Page 38 - 1960-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 162 2

In vitrinele librăriilor
00900000'yy(>0<'0<>oo<X>oc v >ov^owooooooOOOOOV
GU A C E LE A S,i A B H E B ÁTE,
F R A Ţ II JD ERI
mac tmmTM
De MIHAIL SADOVEANU

Romanul istoric „Fraţii Jderi“ cel 'Mititel, alternează cu epi­ La încheierea fazei
este una din cele mai izbutite soadele aventuroase ale căută­

Putem lamina sítale in flecare schimb scrieri ale marelui nostru rii frumoasei Nastea, iubita lut intercomunale
prozator MiTiail Saăoveanu. lonuţ, răpită de cete tătăreşti
Evocînd o epocă glorioasă şi dusă în robie, sau, mai tîrziu,
cel puţin 20© «le lingouri din istoria poporului nos­ a urmăririi jitnicerului Albu, In perioada 17 ianuarie — Alb şi Toteşti, au fost mult' a-
tru, scriitorul reuşeşte să care o furase pe Maraşca, iubita 28 februarie a.c., în raionul Ha­ preciate de publicul spectator.
Zilele trecute am avut o scur­ du-se abia în a doua jumătate l e .spun sarcinile ce ne stau în reînvie in paginile cărţii sale cu lui Simeon. ţeg s-a desfăşurat faza interco-
tă consfătuire cu manevranţii a schimbului. Această situaţie faţă pentru ziua respectivă. De o neîntrecută măiestrie, chipul munală a festivalului bienal de Deşi nu s-au clasat pentru
de la linie. Cu această ocazie, trebuie grabnic remediată, prin- asemenea, iau legătura cu mais­ lui Ştefan cel Mare, Domnul In jurul firului epic al ro­ teatru „I. L. Caragiale“. La faza raională, echipe de teatru
am făcut un mic bilanţ al acti­ tr-o mai strînsă colaborare în­ trul de la cuptoarele adînci pen­ Moldovei, aşa cum ni s-a păs­ manului, autorul reconstituie, cu concurs au fost înscrise 77 e- cum sînt cele ale căminelor cul­
vităţii noastre şi am stabilit cum tre schimburi. Altfel, nu se poa­ tru a fi pus la curent cu pro­ trat el pînă azi, în cîntecele o uimitoare putere de evocare, chipe, dar au participat numai turale din Bretea Strei (cu „Fa­
trebuie să muncim pentru a te asigura continuitate în lami­ gramul de descărcare şi lami­ populare şi tradiţiile sale, ca un toată complexitatea vieţii ace­ 71, restul de şase neîndeplinind ta tatii cea frumoasă“), Fărcă-
putea lamina zilnic în medie, nare. nare. simbol al luptei pentru inde­ lei epoci îndepărtate, obiceiu­ condiţiile prevăzute în regula­ din („Bărbatul fără opinci“),
pe fiecare schimb, cel puţin 200 pendenţa ţării, ca un domn ca­ rile curţii domneşti şi ale po­ ment. Vălioara (cu „Zestrea Ilenu-
de lingouri, conform angaja­ Lipsuri avem şi noi, la linia In afară de aceasta, colaborez re a ştiut să înţeleagă, aspira­ porului, particularităţile noroa­ ţei“), merită toată lauda pentru
mentului reînoit al întregului de laminare. Avem manevranţi îndeaproape cu maistrul de la ţiile poporului şi să răspundă delor cu care eroii vin în con­ Perioada desfăşurării fazei calităţile dovedite.
