de producţie a agregatelor, colec­
tivul de muncă al laminorului
bluming a reuşit să lamineze
zi de zi cantităţi tot mai mari
de oţel. Nu după mult timp de
la pornirea iniţiativei, s-a a-
juns a se lamina 160 apoi 170
lingouri pe schimb, Iar mai tîr-
ziu 180 şi uneori peste 190 lin­
gouri. Ca urmare a acestui fapt,
angajamentul luat de a da peste
planul anual 1 2 .000 tone blu­
muri şl brame a' fost îndepli­
nit şi depăşit în primele două
luni ale anului.
Intr-un articol publicat în zia­
rul nostru despre iniţiativa co­
muniştilor de la bluming de a
se lamina în fiecare Schimb
minimum 155 lingouri, se spu­
nea că „ Organizaţia de partid
îndeamnă însă oamenii să nu didat de partid, s-a angajat să hotărîrea comuniştilor a fost
se oprească la această cifră, să lamineze 205 lingouri pe fiecare justă şi binevenită, constă în
lupte pentru a realiza şi !mai
mult. Aceasta ne dă convinge­
rea că nu peste mult timp, or­
ganizaţia de partid va ch’ema
colectivul blumingulul să lami­
neze într-un schimb o cantitate Organizate consfătuiri de pro­ pian.
de lingouri mult hiai mare de-
cît cea care se realizează în
prezent“. Aşa s-a şi întîmplat.
Intr-o adunare a organizaţiei
de partid care s-a ţinut la sfir-
şitul lunii trecute, s-au analizat
experienţa “ Cîştigată, succesele
importante obţinute în produc­
ţie şi posibilităţile de mărire a
angajamentelor. Pe baza anali­
zei făcute', adunarea generală
a stabilit că este' pe deplin po­
sibil "să se lamineze în fiecare
schimb, prin sporirea indicilor
de utilizare, 200 de lingouri, şi
să se producă peste prevederile
planului anual de produc­
ţie 2 0 .2 0 0 tone blumuri
şi brame. Această hotărîre a
adunării generale a fost prelu­
crată cu toţi muncitorii.
P© u r m e le s c r is o r ilo r
nepisbîicafe
Sezîsarea
a fost justă
Tînârul Teofil Popa a trimis te şi a noilor născuţi. Repro­ taţie, îngrijirile care se dau natului, femelele gestante să fie
redacţiei o scrisoare în care ducţia animalelor se face după femelei gestante nu sînt prea în grup separat pentru a fi fe­
arată că la căminul cultural
din satul Gărmăzineşti, raionul
Iliau se acordă prea putină a-
fenţîe activităţii culturai-artisti- vaci, oi şi iepe. In urma însă-
r.e şi, ca în general, curăţenia mînţărilor artificiale se produ­ fătul creşte repede, trebuie să nu trebuie silite să se înghesuie
la căminul cultural lasă de do­
rit.'
Gercetîndu-se situaţia la faţa
locului, Comitshil executiv al
Sfatul popular raional Ilia in­
formează redacţia că cele sezi-
sate sînt lucruri reale şi că de
ele se face vinovat, în primul
rînd, tov. Popa Crăciun. Acesta,
deţinînd funcţia de director al
căminului cultural, nu s-a în­
grijit ca în sala căminului să
fie curăţenie şi să fie încălzită
alunei cînd tinerii se adunau
aici. In plus, a păstrat cele
1.200 volume de cărţi ale biblio­
tecii într-o încăpere mecorespun-
zătoare. Era normal deci ca la
căminul cultural din Gărmăzi­
neşti să nu existe activitate.
Pentru remedierea' situaţiei.
Sfatul popular al comunei Gâr-
măzineşti a luat măsura de re-
activizare a comitetului de con­
ducere al căminului cultural,
popularizarea mai largă 3 cărţi­
lor de la bibliotecă şi menţine­
rea curăţeniei l a , cămin.
