Page 36 - 1960-03

Pag. 4 DKU MU l. s n ' U s A1/ LUI Nr. 1629

x d tin v e lB s lir i • S a a t& e e s& il p a w ă iisO T silssi

n U im e X s s U r i * xüílm j&l«§U Ysi&i™l graial d e ia L e i p z i g

LEIPZIG 9. Corespondenţă dezvoltării industriei noastre

specială. In acest an Tîrgul de grele. Suprafaţa Tîrgului este

primăvară de la Leipzig a de­ dominată de cele două instala*

păşit toate realizările anteri­ ţii de foraj expuse de R.P.R.

oare. Numeroase ziare din R. F. G. şi

R. P. Romînă a expus la a- R.D.G. au publicat fotografii re-

cest tîrg numeroase produse in­ prezentînd aceste instalaţii de

dustriale. După cum reiese din foraj pe care le prezintă drept

publicaţiile editate de conduce­ un punct de atracţie al Tîrgului.

In cinstea cetei de~a 90-a aniversări Declaraţia Ministerului rea Tîrgului, în ceea ce priveş­ Un interes deosebit au stîrnit

te mărirea spaţiului de expune­ şi materialul rulant, autobusele
re (5.000 m.p.) R. P. Romînă şi troleibusele, instalaţia de mo­

a naşterii Iui V. 1. Lenin de Externe ai R.D. Germane este a cinoea din cele 52 de ţări rarii, turbosuflantele.
participante. Varietatea expona­ Standul de utilaj petrolifer ă
telor şi volumul lor reprezintă reuşit să oglindească dezvolta­