colectiv de muncă de la lami­ care nu lucrează cu destulă a- întreţinere. împreună cu el am tact în peregrinările lor prin intercomunale e caracterizată
norul bluming al C.S. Hunedoa­ tenţie ca Ioan Băşeuţ de la pos­ stabilit ca micile reparaţii să năzuinţelor lui. alte ţări. printr-o înviorare a activităţii In raionul Haţeg, ca peste tot
tul nr. 2, Ioan Mureşan, Ghe- fie executate întotdeauna în Ca subiect, romanul excelea­ cultural-artistice desfăşurată de de altfel, desfăşurarea primei
ra. , rasie Antonie şi Iosif Bodea de timpul repauselor, pentru a nu Dar deasupra tuturor întîm- echipele de teatru. In medie, faze a concursului a adus pe
In luna trecută noi am ob­ la postul nr. 4. Primul, lucrînd stagna producţia. In plus, îm­ ză printr-o mare bogăţie de plărilor, faptelor şi descrierilor fiecare din formaţiile partici­ scenă noi artişti amatori. S-au
neatent la cajă. a făcut rebu­ preună cu întregul colectiv de fapte şi întîmplări. Cavalcadele pante la concurs au dat ante­ afirmat cu acest prilej talente
ţinut rezultate frumoase. Am turi. Ceilalţi, datorită manevră­ manevranţi, ne-am angajat ca se ridică, predominant, cintccul rior, în sat sau în deplasare, necunoscute pînă acum. V. A-
laminat peste planul de produc­ rii cu neglijenţă a împingă- în timpul opririlor pentru repa­ de urmărire a oştilor turceşti, cîte două-trei spectacole. vrămeseu şi Constantin Lăsconi
ţie mai mult de 8 .000 tone de toarelor de blumuri, au provo­ raţiile planificate, să ajutăm e- povestirea faptelor de arme ale de vitejie prin care autorul slă­ din Vălioara. Stela Terlea, Mo-
lingouri. Numărul record de cat numeroase strangulări în fectiv echipele de la întreţinere. comisului Slmeon, Jderul cel Cele 71 de formaţii partici­ raru Ileana din Balomir. Lelia
lingouri laminate într-un schimb producţie. Astfel, putem reduce simţitor Mare, sau ale lui lonuţ, Jderul veşte îndemînarea şi vitejia pante au întrunit 617 artişti a- Copeţ şi Gheorghe Dumitrache
se ridica atunci la 180-182. A- durata reparaţiilor. O aseme­ moldovenilor. matori şi 47 de cititori şi reci­ din Bretea Strei, învăţătoarea
cuma însă, conform angajamen­ Pentru ca această stare de nea oprire a avut loc chiar zi­ tatori artistici. Maria Avrămoni din Răchitova.
tului, trebuie să laminăm în­ lucruri să nu se mai repete, lele trecute. Timpul planificat NORUL LUI MAGELLAN sînt doar cîţiva dintre tinerii
tr-un schimb 200 de lingouri. In ar fi bine ca manevranţii care pentru ea a fost de 48 ore. îm ­ Faza intercomunală a festi­ care au evoluat pe scenă şi ca­
unele schimburi s-a realizat obţin rezultate bune ca Ni- preună, am reuşit să executăm De STANISLAW LEM Colecţia „Cutezătorii" valului de teatru „I. L. Cara­ re au dovedit calităţi reale.
chiar şi mai mult. Acest lucru colae Tomici, Miron Voina, Lu­ toate reparaţiile în mai puţin giale“ a adus în viaţa cultural-
cere o mai bună organizare a dovic Andreica şi Gheorghe de 30 de ore. Scriitorul polonez Stanislaw In aceste condiţii, un grup artistică a raionului Haţeg e- In majoritatea lor. echipele
muncii, mai multă atenţie, atît Henteş să împărtăşească expe­ Lern îşi plasează acţiunea ro­ numeros de astronauţi se pre­ chipe noi de teatru, cum sint de teatru au pus în scenă piese
din partea noastră, a colectivu­ rienţa lor şi celorlalţi. Invăţînd din experienţa de manului său ştiinţifico-fantas­ gătesc să întreprindă un zbor cele din Hobiţa-Grădişte, Ciula legate de transformarea socia­
lui de la linia de laminare, cît pînă acum şi luînd asemenea tic „Norul lui Magellan“, la în­ interplanetar pe bordul navei Mare, Galaţi etc., care prin ca­ listă a agriculturii sau de con­
şi a colectivului de la cuptoare­ Un alt neajuns constă în fap­ măsuri încit să preîntîmpinăm ceputul secolului XXXII, în so­ „G e a a v în d ca destinaţie una litatea interpretării, s-au clasat solidarea economico -organizato­
tul că nu se schimbă la timp cietatea comunistă; artele şi din planetele sistemului lui rică a gospodăriilor agricole co­
ştiinţa au atins culmi nebănui­ Centaur, Alfa Centauris, cea pentru faza raională.
te : tehnica avansată permite mai îndepărtată stea a siste­
oame-nilor să se deplaseze în mului nostru solar.
cuţitele de foarfecă, din care orice deranjament în buna des­ cosmos cu frecvenţa cu care Romanul lui Stanislaw Lern La înălţime s-au dovedit de lective. Piese ca ..’îndoiala“,
le adinei.