De început, tinerii din Găr­
măzineşti au pus în repetiţie o
piesă de teatru, pe care o pre­
gătesc pentru a fi prezentată în lui gestaţia, impune o atenţie mai uşoară, animalele gestan­
cursul' "acestei îunil-
In ziua de 2 martie a avut
loc o şedinţă lărgită a biroului
organizaţiei de bază Ia care au
participat organizatorii grupe­
lor de partid şi sindicale, secre­
tarii organizaţiilor de bază
U.T.M., ingineri, tehnicieni şi
maiştri din toate cele trei
schimburi. In această şedinţă
s-a făcut analiza rezultatelor
obţinute în luna februarie, apoi
tov. ing. Nicolae Şerban, mem­
bru în biroul organizaţiei de
bază, a făcut o expunere asu­
pra sarcinilor ce revin lamlna-
toriior în luna martie. El a ară-
Inifiafiva comuniştilor
de la bluming
tat că în această lună sarcinile
de plan sînt !mult sporite : tre­
buie să lamineze cu 28.000 tone
lingouri &nai mult ca în luna
trecută. Această producţie spo­
rită nu se poate realiza decît
prin creşterea indicilor de uti­
lizare. Hotărîrea organizaţiei de
partid de a se lamina pe fie­
care Schimb 200 de lingouri a
fost luată tocmai în acest scop.
Participanţii la dis'cuţii au ă-
rătat că este pe deplin posibil
şl stă în puterea lor să lami­
neze nu numai 200 ci chiar îmai
multe lingouri pe fiecare schimb.
In această şedinţă, grupa de
partid din schimbul tineretului.
conduS de ing. Ilie Marcu,can­
schimb. Urmîndu-1 exemplul,
celeiate schimburi s-au angajat
să lamineze’ cîte 202 şi respec­
tiv 203 lingouri pe schimb.
După această şedinţă, au fost
ducţie pe grupe sindicale şi
schigiburi, în care s-au prelu­
crat sarcinile de producţie pe
luna !martie, hotărîrea adunării
generale a organizaţiei de par­
tid şi noile angajamente. Biroul
organizaţiei de bază s-a îngri­
jit de organizarea unei jnunci
politice şl a unei agitaţii vizua­
le corespunzătoare noilor sar­
cini şi angajamente. Pentru în­
deplinirea cu succes a sarcini­
lor de plan şi a angajamente­
lor luate, biroul organizaţiei de
bază şi conducerea Secţiei, au
luat şi alte măsuri şi anume:
asigurarea cu cadre corespunză­
toare a macaralelor „Tigler“ de
Ia cuptoarele adinei; reviziile şi
reparaţiile macaralelor să se
facă cu răs'pundere şi de bună
calitate pentru a se evita opri­
rile accidentalei respectarea
mneleler în timpul psîafiei
Pentru îmbunătăţirea canti­ rului de hrană şl la alcătuirea' rric pîn'l în preajma fătării. Pă-
tativă şi calitativă a şeptelului, raţiei. De felul cum e alimen­ şunatul reprezintă cea mai bună
trebuie să se acorde © atenţie tată femela' in gestaţie, depin­ măsură pentru asigurarea miş­
deosebită reproducţiei animale­ de calitatea produsului. In pri­ cării zilnice. E bine însă ca în
lor, îngrijirii femelelor gesian- ma jumătate a perioadei de ges­ timpul plimbărilor sau al păşu-
reguli ştiinţifice, introdueîndu-se deosebite de cele de toate zilele,
pe o scară din ce în ce mai ma­
re însămînţările artificiale la
ce gestaţia. Gestaţia durează un
timp variabil în funcţie de spe­
cia de animale. Această durată
trebuie să fie cunoscută de că­
tre crescătorii de animale." Prin
ţinerea la zi a registrului mon­
tei şi tătarilor, trebuie şi se
poate determina’ cu precizie data
fătării în scopul îngrijirii co­
respunzătoare a animalelor. Du­
rata' gestaţiei la animalele do­
mestice variază nu numai în
funcţie de specie dar şi în func­
ţie de individ. Vaca are durata
de gestaţie cuprinsă între 240
şi 320 zile, bivoliţa între 270 şi
360 zile, oaia între 130 şi 160
zile şi scroafa între 104 şi 136
zile.