A40SS0VA 9 (Agerpres). — apare zilele acestea cuprinde In prima parte se oglindeşte is­ BERLIN 9 (Agerpres). — In De mulţi ani, se subliniază o mărturie a succesului dezvol­ rea acestei ramuri a industriei
toricul difuzării operelor lui Le­ legătură cu planurile de creare în declaraţie, conducătorii Uni­ de maşini, demonstrînd posibili*
Desfăşurăm o bogată activitate scrisori ale oamenilor muncii că­ nin în limba rusă. începînd cu a unor baze militare vest-ger­ unii creştin-democrate din Ger­ tării economice a R. P- Rornîne tăţile de export ale R.P. Romî-<
primele sale lucrări pînă în zi­ mane în străinătate, în special mania occidentală se preocupă în anii puterii populare şi în­ ne în acest domeniu.
editorială îri legătură cu cea tre V. I. Lenin. Cartea cuprinde lele noastre. A doua parte tra ­ în Spania franchistă, Ministe­ de crearea unei alianţe politice deosebi o elocventă dovadă a
tează despre traducerea şi tipă­ rul Afacerilor Externe al Repu­ între statul lui Adenauer şl re­
de-a 90-a aniversare a naşterii 600 de scrisori, dintre care ma­ rirea lucrărilor Iui Lenin în lim­ blicii Democrate Germane a dat gimul fascist al Iui Franco.
bile popoarelor U.R.S.S., a publicităţii o declaraţie în care Aceiaşi milTtarişti germani, care
lui V. I. Lenin — a declarat joritatea se publică pentru pri­ treia despre răspîndirea ope­ atrage atenţia tuturor persoane­ pe timpul lui Hitler organizase­ Femeile din Japonia îşi exprimă satisfacţia
relor şi ideilor leniniste în ţă ­ lor iubitoare de pace că demas­ ră pe pămîntu! spaniol repeti­ pentru răspunsul iui O . Hruşciov la scrisoarea
Mihail Iskrov, secretar ştiinţi­ ma oară. O parte din materia­ rile de democraţie populară. carea pregătirilor guvernului ţia generală a celui de-al doi­
vest-german de a crea baze mi­ lea război mondial, vor să pre­ conducerii organizaţiilor lor
fic al Institutului de Marxism- lele publicate reprezintă saluturi Cartea se încheie prin prezenta­ litare în Spania franchistă con­ gătească în prezent, pe acelaşi
rea situaţiei tipăririi operelor firmă din nou avertismentele re­ loc, sub conducerea lui Ade­
Leninism, corespondentului A- din partea congreselor, confe­ lui Lenin în ţările capitaliste. feritoare la caracterul agresiv şi nauer şi Strauss, un război ful­
Peste cîteva zile va ieşi de sub primejdios al politicii militariş- ger împotriva Republicii Demo­
gerpres. De ouând a ieşit de rinţelor şi adunărilor oamenilor tipar altă culegere^ de articole tifor vest-germani. crate Germane şi, prin aceasta
un a! treilea război mondial.
sub tipar indicele cronologic al muncii, altele sînt scrisori per­ ştiinţifice, „Despre Lenin şi le­ După cum se subliniază în
ninism", scrisă de colaboratorii declaraţie, guvernul vest - ger­ Măsurile îndreptate spre ac­
operelor lui V. I. Lenin scris în sonale sau ale unor grupuri de institutului . de Marxism - Leni­ man a început de mult să cre­ celerarea înarmării Germaniei TOKIO 9 (Agerpres). TASS preşedintelui Eisenhower, preşe­
nism. Volumul cuprinde de ase­ eze un întreg sistem de baze occidentale, se subliniază în de­ anunţă : Femeile din Japonia au dintelui De Gaulle, premierului
perioada dintre 1886 şi februa­ muncitori şi ţărani, care-i aduc menea materiale ca : „Lenin militare în alte ţări, şi În spe­ claraţia Ministerului Afacerilor primit cu deosebită satisfacţie Macmillan, însă pînă în prezent
despre rolul conducător al par­ cial în Norvegia, Danemarca, Externe, sînt efectuate într-un răspunsul lui N. S. Hruşciov la nu s-a primit răspunsul de la'
rie 1917. Aceasta este prima 'a cunoştinţă lui Vladimir Ilici tidului“, „Dezvoltarea de către Belgia, Olanda, Franţa, Turcia moment în care eforturile gene­ scrisoarea conducerii organiza­ aceştia.
Lenin a teoriei dictaturii pro şi Italia. Bonnul încearcă să rale sînt îndreptate spre asigu­ ţiilor de femei din Japonia.
enciclopedie a moştenirii litera­ cele mai mici bucurii ale lor. letariatului“, „Lenin despre cre­ Bucuria noastră, a subliniat
area bazei tehnico-materiale a Mă bucur din inimă că am Kusida, este cu atît mai mare
re a lui Lenin. Ea înfăţişează Intr-un sat s-a creat o celulă primit astăzi, de Ziua interna­ datorită faptului că am primit
comunismului“, „Teoria- leninis­ ţională a femeii, răspunsul pre­ răspunsul tocmai din partea ţă­
an de an, zi de zi, gigantica ac­ de partid, în altă parte a in­ mierului Hruşciov, a declarat rii care luptă în mod consec­
tă a imperialismului şi revizio­ corespondentul agenţiei TASS, vent pentru pace, care este ini-
tivitate teoretică şi organizatori­ trat în funcţiune o fabrică, în­ Fuki Kusida, preşedintele Fede­ ţiatoarea mişcării pentru dezar­
raţiei organizaţiilor de femei din marea generală şi totală, unde
că a lui Lenin, Cartea oglin­ tr-un oraş s-a deschis o gră­ Japonia. Mulţumim din inimă femeia se bucură de toate drep­
premierului Uniunii Sovietice turile fa fel cu ale bărbatului.
deşte nu numai lucrările publi­ diniţă de copii etc. Volumul este care a răspuns primul la scri­
Kusida a declarat că scrisoa­
cate. ci şi discursurile, diferitele o vie oglindire a legăturilor lui

convorbiri, telegrame, replici şi Ilici cu masele populare.