Şefii de echipă de la cuptoa­ cauză tăierea se face greoi şi făşurare a procesului de pro­ odinioară cei din secolul XX este deosebit de interesant. Au­ altfel şi echipele care au expe­ „Nunta Toanei“. ..Răfuiala“,
torul împleteşte în chip admira­ rienţa anilor trecuţi. Piesele de „Zestrea Iîenuţei“, „Cei care
rele adînci trebuie să se îngri­ defectuos. Este necesar ca con­ ducţie, noi putem lamina cu u- se deplasau ăintr-un oraş în bil realitatea cu fantasticul, fur- teatru „Partea leului“, „în­ rămîn singuri“ şi „Fata tatii
jească ca lingourile să fie în­ ducerea laminorului să ia mă­ şurinţă zilnic în fiecare schimb, altul, ăintr-o ţară în alta. in nizînd în acelaşi timp cititoru­ doiala“ şi „Cei care rămîn cea frumoasă“, axate pe aceste
călzite la temperatura necesară suri în consecinţă. în medie, cel puţin 200 de lin­ secolul XXXII, planetele sis­ lui o serie de cunoştinţe utile singuri“ în interpretarea ar­ probleme au fost jucate de 32
dar şi uniform, deoarece o în­ gouri.
In ce mă priveşte, ca mais­
călzire neuniformă a lingouri- tru, am organizat munca în în felul acesta, contribuţia temului nostru solar sint bine­ cu privire la astronomie, as- tiştilor amatori de la că­ echipe. In general, reoertoriul
îor duce adeseori la defectarea schimbul meu astfel, incit în noastră la îndeplinirea hotărî- cunoscute. tronautică, fizică, chimie etc. minele culturale din Pui. Rîu a fost variat, în majoritatea

liniilor de ghidare a materia­ cele 480 de minute ale zilei rii Conferinţei regionale de par­ S fatu l inginerului “5<S5L> centrelor prezentîndu-se piese
lului între calibre şi deci la de lucru, programul de lami­ tid. privind sporirea producţiei diferite. In centrul Măceu, de
opriri. nare să poată fi respectat în­ de laminate în anul 1960, va Combaterea păduchelui pildă, au participat patru că­
tocmai. Cu cîteva minute înain­ creşte simţitor. mine culturale şi ele au jucat :’
Pentru a putea lamina în fie­
.Zestrea Iîenuţei“, „Gardul“.
care schimb 200 de lingouri este te de intrarea în schimb, con­ NICOLAE N1ŢĂ agronom de San-Jose „Fata tatii cea frumoasă“ şi
Nunta Ioanei“.
necesar de asemenea să se res­ trolez agregatele, stau de vor­ majstru

pecte întocmai graficele de des­ bă cu maistrul din schimbul pre­ laminarul bluming G. S. Hunedoara In scopul îmbunătăţirii acti­
vităţii teatrale. Casa raională
cărcare a cuptoarelor adînci' cedent, mă informez despre e- Fesiim lul film ului Păduchele de San-Jose este li­ m Femela adultă de cultură s? secţia de învăt.ă-
Pină acum de multe ori lami­ ventualele defecţiuni şi . despre nul din principalii dăunători din (mărit) rnînt şi cultivă a sfatului popu­
nam în prima jumătate a starea producţiei. Apoi, fac pre­ la sate plantaţiile pomicole. Acţiunile în­ lar raional, au stabilit pentru
schimbului încărcătura a două zenţa efectivului clin schimbul treprinse în ultimul timp au reu­ echipele din raion un plan, în
sau trei cuptoare , restul de 10 meu şi repartizez oamenii pe După cum se ştie, în întrea­ şit să stăvilească pagubele cau­ baza căruia se vor organiza nu­
pină la 1 1 cuptoare descărcîn- posturi, fără a neglija însă, să ga ţară se desfăşoară festiva­ zate de acest dăunător. Totuşi, meroase schimburi de experien­
lul filmului pentru sate. In pri­ în regiunea noastră se mai gă­ ţă. In ce priveşte cele 22 iad
liHHS ..... ¦ mele două etape, în regiunea sesc locuri în care nu s-au în­ formaţii ce vor lua Parte la faza
treprins acţiuni de combatere.