Primul semn al gestaţiei
constă în faptul că femela nu
mai intră în călduri. Pentru a
avea siguranţă gestaţiei, tre­
buie ca animalul să fie consul­
tat de către medicul veterinar.
E necesar acest examen deoare­
ce se întîmpiă de multe ori că
animalele să nu mai intre în
călduri din cauza îmbolnăvirii
orga’nelor genjtale, lucru care
poate fi combătut numai de că­
tre medicul veterinar.
îngrijirile date animatelor în
timpul perioadei de gestaţie di­
feră de perioada cînd . animalul
nu e gestanf. Prin modificările
pe care le provoacă organismu­
'deosebită lă stabilirea necesa­ te trebuie şă fie plimbai® zii-
procesului tehnologic de încăl­
zire a lingourilor etc.
Membrii biroului organizaţiei
de bază au fost repartizaţi pe
cele trei schimburi cu sarcina
de a analiza zilnic situaţia pro­
ducţiei, de a ajuta grupa de
partid şi şeful de schimb în lua­
rea de măsuri practice pentru
înlăturarea eventualelor defici­
enţe ce se pot ivi în procesul
de producţie în scopul îndepli­
nirii şi depăşirii zilnice a pla­
nului de către fiecare schimb.
Pentru a se putea realiza o
producţie cit mal ritmică şl mai
(mare în acelaşi timp, secretarul
organizaţiei de bază de la blu-
Jning, tov. Octavian Palcău, a
luat legătură cu secretarul or­
ganizaţiei de bază de Ia oţelă-
ria Martin nr.2, tov. Ştefan Şoi-
fmoşl, pentru ca oţelarii să vină
în sprijinul Iaminatorilor şl să
le expedieze cit mai multe lin­
gouri de oţel calde. Aceasta dă
posibilitate iaminatorilor să
scurteze timpul de încălzire a
lingourilor şi să mărească rit­
mul de laminare. De asemenea,
a fost luată legătura şi cu se­
cretarul organizaţiei de bază de
la C.F.U., tov. Ilie Toma, pentru
ca1 muncitorii de la transporturi
să asigure la timp vagoanele
necesare intrării lingourilor cit
şi expedierii la timp a materia­
lului laminat.
Mobilizat şi însufleţit "de co­
munişti, colectivul laminorului
bluming a trecut la înfăptuirea
hotăririi adunării generale a or­
ganizaţiei de bază. Dovada că
faptul că ea prinde viaţă, că
schimburile reuşesc să lamine­
ze peste 200 de lingouri de o-
ţel şi să producă astfel canti­
tăţi sporite de laminate peste
Muncind cu aceeaşi însufleţi­
re, muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii laminorului bluming, vor
reuşi să-şi îndeplinească înain­
te de termen angajamentul luat
de a da peste planul anual
2 0 .2 0 0 tone blumuri şl brame şi
vor putea să raporteze că sar­
cina' stabilită de Conferinţa re­
gională de partid, a fost înde­
plinită şi depăşită. N. BADIU
M u n c ă în s u fle ţită
Terminarea construcţiei şcolii
din comuna Rişculiţa, raionul
Brad, este. în aceste zile, preo­
cuparea majorităţii cetăţenilor.
Io acest scop, la îndemnul or­
ganizaţiei de partid şi al sfatu­
lui popular, participă zilnic la
acţiuni de muncă voluntară
deoarece în această fază făiul
creşte foarte încet. In cea de-a
doua jumătate ă gestaţiei, cînd
se acorde o îngrijire mat ă-
m ed icalu l
tentă. In această fază se va ad­
ministra femelelor o alimenaţîe
cît mai corespunzătoare din
punct_ de vedere cantitativ şi
calitativ, respectînd raţiile ali­
mentare stabilite de către ingi­
nerii zootebnişti în fiecare gos­
podărie de stat sau colectivă.