documente autobiografice. P ar­ Institutul de Marxism - Leni­

tea a doua a lucrării, care va nism a pregătit de asemenea

apare în curînd, cuprinde peri­ editarea a două volume biogra­

oada dintre martie 1917 şi sfîr- fice. Unul din ele, de circa 500

şitul anului 1923, de pagini, este destinat oame-

Colaboratorii Institutului lu­ ‘nilor de ştiinţă, activiştilor şi

crează de mult Ia întocmirea tuturor acelora care studiază

unei cronici a vieţii şi' activită­ profund viaţa şi activitatea lui

ţii lui Lenin. Prima parte a a- Lenin şi' istoria P.6.U.S. Al doi­ nismul contemporan“, „Lenin impună în Europa occidentală rarea destinderii încordării in­ soarea noastră, pătrunsă de gri­ rea de răspuns a Iui N. S. Hruş­

cestei lucrări va apare peste cî- lea volum, de proporţii mai despre coexistenţa paşnică“ şi dominaţia militariştilor vest- ternaţionale şi spre rezolvarea ja pentru mamele japoneze, pen­ ciov sădeşte speranţe în inimile
teva zile şi se referă la perioa­ mici, este o biografie populară, paşnică a problemelor arzătoa­ tru pace, pentru dezarmare. femeilor japoneze care luptă pen­
da dintre octombrie 1917 şi scrisă într-un limbaj simplu, altele. germani. re, în special a problemei dezar­ tru pace, independenţa ţării,
martie 1918. Cronica oglindeşte pentru cele mai largi mase de mării generale şi totale. Ele Kusida a comunicat că scri­ pentru drepturile lor.
activitatea de conducător de cititori. Declaraţia lui Chaban Delmas sînt îndreptate vădit împotriva sori similare au fost adresate
stat a lui Lenin zi cu zi. ceas
.A fost dată la tipar culege­

cu ceas. rea de articole: „Din istoria di­ la înapoierea din U.R.S.S. unui acord internaţional, în pri­ Cuvîniarea Iui Selwyu Lloyd iu legătură
mul rînd împotriva apropiatei cu relaţiile Est-Vest
Altă carte interesanta care vă fuzării operelor lui V. T. Lenin" conferinţe la nivel înalt. Ele
confirmă că în momentul de LONDRA 9 (Agerpres). — rea lui conştiinţa faptului că
Locuri din Moscova legate PARIS 9 (Agerpres). TASS Chaban Delmas, a remarcat tra­ faţă guvernul lui Adenauer şi Luînd cuvîntul la Institutul re­ Ia urma urmei sîntem eu toţii
de viaţa şi activitatea a n u n ţă : Preşedintele Adunării diţionala prietenie nutrită de Strauss reprezintă principalul gal de geodezie, Selwyn Lloyd, oameni, ar putea destinde şi
Naţionale Franceze. Jaques Cha­ popoarele Uniunii Sovietice faţă
ban Delmas, care s-a reîntors de poporul Franţei şi a subli­