c urs un d e c a lific a re penfru co n stru cto rii

sid eru rg îşfi noastră, festivalul filmului pen­ Ce trebuie să ştim Manifestarea atacului păduchelui este produs de păduchele de San- raională, s-a hot.ărît ca pînă la
tru sate s-a desfăşurat în 124 despre acest dăunător Jose şi nu de alt dăunător cum începerea acesteia, fiecare din
In vederea asigurării şantie­ ticipă aproape 90 de construc­ de unităţi' cinematografice, fil­ de San Jose pe fructe şi ramuri. ar fi, spre exemplu, păduchele echipe să mai dea cel puţin
relor oe se vor deschide cu ca­ tori. mele cu caracter agricol şi ar­ Păduchele de San-Jose s-a ţestos. Din cauza atacului, po­ două spectacole. Pentru stimu­
dre calificate, conducerea I.C.S. tistice fiind vizionate de un răspîndit uşor prin puieţii care la pomii bolnavi, prin transpor­ larea materială a belor ce se'
Hunedoara a iniţiat înfiinţarea Se fac pregătiri pentru des­ număr de peste 190.000 specta­ au provenit din pepinierele îm­ tul, dintr-o localitate în alta a mii îşi pierd vigoarea, frunzele vor clasa pe primele trei locuri,
unor cursuri de calificare, in chiderea unei şcoli de califica­ tori. bolnăvite, pepiniere cărora nu îi fructelor atacate, prin vînt ¦şi cad de timpuriu, fructele rămîn s-a organizat, pe plan! local,
prezent funcţionează deja o re pentru meseriile de zidari, s-a aplicat tratamentul, de com­ prin multe alte căi. pipernicite şi. nu se formează premierea lor cu? un acordeon
şcoală de maiştri, la care par­ dulgheri, fierarî-betonişti, la ca­ Incepînd cu 1 martie, se des­ batere. S-a răspîndit de aseme­ suficienţi muguri de rod. Pomii „Timiş“ (Jocul I), un aparat de
re vor participa aproape 500 de făşoară etapa a III-a a festi­ nea prin mlădiţ.ele provenite de Frecvenţa şi intensitatea ata­ pier începînd să se usuce de la radio (locui Ti), un patefon sau
constructori. valului filmului pentru sate. cului acestui dăunător a deter­ vîrf. un aparat de proiecţie pentru
minat Staţiunea experimentală
pomicolă din Geoagiu să-l in­

$$$#$$ ## cludă' în planul de cercetare Mijtoace de combatere diafilme. Ia alegere (locul III)'

Sa îmbunătăţim munca de educare ştiinţifică în scopul stabilirii Pentru a combate acest dău­ şi două menţiuni ce constau în
momentelor optime de combatere nător sînt necesare o serie de garnituri de sah. Pentru cititorii
patriotică şi internaţionalistă şi a mijloacelor eficiente de măsuri preventive şi curative. şi recitatorii, artistici, se vor
combatere. Păduchele de San- Noile plantaţii trebuie să se în­ acorda premii in obiecte si cărţi.
Jose este în-tîlnit pe toate spe­ fiinţeze .numai cu material să-
ciile pomicole cultivate şi spon­ PETRE FARCAŞIU '

tane din bazinul hidrografic al ditor provenit din pepiniere au­
Mureşului la altitudinea de 200- torizate, oare garantează sănă­
a_ tineretului şcolar tatea pomilor. După plantare se BIN PMBMMUL BE
800 metri.