Aceste raţii sînt întocmite în
aşa fel că ele să asigure men­
ţinerea sănătăţii mamei pentru
ă duce sarcina lă bun sfîrşit,
să asigure dezvoltarea fătului
şi să dea o producţie mare de
lapte. Raţiile să fie hrănitoare
şi săţioase, iar tainurile să se
administreze la aceleaşi ore din
zi. Din hrană animalelor ges­
tante nu trebuie să lipsească
sărurile minerale — creta fura­
jeră şi sarea. Hrana suculentă
c ă :' sfecla, morcovii şi porum­
bul siloz, administrată în primă
perioadă de gestaţie, complecta­
tă de hrană concentrată, asigu­
ră sănătatea animalelor şi dez­
voltarea normală a fetusului.
Pentru ca fătarea să fie cît
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Veşti din raionul Haţeg
Colectiviştii la lucru
Anul trecut, colectiviştii din tii au realizat o economie de
Silvaşu Superior, raionul Ha­ 2.400 iei,
Paralel cu această acţiune,
ţeg, au construit un grajd cu o
membrii gospodăriei agricole co­
capacitate de 110 capete. Prima lective din Silvaşu Superior des­
Sabin Enăşcău lor grijă — după terminarea a- făşoară o muncă susţinută pen­
conduce una din cestei construcţii — a1 fost a- tru construirea unei remize, u-
cele mai bune bri­ ceea de a asigura condiţii co­ nui atelier de fierărie şi unui
găzi de mineri de respunzătoare de alimentare cu atelier de rotărie. Pentru a avea
Ia mina Teliuc. Lu- apă a animalelor adăpostite asigurate materialele necesare a-
crînd la sectorul II, aici. In acest scop ei muncesc oestor construcţii, prin muncă
orizontul J80, Sa­ acum ia executarea unui nu ­ voluntară, colectiviştii au şi cio­
bin Enăşcău cu măr de 8 fîntîni — 3 în apro­ plit 150 m. lemn de construcţif,
brigada sa îşi de­ pierea grajdului, iar alte 5 în au transportat la locul construc­
ţiei atelierelor 20 m.c. piatră şi
păşeşte planul lu­ păşune. Pînă în prezent, un au procurat 12,000 bucăţi Că­
rămidă.
nar în medie cu grup de colectivişti au executat
De asemenea, în scopul înce­
10-15 ia sută. săpăturile necesare, iar colecti­ perii construcţiei grajdului pla­
viştii Franci sg. Macra Codrea, nificat pentru acest an, a fost
stabilit terenul destinat ampla­
Ionel Ghergan, Dumitru Jurm o sării acestei construcţii şi, în
baza hotărîrii adunării generale,
ni, Pătroi Jurmoni şi alţii, au s-a repartizat fiecărui colectivist
cantitatea1 de piatră ee trebuie
executat cofrajele şi au turnat să o transporte.
patru jgheaburi din beton şi 24
iuburi (conducte).
Prin folosirea resurselor lo­
cale şi a muncii voluntare la
-EES- construcţiile amintite, colectiviş-
Conferinţă despr e folosirea
porumbului siloz
Seară literară stea zilei de 8 1Martie, o ex­ In urmă cu cîteva zile, la că­ renţiarului cu unele întrebări re­
poziţie de artă poptilară. Sînt minul cultural din satul Silvaşu feritoare la folosirea nutreţului
Comitetul U.T.M. de la expuse aici covoare ţărăneşti, Inferior a avut loc o adunare siloz, prepararea lui, repartiza­
Şcoala profesională de uce­ costume ţărăneşti, ştergare, ă colectiviştilor. Gu acest prilej, rea acestui furaj pe cap de vacă
nici din Gurabarza a orga­ farfurii vechi, costume bătri- cei peste 115 colectivişti prezenţi etc,., întrebări care au fost lă­
nizat de curină, cu con­ neşti etc. din satul Pui şi sa­ murite pe înţelesul celor pre­
cursul ucenicilor din anul i, tele învecinate. au ascultat cu interes deosebit zenţi.