lui V. I. Lenin la 8 martie din călătoria făcută niat dorinţa de pace şi frumoa­ duşman al păcii între popoare. ministrul Afacerilor Externe al îmbunătăţi atmosfera.
în Uniunea Sovietică, a făcut sele sentimente ale poporului Ministerul Afacerilor Externe Angliei, s-a referit, printre al­
MOSCOVA 9. Corespondentul tirile legate de ele, se poves­ o declaraţie Ia aeroport în care francez care se pronunţă cu ho- tele, la problema relaţiilor din­ Un nou eşec de la
Agerpres transm ite: Colabora­ teşte în noua carte „Lenin la a subliniat cît de multe lucruri tărîre şi neabătut pentru pace. al R.D.G. subliniază că această tre Est şi Vest. Una din cele Cape Canaveral
torii Institutului de Istorie a Moscova“. Zilnic, numeroase au văzui oaspeţii francezi da­ orientare a guvernului vest-ger­ mai urgente sarcini ale Angliei,
Partidului, de pe Ungă comi­ grupuri de oameni aflaţi la torită primirii excepţionale ce Vizita noastră, a arătat Cha­ man arată din nou că este nece­ a spus Lloyd, este preîntîmpina- WASHINGTON 9 (Agerpres).'
tetele regional şi orăşenesc Moscova, vizitează locurile leni­ !i s-a făcut, precum şi datorită ban Delmas, a fost în mare mă­ sar să se lichideze toate rămă­ rea unui război mondial, înce­ — La 8 martie, la poligonul ba­
Moscova al P.C.U.S. au întocmit niste, îşi notează explicaţiile programului foarte bogat a! vi­ sură legată de destinderea în­ şiţele celui de-â! doilea război listic de la Cape Canaveral a
o hartă interesantă. ghizilor pentru a putea relata cordării internaţionale. Vorbind mondial şi prin încheierea unui tarea războiului rece şi elabo­

rarea cu participarea Uniunii

O mulţime de steluţe, împrăş­ la întoarcere momente din via­ zitei lor prin Uniunea Sovie­ în continuare despre probleme­ tratat de pace, precum şi prin Sovietice a unor norme de con­ fost lansată o rachetă balistică
tiate în toate raioanele oraşu­ ţa şi activitatea conducătorului tică. le coexistenţei paşnice, el a de­ lichidarea situaţiei anormale din duită internaţională care să fa­ intercontinentală de tip „Titan“*
lui sugerează Kremlinul, sovie­ partidului şi statului sovietic. clarat : Cînd se va stabili pa­ Berlinul occidental, să se facă că posibilă coexistenţa şi o pa­ După cum se arată într-un co'-:
tul Moscovei, Teatrul Mare, Ca­ Delegaţia noastră, a spus J. cea, între cele două lumi şi cele imposibilă continuarea războiu­ ce reală.
sa Sindicatelor şi o serie de două concepţii asupra existen­ lui rece şi pregătirile în vede­ imunicat, al aviaţiei americane,
alte clădiri obşteşti şi de locuit. Scopul manevrelor militare »ierioane ţei şi relaţiilor dintre oameni, rea unor operaţiuni militare de Ministrul Afacerilor Externe experienţa a reuşit numai „par­
Acestea sînt locurile memorabi­ al Angliei, a subliniat necesi­ ţial“, deoarece cea de-a doua

le ale oraşului legate de via­ din regiunea insulei Porto Sica se va , dezvolta o adevărată pe teritoriul Germaniei occiden­ tatea de a se distruge barierele treaptă a rachetei nu a func­
ţa şi activitatea lui V. I. Lenin.
concurenţă. Am putut constata, tale şi Berlinului occidental. dintre Est şi Vest. După păre- ţionat.

La Moscova şt in suburbiile sa­ NEW YORK 9 (Agerpres). — in Canalul Panama, desfăşurate a declarat el în continuare, că ----------------- sesas-------------------
le sînt cunoscute peste 150 de Agenţia Associated Press anun- sub comanda amiralului Gai­ în această întrecere Uniunea
clădiri pe care le-a vizitat Le­ ţă că la 8 martie, Statele Unite ther, comandantul forţelor mili- Sovietică depune eforturi uria­ Poporul italian cere formarea
nin. In clădirea Teatrului Mare. au început manevre militare de tare americane din Marea Ca- şe pentru a spori rentabilitatea, unui guvern democratic
la diferite congrese şi conferin­
ţe, el a luat cuvîntul de circa mare amploare în regiunea in­ raibelor. Referindu-se la aceste productivitatea şi eficienţa. Da­
30 de ori, în Sala Coloanelor sulei Porto Rico. La exerciţiile manevre, ziarul „New York că nu vom băga de seamă, a