Păduchele de San-Jose ierneă'- vor efectua stropiri obligatorii
ză în stadiul de larvă sub o atît în timpul repausului vegeta­
ap u tu l â -k ft ţeastă bombată de culoare ce­ tiv cît şi în timpul vegetaţiei. 13 MARTIE 1960
nuşie şi de mărimea unei gă­ In timpul iernii pomii se vor PROGRAMUL 1 : 6,30 Muzi­

mălii de ac. In cursul lunii mai, stropi cu ulei horticol în con­ că populară romînească ; 7,15
Munca de educare a tinerel clasă, cu sarcini concrete pe rile şcolii, avutului obştesc. La toare in păstrarea proprietăţii larvele ajung la maturitate. Fe­ centraţie de 5 la sută, selinon „Plecăm în excursie“, program
generaţii cere din partea în­ fiecare elev (îngrijirea tablei, clasa Vil-a, la orele de Con­ obşteşti în întreprinderi şi în melele devenite a'dulte încep să în concentraţie de 0,75 la sută de muzică uşoară; 8,30 Concert
văţătorilor şi profesorilor orga­ menţinerea curăţeniei, îngrijirea stituţia R.P.R., cînd s-a predat agricultură. In acest scop, este depună larve într-o perioadă de sau zeamă sulfo-calcică în con­ de dimineaţă ; 9,00 Teatru <la
nizarea unui complex de acţiuni băncilor şi . alinierea lor, aerisi­ lecţia „Datoriile fundamentale foarte utilă participarea elevi­ 40-45 zile. Larvele sînt mici, de centraţie de 20 la sută. ŢT- microfon pentru copii: Magel­
menite să asigure copilului un rea clasei şi îngrijirea geamu­ ale cetăţenilor“ Ii s-a arătat e- lor la diferite forme de muncă culoare galbenă-portocalie şi se nînd cont că în regiunea noa­ lan — evocare radiofonică do
profil moral sănătos, să facă rilor să nu le spargă vînţul etc.) levilor că una din aceste datorii productivă, în ateliei*e, în pot distinge cu ochiul liber. Ele stră primele larve apar în pe­ Mircea Sînţimbreanu; 10,50
din el un bun cetăţean, un în­ trebuie să li se înrădăcineze este şi „Apărarea, consolidarea G.A.S., G.A.C. şi pe lotul experi­ se fixează pe ramuri şi îşi dez­ rioada 5-20 iunie primul stro­ Fragmente din operete de com­
flăcărat luptător pentru con­ copiilor dragostea faţă de şcoa­ şi dezvoltarea proprietăţii ob­ mental al şcolii. voltă ţeasta care după 15-20 zile pit va începe în acest interval pozitori vienezi; l i , 40 Folclorul

struirea socialismului în anii ca­ lă şi atitudinea plină de grijă şteşti“. O altă formă întrebuinţată devine rezistentă şi nu mai poate şi se repetă din două în două în prelucrarea compozitorilor
re vin. In acest sens, trebuie să ?aţă de avutul şcolii. La orele de istorie s-au dat în şcoala noastră pentru educa­ fi străbătută de insecticidele de săpiămîni. n o ştri; 12,30 „Steagul leninist
dezvoltăm la pionieri şi şcolari rea la şcolari a atitudinii pli­
dragostea nemărginită şi devo­ Pentru a da o şi mai mare exemple vii de apărare a pro­ nă de grijă faţă de proprietatea contact. In plantaţiile pe rod, comba­ ne luminează“, emisiune de cîn-
tamentul faţă de patria noastră importanţă acestei acţiuni edu­ prietăţii obşteşti, cînd au fost socială, este şi aceea de apă­ terea prin mijloace chimice se tece ; 13,10 De toate, pentru toţi;
socialistă, faţă de partidul nos­ cative, e bine să confecţionăm predate lecţiile: „23 August rare a bunurilor obşteşti împo­ Modul de atac face în general iarna. In regiu­ 14.00 Gintă orchestra de muzică
tru drag, atitudinea cinstită fa­ cu elevii şi cu ajutorul comite­ 1944, ziua eliberării noastre na- triva incendiilor. In acest scop, nea noastră sînt recomandate