o seară literară. Cu acest conferinţa intitulată : „Importan­
prilej, ucenicii. anului I au In această tynuncă s-au evi­ ţa economică a folosirii porum- Tot cu acest prilej, tov. ing.
prezentat scurte recenzii pe denţiat in mod deosebit Vio­ bului-siloz în hrana animale­ Liviu Gîrbea, şeful secţiei agri­
marginea romanelor „Neamul rica Deac, Maria 'Meăaru, A- lor“. Conferinţă ă fost expusă cole a Sfatului popular raional,
Şotmăreştilor“, „Fraţii Jderi“, glaîa Dermla şi Ana Butu. de tov. Vasile Herdea, inginer a vorbit despre măsurile nece­
,',Mitrea Cocor“, „Torentul de la Institutul de cercetări zooteh­ sare începerii campaniei agricole
fier“, ,,'Moromeţii“, „Sparta- Expoziţia se bucură de o nice din Bucureşti.' de primăvară.
mare popularitate, fiind vizi­
După expunerea; conferinţei, SIDONIA RUSAN
colectiviştii s-au adresat confe­
corespondentă
Munca ínsufieüta la G.A.C. „Streini“
La G.A.G. „Strelul“ din satul răsadniţe calde seminţe de varză
cus“ şi au interpretat cinte- tată de numeroşi ţărani mun­ Galaţi, raionul Haţeg, se mun­ de vară pe 7 m. p., de roş’ii pe
citori. ceşte cu însufleţire la curăţirea 30 m. p., de ardei pe 7 ni. p.
ce populare romîneşti. şi stropirea pomilor fructiferi. şi de vinete pe 3 m. p. Din ră*
Pînă acum cîteva zile, au fost sadul ce se vă obţine, se VS cul­
Seara literară a fost plă­ D. MIRGEA curăţiţi şi stropiţi 3.280 meri, tivă cu varză de vară 0,50 ha.,-
cută şi instructivă. Ucenicii peri, cireşi şi pruni. In această cu roşii 1 hă., c-u ardei 0,50 hă.-
şl-au manifestat dorinţa de corespondent acţiune, s-au evidenţiat colectivi­
a mai organiza asemenea şi cu vinete 0,10 na’.
4
Concurs
acţiuni frumoase. „Drumeţii veseli“ ştii Ioan Ilie, Nicolae Stăncioi, In prezent se lucrează lă e-
Ioan Pogan, Dreghici Muntean
IOAN FOTESGU In sala Casei raionale de xecutarea de răsadniţe semicalde
corespondent cultură din Alba Iulia s-a şi alţii. pe o suprafaţă de 70 m. p.
ţinut recent un concurs „Dru­ De asemenea, pentru asigura­
Expoziţie de artă meţii veseli“ la care au par­ MIRCEA DAJU
po Hilară ticipat clte 10 elevi de la rea' răsadului necesar la grădină corespondent
şcolile medii „Horia, Cloşca de zarzavat, s-au semănat în
Comisia de femei din co­ şi Crişan“ din Alba Iulia
muna Pui a organizat în sa­ şi „Avram Iancu“ din Brad. Brigadă artistică D IN P M G B A M U L
la căminului cultural, în cin- Concursul a avut ca temă
răscoala lui Horia, Cloşca a colectiviştilor MEMOJE»
şi Crişan.