din Casa Sindicatelor de circa militare participă 22.000 de sol- Post“ scrie că scopul lor este încheiat Chaban Deimas, rit­ ROMA 9. Corespondentul A- să indice vre-o formulă, limi- să rezolve probleipele funda­
de „a intimida“ regimul lui gerpres transmite : In cursul zi­ tîndu-se doar a declara că este mentale ale Italiei, au determi­
'40 de ori. la manufactura „Pro- daţi cu 400 de avioane. Aceste Gastro şi pe naţionaliştii din mul de înaintare al Occidentu­ lei de marţi Giovanni Leone, „satisfăcut“ de convorbirile a- nat pe liderii organizaţiilor sin­
Panama. lui se va reduce foarte repede. preşedintele Camerei Deputaţi­ vute cu reprezentanţii partide­ dicale C.I.S.L. (Organizaţie ca­
hov“ de 10 ori etc. Despre toa- manevre sint o continuare a lor, a fost primit de preşedinte­ lor politice. tolică) şi U.I.Jj. (Organizaţie
Marile trusturi din agricul­ le Italiei, Gronchi, căruia i-a
te aceste locuri şi despre amin- | exerciţiilor începute la 4 martie tura americană scot profituri făcut cunoscut rezultatele „mi­ Liderii partidelor de dreapta social-democrată), să adopte o
fabuloase de pe urma exploa­ şi anumite organe de presă ca
ia agricultorii americane tării, ruinării şi pauperizării siunii sale de informare“ pe „Cuotidiano“, „Corriere Della atitudine mai aproape de exi­
Arătind că fermierii ameri­ fermierilor. Astfel, numai socie­ Sera“ au dezlănţuit o campa­ genţele maselor muncitoare.
Agricultura americană conti­ le, se ridică la cel mult 50 la cani „se află intr-o situaţie tatea „Swift Meat Packing Co.“ lingă diferiţi reprezentanţi ai nie furibundă împotriva in­
nuă să fie unul din sectoarele sută din preţurile de desfacere. precară“, ziarul „New York He­ tenţiilor, tot mai des exprimate „Cerem — a declarat Stortî,
cele mai afectate ale economiei Această politică a preţurilor rald Tribune“ subliniază faptul a realizat în 1959 un profit cu partidelor politice. întrebat de in ultimele zile, de a se forma secretar al C.I.S.L. — un guvern
S.U.A. Ea nu şi-a revenit încă produselor agricole paralel cu eă in cadrul ultimului Congres aproape 170 la sută mai mare un guvern de centru-stînga. A- care să se angajeze în mod
de pe urma depresiunilor care creşterea preţurilor produselor al S.U.A., s-a propus ca „meto­ deeît în anul precedent, iar so­ ziarişti, după întrevederea cu ceastă campanie dovedeşte o- clar în înfăptuirea unei politici
au lovit economia americană în industriale, duce la micşorarea dă“ pentru a scoate agricultu­ cietatea „Armour Meat Pac­ dată mai mult că vîrfurile cle­ de dezvoltare economică şi so­
ultimii ani. Chiar în cursul pe­ veniturilor fermierilor şi la rui­ ra din acest impas, desfiinţarea king Co.“ cu 120 la sută, pe şeful statului, ce părere are des­ ricale şi marile monopoluri se cială. O organizaţie sindicală1
rioadelor de aşa-zis „boom“ narea lor în masă. „United Sta­ fermelor mici, urmînd ca ele să cînd veniturile fermierilor au împotrivesc cu înverşunare ori­ nu indică oameni politici sau
(înflorire), oficialităţile ameri­ tes News and World Report“ a- fie preluate de societăţile agri­ scăzut în acelaşi an cu peste pre posibilitatea rezolvării cri­ căror schimbări a vechii linii formule de guvern, dar ea are
cane- erau nevoite să anunţe rată că în anul 1959 veniturile cole. 4.000.000.000 dolari faţă de 1952. urmate de guvernele precedente. dreptul să judece oamenii şi