ţă de munca socialistă, faţă de tului de părinţi, material didac- ţionaîe de sub jugul fascist“ cu 5 ani în urină, a fost consti­ Păduchele d e . San-Jose atacă două stropiri ia interval de 40-45 populară a Radioteleviziunii;
tic de care să ne folosim la tuit „Cercul pionierilor prieteni toţi pomii şi arbuştii, fructiferi zile cu aceleaşi substanţe ca şi 15,30 La şezătoare; 16,30 Sim­
proprietatea socială. Dezvoltînd lecţii. Astfel, la şcoala noastră, ,,Participarea Romîniei Ia cel aî pompierilor“, care duce o provocînd daune mari la măr, la plantaţiile tinere cu menţiu­ fonia nr. 40 în sol minor do
la elevi dragostea faţă de patrie elevii au confecţionat colecţii de de-al doilea război mondial“ muncă însufleţită în rîndul co­ păr, gutui, coacăz, piersic, cireş, nea ca uleiul horticol să fie a- M ozart; 18,00 Drumeţii veseli;
şi de proprietatea socială, tre­ seminţe şi de ş.a. Li s-a arătat elevilor cum vişin, mirobolan şi la alte spe­ plicat odată la doi ani. 19,05 Muzică uşoară de compo­
buie să dezvoltăm în acelaşi plante, două al­ piilor, de propagandă tehnică cii pomicole. Păduchele se fi­ " Mijloacele chimice de comba­ zitori romîni ; 19,30 Teatru la
timp şi spiritul de răspundere bume: unul la muncitorii din de pază contra incendiilor, ştiut xează pe trunchi, ramuri, lăs­ tere dau rezultate bune. Ele microfon : premiera „Scurtă con­
şi de păstrare a acestei proprie­ fabricile şi u- fiind că în mediul sătesc, cele tari şi fructe. Examinînd aceste trebuie însă complectate cu c vorbire“ de Levidova ; 21,15
tăţi, a bunului obştesc. geografie iar al­ zinele oraşului mai multe incendii, sînt provo­ organe se-observă la suprafaţa serie de mijloace agrotehnice şi Muzică de dans ; 23,05 Simfonia
lor numeroase ţeste circulare pu­ de igienă fitosanitară. Avînd în în Sol major „Surpriza“ de
Dezvoltarea spiritului de răs­ tul la istorie, o Bucureşti, cum ţin bombate şi de culoare cenu­ Haydn.
pundere şi de păstrare a avu­
tului obştesc cuprinde două as­ răsadniţă caldă muncitorii de pe cate din jocul copiilor cu focul. şie. Dacă îndepărtăm aceste vedere faptul că păduchele se PROGRAMUL II: 7,00 Muzică
pecte principale strîns legate etc. Cu ajutorul comitetului de In fiecare clasă există colecti­ înmulţeşte şi pe specii din lizie­ uşoară; 8,30 Clubul voioşiei; 9,30
intre ele. In primul rînd trebuie părinţi, s-a construit o staţiune Valea Prahovei vul micilor pompieri — trei la ţeste, cu ajutorul unui vîrf de ac re — pomi răzleţi şi tufişuri Melodii populare romîneşfi inter­
să-l facem pe copil să fie con­ meteorologică de gradul II şi şi din alte părţi, au apărat cu număr — care în perioada 'de vom vedea dedesubt corpul pă­ acestea vor fi controlate şi în pretate la diferite instrum enté;
ştient de inviolabilitatea pro­ două suporturi mari pentru sus­ arma în mină bunurile obşteşti iarnă se îngrijeşte de buna duchelui care are o culoare caz că se semnalează prezenţa 9,45 Muzică de estradă din ţări
prietăţii obşteşti, iar în al doi­ ţinerea materialului didactic al pentru a nu fi distruse de fas­ funcţionare a sobelor, sa nu ca­ portocalie. Pe pomii puternic a- dăunătorului, ele vor fl distruse. prietene; 10,50 Retransmisia
lea rînd, să-i formăm o atitu­ şcolii. Cînd se folosesc aceste cişti în retragere. dă jar pe podea, să nu fie fum tacaţi ţestele stau una lingă al­ concertului orchestrei simfonice