În ultimul timp, la G.A.G. O- 11 MARTIE 1960
Cele mai bune răspunsuri răştie, au fost luate o serie de PROGRAMUL I: 5,55 Sfatul medi­
20—-30 de cetăţeni. In momen­ au fost date de eleva Adela măsuri pentru îmbunătăţirea' ac­ cului: Bolile dc ochi la copii; 6,15
tul de faţă, construcţia a intrai Negruţac din Alba Iulia, ca­ tivităţii cultura'l-artistice. Astfel, Emisiunea pentru sate : Ferma de vad
în faza de finisaj. re a primit un ceas de mină, a fost organizat un colţ roşu, şi de lapte aducătoare de mari venituri;
un creion automat şi o car­ s-au pus bazele unei brigăzi ar­ 7,15 Marşuri, interpretate ia fanfară;
Printre cei care au participat te. Bine a răspuns şi eleva tistice de agitaţie formată din 9.00 Muzică de estradă ; 10,30 Trai­
mai activ la muncă voluntară la Roăica Leuceanu din Brad colectivişti. Primul program al sta cu poveşti: „Bunicul“ de Delavran-
construcţia şcolii se numără tov. care a primit un stilou, un brigăzii artistice 'de agitaţie ă c e a : 11,03 Teatru la microfon: „In
loan Luca, Ioan Negriu şi alţii. G.A.G. Orăştie, a fost prezentat Valea Cucului“ comedie de Miliai Be-
lă stafia de radioficare din loca­ n iu c; 12,33 Muzică instrumentală;
MI HAI FAUR litate. Programul prezentat a 14.00 Melodii populare romîneşti; 15,05
fost mult apreciat. Recomandări din program î 16,15 Vor­
corespondent beşte Moscova 1j 17,25 Muzică uşoa­
Printre membrii brigăzii 9e
creion automat, material pen­ numără colectiviştii Ana Voma’, ră ; 18,35 Program muzical dedicat
tru o fustă ş i o carte.
Elena Poeriar, Mari-a Popa, Io- fruntaşilor în producţie din industrie
şi agricultură; 19,20 Gurs de iniţiere
PETRU TOMA sif Stoian, Ştefan Joca şi alţii. muzicală: „Goncert ghicitoare“ (XIV);
corespondent , ELENA IOAN
corespondentă 21.00 Gintă Victoria Baciu i
PROGRAMUL II: 14,07 Instrumen­
tişti de muzică uşoară din ţări prie­
tene ; 15,00 Gîntece şi jocuri populare
In vitrinele librăriilor din Banat; 16,15 „Patriei imn înăl­
ţăm", emisiune de cîntece; 16,50 Curs
de limba ru să; 17,35 Muzică corală
rite de împunsături sau lovituri. clasică; 18,05 Muzică din operete ;
Aceeaşi grijă trebuie să avem
şi atunci cînd animalele gestan­ ARHITECTURA COPACILOR 20,20 Muzică uşoară de Noru Deme-
te intră pe uşa grajdului. Ele triad şi Aurel Giroveanu; 21,45 Al­
de Iannis Ritsos In romîneşte de Nina Gassian bum artistic î
la intrare, mai ales atunci cînd Poetul grec progresist Iannis obijduit, ceea ce îl inspiră să
scrie poeziile „Sîrbă“ şi „Cinci 7 BBEmnmncE
uşa este strimtă. Ritsos, închină acest volum' de variaţiuni pe o temă de doină“
iar în „Poem despre Dorftana“, 11 MARTIE 1960
In a două jumătate a perioa­ versuri plaiurilor romîneşti, po­ poetul evocă chipurile tovarăşi­
dei de gestaţie, din cauza ab­ DEVA: Nu aştepta luna m a i;
domenului mărit, animalele ges­ porului romîn, cîntînd în vers ALBA IULIA: Abuz de încrede­
tante respiră greu şi de aceea plin de lirism lupta sa din tre­ re ; Sombrero; BRAD: Viaţa e
in mîinile ta le ; HAŢEG: O în-
se recomandă ca ele să nu fie cut pentru libertate şi cea de lor care au suferit în această tlmplare extraordinară; HU­
odioasă închisoare. NEDOARA : Avalanşa ; ILIA
alergate pentru a nu îngreuna azi pentru construirea socia­ Mingea; ORĂŞTIE : Secretul ci-
şi mai mult respiraţia. in toate poeziile, pretutindeni, frului; Inima nu uită ; PETRO­
lismului. este prezent omul, omul zilelor ŞANI : Evghenie Oneghin; In
Pe lîngă cele arătate mai sus, noastre, omul care cu mîinile
sînt necesare şi alte măsuri ca­ Volumul se deschide cu poe­ lui făureşte minunile viitorului.