din cînd în cînd noi crize în ca­ fermierilor au scăzut cu peste zei de guvern, Leone a refuzat formulele după programul lor“.
drul sectorului agricol. Astfel, 5.000.000 dolari faţă de anul Ziarul arată că fermierilor Analizind tendinţele negative In întreaga Italie se intensi­
numai în 1959 au izbucnit trei 1958. La pauperizarea accele­ deposedaţi de pămînturi li s-a din această ramură a econo­ Vizita uniii grup fică acţiunea unită a maselor La rîndul său, Viglianesi, se­
crize: „criza griului“, „criza rată a fermierilor a contribuit oferit ca „soluţie“ căutarea u- miei americane, editorialul zia­ muncitoare avînd ca scop con­ cretar al U.I.L., a declarat că
păsărilor şi ouălor“ şi „criza de asemenea mecanizarea par­ nor locuri de muncă „în alte ra­ rului „New York Herald Tri­ de scriito ri sovietici organizaţia sindicală al cărei
cărnii de porc“, care au accen­ ţială a producţiei agricole ame­ muri“ ale economiei americane. bune“ arată că „agricultura tracararea manevrelor reacţiunii lider este „nu poate rămîne
tuat şi mai mult criza de su­ ricane de pe urma căreia au Perspectivele lor sînt destul de este pentru Statele Unite un îşi S.U.A,, şi canalizarea crizei spre o so­ neutră faţă de formulele viito­
praproducţie din agricultură. putut profita numai marile so­ întunecate, din moment ce în semn rău prevestitor“. „Con­ luţie democratică. Cererile tot rului guvern. Muncitorii cer de
Această criză constă .în faptul cietăţi agricole care dispun de S.U.A. sînt deja 3.700.000 de oa­ form datelor Ministerului Agri­ NEW YORK 9 (Agerpres). la viitorul guvern o politică de
că Statele Unite nu-şi pot pla­ capitalul necesar cumpărării a- meni care nu-şi găsesc de lucru culturii, arată ziarul, în 1960, TASS anunţă : In momentul de mai insistente ale oamenilor reforme structurale, o interven­
sa stocurile de produse agricole cestor maşini. In felul acesta, şi un număr necalculat încă, de agricultura americană se va a- faţă în Statele Unite se află în ţie curajoasă pozitivă în viaţa
pe piaţa internă datorită preţu- puterea lor de concurenţă s-a proletari agricoli despre care fla la nivelul cel mai scăzut din vizită un grup de scriitori so­ muncii din Italia de a se forma economică, investiţii productive
. rilor ridicate menţinute de ma­ mărit, in timp ce majoritatea se spune în S U.'A. eă sînt cei ultimii 18 ani“. vietici. Intr-un interviu acordat masive“.
rile trusturi din agricultură, şi fermierilor care folosesc munca mai obidiţi membri ai clasei agenţiei TASS, poetul S. Scipa- un guvern democratic, capabil
„politicii de sprijinire a preţu­ manuală în prelucrarea pămîn- muncitoare. Locul lor de muncă Pornind de la faptul că în a- ciov, conducătorul grupului,
rilor“ dusă de guvern. Astfel, tului, neputind face faţă concu­ nu este asigurat nici pentru o gricultura americană criza de oare vizitează în prezent oraşul fetsri-
după cum arată statisticile Co­ renţei. îngroaşă rindurile prole­ săptămină. supraproducţie se răspîndeşte Phoenix (statul Arizona), şi-a
mitetului agricol al Camerei tarilor agricoli şi industriali. din ce în ce mai mult, econo­ împărtăşit prin telefon impresi­ O conferinţă a miniştrilor de Externe
Reprezentanţilor, pe piaţa ame­ Puţini sînt aceia care continuă Guvernul american a luat mistul american Lewis Bassie ile asupra călătoriei.