dine plină de grijă faţă de bu­ materiale Ia lecţii, pe feţele ele­ etc. Pionierii din cercul sus a- tă formînd o crustă continuă. Ing. GH. LEFTER a Filarmonicii de Sfat „George
nul obştesc, să-l învăţăm' să vilor se vede mulţumirea de a La geografie — la lecţiile des­ mintit sînt repartizaţi pe sec­ Sub crustă lemnul' se colorea­ Enescu“ care va avea loc
păstreze avutul social cu tot a- fi muncit şi ei la confecţiona­ pre economia patriei noastre — toare în comună, pentru a pur­ ză în roşu. Petele roşii consti­ Staţiunea experimentală pomicolă azi 12 martie, în sala Ateneu­
tîta grijă şi chiar cu mai multă rea lor şi le poartă o grijă deo­ s-au dat exemple despre lupta tă grija copiilor mai mici rsă nu tuie un semn sigur că atacul lui; 13,15 Muzică uşoară so­
decît bunul său personal. Aceste sebită pentru a nu fi murdărite muncitorilor din uzine şi fabrici se joace cu focul, iar vara, cînd Geoagiu vietică; 14,15 „Viaţa azi e mai
două aspecte pot fi uşor reali­ sau deteriorate. pentru economii, pentru huna părinţii sînt la muncă, să le or­ frumoasă“ program de muzică
zate cînd munca educativă este întreţinere a maşinilor şi utila­ ganizeze jocuri distractive, fă­ $ gagöae'&ara-s'iBfisi uşoară; 14,30 La microfon: Sa­
sistematică şi coordonată atît La clasele mai mari, această jelor la care lucrează, pentru ră a le oferi ocazia să umble tira şi Umorul; 15,30 Arii cele­
în şcoală cît şi în familie. muncă educativă am desfăşu­ reducerea preţului de cost etc., cu chibrituri sau cu foc. 13 MARTIE I960 bre din opere; 16,00 Vorbeşte
rat-o sub mai multe forme. Ast­ despre munca plină de avînt M oscova!; 17,30 Simfonietta de
In şcoală, munca de educare fel, în orele educative şi în adu­ a ţăranilor colectivişti din co­ Folosind şi alte metode, atît DEVA: Nu aştepta luna m ai; neghin; In căutarea comorii; Ion Dumitresou ; 18,20 „Să că­
a atitudinii plină de grijă faţă nările unităţii de pionieri, în şe­ muna noastră, pe care o pres­ părinţii cît şi cadrele didactice, ALBA IULIA: Abuz de încrede­ SEBEŞ: Omul cu pantaloni lătorim pe aripile melodiilor“
de proprietatea obştească, tre­ dinţele cu părinţii şi la staţia tează pentru construirea de vor reuşi să îndeplinească cu re ; Sombrero; BRAD: Viaţa e scu rţi; SIMERIA: Alarmă la 19.00 Program pentru iubitorii
buie să înceapă de Ia primii de radioficare din localitate în grajduri, magazii, cocine etc. succes această importantă sar­ în mîinile ta le ; HAŢEG: O graniţă; LONEA: Zile de dra­ de romanţe ; 20,05 Din muzica
paşi ai copilului in şcoală. Prin cină de educare a pionierilor întîmplare extraordinară; HU­ popoarelor; 21,30 Mtizkă de
convorbiri cu copiii, prin orga­ cadrul emisiunii „Şcoala şi fa­ Nu trebuie să ne mărginim şi şcolarilor. NEDOARA : Mai tare ca moar­ goste ; TEIUŞ: Oleko Dundici; d a n s; 23,30 Balade de Chopin
nizarea grupei de serviciu în numai la exemple privind grija tea ; ILIA : Mingea ; ORĂŞTIE : ZLATNA: Fete de aceeaşi vîr-
milia“, au fost susţinute refera­ faţa de materialul didactic, de TURGAŞIU ANTONIU în interpretarea pianistului Vla-
bunurile şcolii sau de avutul Secretul cifrului; Inima nu ui- s tă ; APOLDU DE SUS: Amigo; dimir Horowitzj
te care tratau grija ce trebuie obştesc în general, ci trebuie profesor la Şcoala de 7 ani
să-i înarmăm pe elevi cu 'de­ { tă ; PETROŞANI: Evghenie O- CALAN : Avafanşa. í
s-o aibă şcolarii pentru bunu- prinderi practice corespunză­ Apoldu de Jos