re să asigure sănătatea anima­ zia „Bucureşti“, un cald oma­
lelor. O grijă deosebită trebuie giu adus Capitalei ţării, oraş căutarea comorii; SEBEŞ : O-
mulcu pantaloni scurţi; SIME-
să se acorde ugerului animalelor care înfloreşte sub ochii noştri. Volumul de versuri al lui RIA: Alarmă la graniţă; LONEA:
Zile de dragoste; TEIUŞ: Azi
gestante. Vacile care fată pen­ Plecînd urechea şi ascultîndu- Iannis Ritsos, este străbătut de pentru ultima oară; ZLATNA:
tru primă oară, se. vor obişnui un puternic lirism, de muzica­ Afacerea nu s-a clasat; APOL-
cu mulsul prin masajul ugerului, ne doinele, Ritsos află de su­ litate şi elan. DU DE SUS: Fata din K iev;
CALAN: Escadrila Liliacul.
iar cele care se mulg, vor fi în­ ferinţa din trecut a ţăranului
mmfa mrmmimh
ţărcate. Înţărcarea trebuie să se
PENTRU 24 ORE
facă cu 45—6D de zile înainte AMGHEL SALIGNY Vremea în curs de încălzire,
cu cerul variabil, mai mult no-
de fătare pentru a da astfel po- ros în cursul după-amiezii.
Temperatura în creştere, ziua
sibihtăte ugerului să se refacă. de Ion Grişan Golecţia „Oameni de seamă" va fi cuprinsă între 5 şi 10 gra­
Inţărca-reă se face cu multă
grijă mai ales lă vacile care Din paginile acestei cărţi ci­ litică a ţării, ilustrînd mentali­
în ultimele două luni da'u 6—8 titorii vor cunoaşte momentele tatea epocii, venalitatea şi co­
litri lapte zilnic. Ea acestea se importante din viaţa şi munca rupţia claselor suprapuse, ob-
vor scoate din Hrană concentra­ ' stacoleie pe care regimul bur-
tele, se vor reduce furajele su­ pionierului tehnicii romîneşti — ghezo-moşieresc le ridica în fa­
culente şl treptat se va reduce constructorul podului de la ţa omului de ştiinţă dezintere­
şi numărul de mulsori. Cernavodă — Anghel Saligny, sat.
Gînd se apropie fâtăreă, ăn’i- maturizarea omului de ştiinţă, De asemenea sînt surprinse de, Iar noaptea între plus 3 şi
malefe gestante Se vor izola de creaţia lui uluitoare. aspecte din viaţa de familie a minus 2 grade. Vint potrivit din
celelalte, în boxe de fătare care Iui Saligny, din relaţiile lui cu sectorul sud şi est.
Toate aceste date sînt înfă­ tinerii colaboratori (pe care-i
ajuta îndeaproape), din preocu­ PENTRU URMĂTOARELE
se amenajează de obicei !ă ca­ ţişate în cadrul social-politic al TREI ZILE;
momentului istoric respectiv.
pătul grajdului. Vreme schimbătoare, cu ce­
IOAM MĂRGINEAN Autorul aduce mărturii contehi- pările sale, orientate spre rl- rul noros. Temperatura în creş­
meSic veterinar; | porane din presă, din viaţa po­ /linnxAn +AV>Vlîr>n t*AWlî>1Detî .
tere.