ricană, preţurile produselor a- să folosească fermele lor neren­ măsura reducerii suprafeţelor ajunge la concluzia că „econo­ ai S.U.A., Angliei şi Franfei
gricole au crescut în ultimii ze­ tabile, închiriind maşinile trus­ cultivate crezînd că în felul a- mia Statelor Unite va suferi o Americanii ne întîmpină cu
ce ani cu 20 la sută în timp ce turilor la preţuri foarte mari. cesta va putea pune capăt cri­ nouă depresiune care după toa­ multă căldură şi cordialitate, a WASHINGTON 9 (Agerpres). aceştia au avut-o cu subsecre­
pauperizarea micilor fermieri zei. „New York Herald Tribu­ spus S. Scipaciov. In ultimele — Agenţia United Press Inter­ tarul Departamentului de stat
Băncile refuză să acorde cre­ ne“ arată că în cadrul Congre­ te probabilităţile va avea loc în 12 zile am traversat continen­ national relatează că în zilele al S.U.A. Livingston Merchant.
s-a accentuat. dite fermierilor ale căror fer­ sului, guvernul american a pro­ tul american. Am vizitat Cali­ de 12, 13 şi 14 aprilie, va avea Referitor la programul confe­
Trusturile, care joacă rolul de me s-au dovedit nerentabile, de­ pus „o nouă reducere substan­ a doua jumătate a anului 1960“. fornia şi Arizona, precum, şi loc la Washington o conferinţă rinţei, se arată că la 12 apri­
oarece ipotecarea ar fi în acest ţială a suprafeţelor cultivate“. Caracterizînd în'cîteva cuvin­ monumentele istorice şi cultu­ a miniştrilor de Externe ai lie, se vor întîlni cei trei miniş­
intermediar între fermieri şi caz o afacere riscantă pentru Dar această măsură nu duce rale ale acestor state, am luat S.U.A., Angliei şi Franţei. Aceas­ tri de Externe, iar a doua zi,
piaţă, preferă să distrugă mari ele. In felul acesta, marile trus­ te situaţia din agricultura a- parte la cîteva conferinţe de tă întîlnire va avea ca scop
cantităţi de produse agricole turi agricole pot achiziţiona deeît la adîncirea crizei şi nu presă ia care au fost de faţă „stabilirea unei poziţii comune vor discuta cu Heinrich von
deeît să scadă preţurile. Tot­ mult mai lesne păminturile mi­ la înlăturarea ei, întrucît nume­ mericană, ziarul >,New York He­ numeroşi scriitori şi ziarişti din în vederea apropiatei conferinţe Brentano, ministrul de Externe
odată, preţul la care fermierul cilor fermieri. roşi fermieri vor trebui să-şi localitate. In oraşul Los Ange- Est-Vest la nivel înalt. al R.F.G. problema germană şi
este nevoit să-şi vindă produse­ rald Tribune“ arată că în 1960 los ne-am întîinit cu cunoscutul problema Berlinului. Cea de-a
părăsească păminturile. „a venit timpul ca să recunoaş­ dramaturg american Arthur Mil- Această ştire a fost anunţa­ treia zi a conferinţei va fi con­
ler şi am avut cu el o convor­ tă de către ambasadorii Angliei sacrată unei întilniri cu miniş­
tem că am suferit un eşec to­ bire prietenească. Dramaturgul şi Franţei la Washington, Ha­ trii de Externe ai Italiei şi Ca­
ne-a spus printre altele, că in­ rold Caccia şi Herve Alphand, nadei, pentru discutarea pro­
tal in acest domeniu“. tenţionează să viziteze în cu­ în urma întrevederilor pe care blemei dezarmării.
rînd Uniunea Sovietică.
6. ALEXANDROAIE

Redacţia şi administraţia ziaru Iui: ştr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188 j 189 j 75. Taxa plătită în numerar, conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,1, Mai“ — Deva.